Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre reglementarea social media?17 min read

Campania electorală desfășurată pe social media a provocat anularea alegerilor de anul trecut, însă candidații la dubla doi a prezidențialelor nu fac o prioritate din subiect.

Unul din motivele principale pentru care România se află, practic, în campanie electorală de aproape șase luni este creșterea aproape neîngrădită a dezinformării și campaniilor de manipulare pe rețelele sociale. Călin Georgescu a produs unul dintre cele mai mari șocuri electorale din istorie aproape exclusiv prin manipularea algoritmilor TikTok, și a arătat astfel că România nu era deloc pregătită pentru a se confrunta cu noua realitate a alegerilor democratice în era social media orientată spre video.

Și totuși, în preajma repetării alegerilor prezidențiale, încă nu există siguranța că scenariul nu s-ar putea repeta. E puțin surprinzător, deci, că majoritatea candidaților „cu șanse” parcă au uitat subit de toate discuțiile despre reglementarea sau chiar interzicerea unor rețele sociale pornite în noiembrie, și au trecut subiectul la categoria „și altele”.

Și atunci când au abordat subiectul, fie au oferit răspunsuri vagi sau generice, fie propuneri nerealiste. Iată cum se raportează prezidențiabilii la tematica reglementării rețelelor sociale.

George Simion

Candidatul suveranist a fost unul dintre primii politicieni români care au adoptat TikTok-ul, ceea ce se vede în faptul că acesta are mai mulți urmăritori pe contul oficial de pe platforma video decât toți contracandidații săi majori la un loc.

Așa că nu e de mirare că Simion a criticat, în repetate rânduri, orice propuneri de a reglementa sau interzice rețelele sociale, precum în martie, când a acuzat PSD și PNL de „reflexe totalitare”//„Reacția lui George Simion: „Feseniștii de rit nou de la PSD și PNL vor să interzică TikTok pentru că nu au control”, hotnews.ro // după ce lideri ai celor două partide au sprijinit reglementarea TikTok-ului.

În mare, Simion preia discursul despre libertatea de exprimare și cenzură folosit de mulți de dreapta conservatoare din Statele Unite. La conferința „Make Europe Great Again”, organizată de grupul Conservatorilor și Reformiștilor din Parlamentul European în luna ianuarie, liderul AUR a acuzat chiar că mișcarea conservatoare  ar fi fost cenzurată pe rețelele sociale din toată lumea,//„George Simion: Soluția pentru a păstra în continuare libertatea de exprimare nu este de a interzice rețelele de socializare” , agerpres.ro // și a propus celorlalți participanți să discute cu deținătorii platformelor pentru a „găsi soluții pentru combaterea materialelor înșelătoare și a incitărilor”, dar și pentru „a păstra libertatea de exprimare”.

Ceea ce se bazează pe un semiadevăr: după cum arată un studiu publicat în 2024 în Nature, //„Differences in misinformation sharing can lead to politically asymmetric sanctions”, nature.com // în Statele Unite, conturile utilizatorilor cu viziuni conservatoare și republicane erau mai des suspendate decât cele ale celor susținătorilor democraților, dar asta și pentru că primii distribuiau mai des știri false sau postări care încălcau termenii de utilizare ai platformelor.

În România, George Simion a spus, recent, că instituții precum Consiliul Național al Audiovizualului nu ar trebui să existe, pentru că „aplică doar cenzura”, și că ar vrea ca încălcările legii din zona media să fie gestionate direct de poliție sau procuratură.//„Simion, despre Consiliul Național al Audiovizualului: ”Sunt instituții care doar aplică cenzura”, mediafax.ro //

Crin Antonescu

Candidatul coaliției PNL-PSD-UDMR a intrat în campanie cu un dezavantaj destul de mare: în cei peste zece ani în care nu a mai contat în politica la nivel înalt, acesta nu a mai avut prezență pe social media, și nu avea nici măcar conturi oficiale de Instagram sau TikTok.

Poate că acesta este unul din motivele pentru care Crin Antonescu nu a abordat mai deloc subiectul în campanie, iar tema reglementării rețelelor sociale nu are loc nici în programul său prezidențial.

Totuși, în cadrul unui interviu la Digi 24 din luna februarie, //„ Crin Antonescu susține reglementarea rețelelor sociale: „Da. Mă deranjează posibilitatea oricui de a spune orice, de a falsifica orice, de a instiga la orice”, g4media.ro // candidatul coaliției s-a declarat ferm în favoarea reglementării rețelelor sociale, și a spus că este deranjat de „posibilitatea oricui de a spune orice, de a falsifica orice, de a instiga la orice”.

Antonescu nu a dezvăluit, însă, și ce măsuri sau măcar ce linii generale ar susține în acest sens.

Elena Lasconi

Șefa contestată a USR a acuzat încă din timpul campaniei pentru alegerile anulate de anul trecut că ar fi fost ținta unor campanii de dezinformare pe rețelele sociale care ar fi fost comandată de Mircea Geoană, iar la acea vreme făcea apel la DNSC și ANCOM să facă „verificări serioase” pe marginea subiectului.

