Călin Georgescu se declară ortodox, dar se inspiră dintr-un misticism estic antireligios26 min read

Deși Călin Georgescu nu ratează nicio ocazie să vorbească despre ortodoxie și tradiție, discursurile lui ezoterice preiau concepte de la mistici care au luptat împotriva religiilor convenționale.

Câștigătorul primului tur al alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu, și-a câștigat popularitatea pe spatele unui discurs care evocă obsesiv creștinismul și tradiția ortodoxă din România.

Însă mare parte din discursul impregnat de spiritualitate a lui Georgescu este inspirat de misticism. Acesta e combinat cu toate conspirațiile care au atins vreodată un public relativ larg, idei despre un sistem socio-economic nou,  nici capitalist, nici comunist, și infuzat de un naționalism teologic de factură legionară.

CITEȘTE ȘI: Programul Georgescu: adio liberalism, e timpul pentru suveranism-distributism

Misticismul lui Georgescu poate să nu fie evident pentru urmăritori, însă teologii în remarcă. Poate de aceea grupări și persoane care ar sări imediat la luptă pentru un candidat cu vederi tradiționaliste șovăiesc să o facă sau chiar îl critică pe față.//„Bănescu demontează unele afirmații religioase ale lui Călin Georgescu: Razne sapiențiale de „cler și popor” seducătoare”, stirileprotv.ro //

Unii l-au comparat pe Georgescu cu Lorin Fortuna. Alții cred că posibilul viitor președinte inventează din nimic o întreagă nouă mitologie național-creștină. E tentant și aproape logic să crezi asta, dar influențele lui ezoterice vin din filozofiile unor mistici influențați de spiritualitatea din estul Asiei. Care cu greu ar putea fi mai diferite de ortodoxia pe care Georgescu o ridică, declarativ, în slăvi.

Georgescu a numit cel puțin trei astfel de mistici, într-un discurs ținut în 2017, la Universitatea de Vest din Timișoara.//„ Dr. Călin Georgescu – Universitatea de Vest, iunie 2017 – Conferinta „A fi sau A avea””, youtube.com // Și le-a repetat ideile aproape mot-à-mot pe parcursul următorilor ani, ba chiar și în timpul campaniei electorale. Doar că acum nu și-a mai citat sursele.

G.I. Ghiurdjiev. Keystone/Getty Images

Cei trei mistici de la Răsărit

Unul dintre cei pe care Georgescu îl numește, în discursul din 2017, „titan al înțelepciunii globale” este misticul greco-armean Gheorghi Ivanovici Ghiurdjiev.// Transliterat din Gurdjieff //

Ghiurdjiev a crescut, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în zona Transcaucaziei, aflată la acel moment sub stăpânirea Imperiului Rus. În secolul XX, după ce a susținut că a fost prin tot Orientul pentru a căuta mișcări religioase și spirituale izolate, s-a stabilit în Vest pentru a-și preda filozofia de autodezvoltare, numită A Patra Cale sau Munca, unor cercuri de discipoli, și a înființat chiar și un institut în acest sens, Institutul pentru Dezvoltarea Armonioasă a Omului.

Deși Ghiurdjiev a scris mai multe cărți, cele mai multe detalii despre A Patra Cale se regăsesc în cartea În Căutarea Miraculosului, scrisă de unul din studenții săi, P.D. Uspenski.

Conform acestuia, misticul armean susținea că oamenii își trăiesc, de fapt, viața într-o stare hipnotică,pe care o numește „somn treaz”, în care există mai degrabă ca automatoni care sunt ușor de controlat, dar că aceștia se pot „trezi” pentru a ajunge la un nou stadiu de conștiință. Ceea ce, bineînțeles, ar fi posibil doar prin metoda lui, pe care ar fi construit-o pe baza unor credințe spirituale antice.

Dacă ai auzit măcar unul din discursurile lui Georgescu, „conștiința” și mai ales „trezirea în conștiință” e una din sintagmele preferate ale prezidențiabilului român. El a pus accentul e acest lucru în singurul sa declarație din noaptea alegerilor prezidențiale, precum și în declarația de după alegerile parlamentare.//„VIDEO Primele declarații ale lui Călin Georgescu după alegerile parlamentare: Spune că „partidele au falimentat” / Nu e prima oară când vorbește despre o societate fără partide: „Niciun partid politic nu va mai fi” / Ce le spune pensionarilor”, hotnews.ro //

Georgescu nu menționează direct că se referă literalmente la procesul de trezire descris de Ghiurdjiev. Dar, câteodată, mai scăpă și ideea de „accedere la nou nivel în conștiință”, pe care o menționează într-un interviu în limba engleză din 2021 cu avocatul conspiraționist german Reiner Fuellmich.// „Globalismul sub lupă, Reiner Fuellmich & Călin Georgescu ( Nov. 2021)”, archive.org //

Și alte citate din Ghiurdjiev sunt teme recurente pentru Georgescu. În același discurs de la Timișoara, el susține că citează direct din Gurdjieff  când spune  „închisoarea ești tu”, deși citatul lui Gurdjieff// G.I. Ghiurdjiev, conform P.D. Uspenski – În căutarea miraculosului // este oarecum diferit:

Tu ești într-o închisoare. Dacă vrei să evadezi, primul lucru pe care trebuie să-l realizeze este că ești în închisoare. Dacă crezi că ești liber, nu ai cum să scapi.

 

Această idee că omul se află, de fapt, într-o închisoare mentală este repetată în diverse forme în multe apariții ulterioare, dar fără menționarea misticului armean. De exemplu, într-un podcast al lui cu Alexandru Pleșea în care lansează teoria „firului divin”, din mai 2024//„ The spiritual and social defender of Romania – Călin Georgescu”, youtube.com //:

Toate tragediile existente azi în lume, fără excepție, se trag din minte. Și mintea fiind o închisoare, ea caută în permanență libertatea.

 

O altă replică utilizată ocazional de Georgescu, „amintește-ți cine ești”, pare să facă trimitere la o tehnică de meditație inventată de Ghiurdjiev, numită „self-remembering”//„Self-Remembering”, ouspenskytoday.org // – una din modalitățile prin care acesta spunea că s-ar putea realiza „trezirea la conștiință”.

Unde începe și unde se oprește influența lui Ghiurdjiev, e greu de delimitat. De exemplu, în interviul cu Fullmich, precum și în alte interviuri mai recente în limba română,// „Călin Georgescu – Puterea Exemplului”, youtube.com // Georgescu vorbește cum oamenii „nu sunt oi, ci lei”.

E una din temele pe care le preferă al doilea mistic enumerat de Georgescu la Timișoara, așa-numitul „guru al sexului” Osho, fondatorul mișcării pseudoreligioase Rajneesh.

Nu puține din platitudinile lui Georgescu care par de inspirație creștină sunt similare sau identice cu ideile lui Osho, precum cele despre iubire//Detalii pe osho.com // :

Tu ești iubirea (…) La cel mai înalt punct, al său. iubirea e o stare aproape religioasă de conștiință.

 

De exemplu, în podcastul lui Alexandru Pleșea, Călin Georgescu vorbește des despre iubire ca un fel de forță spirituală sau chiar cosmică, pe care o combină cu motivul trezirii în conștiință:

În momentele în care ființele umane vor fi conștiente, de-abia atunci va fi iubirea omniprezentă.

 

Un alt punct pe care Georgescu l-a repetat atunci când a ajuns la subiecte de spiritualitate, inclusiv în interviul în care a criticat nașterea prin cezariană drept „rupere a firului divin”, este ideea că viața trebuie trăită „în prezent”, într-un îndemn de tip „carpe diem”.

Această luptă este prezentul. Esența vieții este acum. (…) Problema esențială este că nu înțelegi clipa, momentul. Acum este singurul moment, acum este singurul timp, acum este eternitatea.