CITEȘTE ȘI: Elena Lasconi: Populism pentru clasa de mijloc

De atunci, și mai ales după ce campania pentru turul doi anulat s-a disputat acerb pe rețelele sociale, președinta USR a avut mai multe intervenții pe marginea subiectului, pronunțându-se ferm în favoarea reglementării rețelelor sociale, și în special a TikTok-ului.

În mai multe cazuri, Lasconi a promovat un proiect de lege propuse de USR în luna martie, care propunea folosirea unor algoritmi AI care să clasifice postările de pe rețelele sociale mari în primele 15 minute, să elimine conținutul ilegal și să limiteze reach-ul „conținutului de interes național care manipulează” la maxim 150 de persoane.

CITEȘTE ȘI:  Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre AI?

Într-un interviu pentru Gândul//„ Elena Lasconi ATACĂ TikTok-ul: „Algoritmii se pot combate tot cu algoritmi”, youtube.com // în care promova proiectul de la începutul lunii aprilie – și în care îl limita doar la TikTok – candidata înscrisă de USR face disclaimerul că „nu este o expertă” în algoritmi, ceea ce se vede din faptul că un astfel de proiect ar fi, practic, imposibil de implementat cu tehnologiile actuale – și că rețelele sociale majore deja folosesc algoritmi AI pentru moderarea conținutului.

În același interviu, Lasconi susține că președintele interimar Ilie Bolojan ar trebui să se consulte cu instituții publice precum ANCOM, AEP, CNA și chiar și Ministerul Digitalizării pentru a combate fake newsul și manipularea de pe platformele sociale, și în special de pe TikTok. Atunci când i s-a atras atenția că președintele interimar nu are atribuții directe în acest sens, candidata USR a invocat faptul că funcția are și un rol „informal”, prin care poate face presiune pe astfel de subiecte.

De altfel, Lasconi chiar a sugerat că TikTok-ul ar putea fi închis cu una sau două săptămâni înainte de alegerile prezidențiale,//„ Motivul pentru care Elena Lasconi cere închiderea TikTok „măcar cu o săptămână, două înainte de prezidenţiale”, digi24.ro // susținând că nu s-au implementat măsuri care să scadă riscul de influențare online și a acestei runde de alegeri.

Nicusor Dan

Primarul Bucureștiului nu a abordat aproape deloc subiectul reglementării rețelelor sociale, nici măcar în cele 60 de puncte ale programului prezidențial, în afara unor glume despre boții de pe TikTok în cadrul unor clipuri electorale. // Detalii pe reddit.com //

Ceea ce a devenit ironic în momentul în care Nicușor Dan a sesizat un nou tip de campanie îndreptată împotriva platformelor sale sociale, cu scurt timp înainte de Paște, în care i-a crescut brusc numărul de urmăritori, distribuiri și comentarii pozitive la postările sale de pe Facebook, TikTok și Instagram. //„Nicușor Dan anunță că a sesizat instituții din România și UE, după ce a acuzat un atac asupra conturilor sale de pe rețelele sociale. „Să ne spună cine a plătit boții”, hotnews.ro //

Candidatul independent susține că ar fi vorba de un „atac mascat” cu conturi false, menit să exploateze modul în care rețelele sociale limitează reach-ul paginilor pe care le consideră crescute artificial sau nefiresc.

Și, deși subiectul i-a intrat practic direct pe ușă, primarul Capitalei nu a folosit oportunitatea pentru a se poziționa pe marginea lui, anunțând doar că a raportat situația deținătorilor platformelor și autorităților.

Victor Ponta

În unul din rarele moment în care a abordat subiectul, fostul premier social-democrat subscrie și el la ideea că CNA-ul nu ar trebui să existe,//„Victor Ponta propune modelul britanic de reglementare a presei și a rețelelor sociale: Libertatea de exprimare este în pericol”, gandul.ro // pentru că este un „organism politic” care amenință libertatea de exprimare și „promovează cenzura”.

În schimb, Ponta sugerează că ar susține implementarea unui „model britanic, creat după scandalul Cambridge Analytica”, prin care ar înființa o entitate formată din jurnaliști și experți independenți, fără legături politice, care să stabilească „standarde clare” atât pentru rețelele sociale, cât și pentru media online.

Problema este că Ponta fie a înțeles greșit, fie a prezentat intenționat eronat ce s-a întâmplat în Marea Britanie după scandalul Cambridge Analytica. Una dintre principalele consecințe a fost adoptarea, în 2023, a unei legi a siguranței online, care creștea semnificativ atribuțiile Ofcom (Office of Communications)// Instituția care reglementează telecomunicațiile și internetul din Marea Britanie // în ceea ce privește reglementarea platformelor online.//„Social media platforms have work to do to comply with Online Safety Act, says Ofcom”, theguardian.com //

Ofcom nu este parte directă a guvernului britanic și are în componență experți independenți, însă funcționează mai degrabă ca o corporație de stat, în care membrii consiliului director sunt numiți direct de către guvern.