 

Ideea stă la bazae filozofiei lui Osho și este redată de nenumărate ori în discursurile sau cărțile sale// Precum în Soarele din spatele Soarelui din spatele Soarelui, pag. 113 // :

Prezentul e singurul timp de a trăi și a fi. (…) Acum este eternitatea.

 

Această temă de a trăi în prezent e promovată și un alt mistic indian, pe care Georgescu îl numește, în discursul din 2017, drept unul dintre „cei mai mari înțelepți ai tuturor timpurilor” – Jiddu Krishnamurti.

Krishnamurti//Detalii pe wikipedia.org // a fost adoptat încă din copilărie de membrii din India ai mișcării teozofiei, o mișcare religioasă modernă care combina filozofia vestică cu influențe orientale, și a fost crescut de aceștia pentru a deveni un „învățător global”, care să le promoveze mișcarea.

Însă, odată adult, el s-a distanțat de teozofie și a început să predice o filozofie  care respinge orice formă de doctrină, autoritate și ceea ce numea el condiționare – adică orice background cultural care ar putea influența subconștient judecata unei persoane, de la religie la școală și propagandă politică.

Și, paradoxal, asta pare să fie o influență destul de vizibilă în rant-urile lui Georgescu. Iată, de exemplu, poziția lui asupra educației instituționale din interviul cu „firul divin”:

Școala este menită să ucidă libertatea. Toată școala. Se face o confuzie mare între școală și educație.

 

Și iată cum se referă Krishnamurti la același subiect în cartea sa, Zborul șoimului//Detalii pe kfoundation.org // :

Propaganda începe la școală și apoi mergi prin viață repetând ce zic alții. Așa că sunteți ființe umane second-hand.

 

E posibil și ca „energia” pe care Georgescu o tot invocă ca forță primordială să fie preluată tot de la Krishnamurti, care susținea același concept – că totul, inclusiv ființele umane, este format doar din energie.//„Detalii pe krishnamurti.org //

Numai că misticul indian avea o viziune mult mai detaliată asupra subiectului, care combina și analogii cu energia din fizică. Georgescu, în schimb, se limitează mai mereu la platitutidini, de genul „totul/toți suntem energie” sau „omul este energie” și îi mai atribuie energiei din când în când un caracter divin, precum în debutul discursului susținut la Universitatea de Vest din Timișoara.

Jiddu Krishnamurti. Fairfax Media/Getty Images

Credința strămoșească din Egipt?

Desigur, nimic din acestea nu-l fac pe Georgescu vreun erudit care încearcă să construiască o punte între misticismul estic și tradiționalismul ortodox. Pe lângă faptul că exemplele de mai sus se repetă în aproape orice apariție publică a sa în care vorbește de spiritualitate, ele sunt divorțate  de restul viziunilor autorilor, pentru că acesta e singurul mod în care pot fi legate de brandul de naționalist creștin al candidatului.

De exemplu, Ghiurdjiev, deși a fost crescut ca greco-ortodox și se consideră creștin, își descrie metoda ca fiind bazată pe ceea el spune că este un „creștinism ezoteric”, în contradicție cu dogmele tradiționale.

Dar, conform lui Uspenski, misticul armean considera, în același timp, că modurile în care a fost interpretat creștinismul modern diferă fundamental de o variantă antică a acestuia, una care ar fi avut loc în Egiptul Antic, cu mii de ani înaintea nașterii lui Hristos.

Din perspectiva Bisericii, aceasta este o erezie. E neclar însă dacă la asta se referea Georgescu atunci când vorbea de „piramidele care nu au fost folosite pentru ceea ce au fost create”.

Uspenschi, discipolului lui Ghiurdjiev, scria în cartea  În căutarea miraculosului// La pag. 133. // :

Biserica Creștină, forma creştină а cultului, n-a fost inventată de părinţii bisericii. Totul a fost luat de-a gata din Egipt. dar nu din Egiptul ре care-l cunoaştem, ci din unul ре саге nu-l cunoaştem. Acest Egipt era în același loc cu celălalt. dar exista de mult mai multă vreme. Numai infime рărți din el au supraviețuit în timpurile istorice. (sic) Iar acestea au fost conservate în secret, şi atât de bine încât nici măcar nu știm unde au fost conservate.

 

Și totuși, dacă Ghiurdjiev măcar încercat să facă un „pod” între misticismul estic și creștinism, ceilalți doi mistici din care se inspiră Georgescu au poziții antireligioase și chiar anticreaționiste.

Osho este cel mai vehement. El a avut multe discursuri // Detalii pe osho.com // împotriva religiilor clasice și a conceptului de Dumnezeu. În unul din ele, el spune că Dumnezeu, în concepția creștină, este „pentru oameni care nu pot crește în conștiință”, „o jucărie pentru oameni retardați”, „cea mai mare minciună pe care o poți găsi vreodată”, „o ficțiune bună pentru copii de grădiniță” și chiar „un despot fascist”.

De altfel, fondatorul mișcării Rajneesh a devenit celebru, mai ales în Occident, pentru că a refuzat ideea de ascetism și disciplină promovată de majoritatea religiilor și mișcări spirituale. În schimb, el și-a îndrumat urmăritorii să trăiască stiluri de viață cât mai opulente, bazate pe satisfacerea tuturor poftelor, în special a celor sexuale. Nu-i de mirare că,în cadrul comunelor pe care le-a înființat cultul său în Statele Unite în anii 1970, s-au petrecut abuzuri sexuale.//„My abuse in the Osho Rajneesh cult has haunted me for decades. Now I’m ready to speak out”, theguardian.com // E complet opusul criticii la adresa materialismului pe care Georgescu o face des – inclusiv în discursul de la Timișoara.

Jiddu Krishnamurti nu e la fel de „pornit” ca Osho împotriva religiei, însă poziția sa „anticondiționare” îl face, din principiu, să fie împotriva oricărei forme organizate de religie, doctrină sau chiar a ideii de mentor și guru. În mod ironic, față de situația de față, asta l-a făcut să renunțe la statutul aproape mesianic pe care îl căpătase în cadrul Societății Teozofice.

Viziunile anticondiționare se extind și la naționalism și orice formă de organizare statală, despre care Krishnamurti consideră că, împreună cu religia, sunt doar o sursă de conflict și doar un mecanism de exploatare al oamenilor.//„The Poison of Nationalism”, kfoundation.org //

Osho. Gamma Rapho via Getty Images

Cheia unui personaj haotic

Să fi trecut Călin Georgescu cu vederea astfel de poziții, pentru că s-a uitat doar sumar peste filozofiile misticilor pe care i-a menționat? Nici asta nu e o explicație, pentru că o parte din atitutidinile antireligie și biserică ale lui Krishnamurti se pot găsi, în același discurs de la Timișoara, în care susține următoarele:

„Sunt niște mecanisme viclene create de societate și în special de biserică, pentru ca tu să nu știi cine ești. Și de asta se tem toate religiile lumii, ca tu să afli cine ești. (…)  Dacă ești liber, ești un pericol pentru sistem, pentru biserică.”

E drept, către finalul discursului, Georgescu vine cu ideea reformării bisericii, dar, evident, într-o „biserică a conștiinței naționale”, și subliniază legătura istorică a românilor cu spiritualitatea.

Precum în podcastul cu Pleșea, unde folosește trecutul agrar al României pentru a crea o legătură cu o formă mai „pură”, mai mistică de credință, din trecut. Adică aproape exact ce crede Ghiurdjiev despre înțelepciunea din trecut, inaccesibilă azi:

„Proiectul de țară înseamnă întoarcerea la rădăcini, la partea mistică, necunoscută, pe care țăranul român o o slujea prin mica proprietate. Îți crea legătura cu triada, cu divinitatea.”

În fapt, acesta e cam singurul mod prin care Călin Georgescu încearcă, de cele mai multe ori, să împace capra și varza și să traseze o linie între tipuri de gândiri religioase diametral opuse. Pentru că, mai ales în perioada legionară pe care o tot evocă, prezidențiabilul român probabil că n-ar fi fost văzut prea bine cu astfel de discursuri.