Ce îți promit principalii candidați la prezidențiale în programele lor electorale?

Am analizat programele politice ale principalilor candidați la prezidențiale pentru a vedea ce au de spus despre cercetare, tehnologie sau mediu (și, desigur, restul subiectelor de interes public). Am descoperit mai degrabă niște programe de guvernare.

Odată la cinci ani, România își alege președintele și tratează acest lucru drept cel mai important moment electoral. Asta deși statul român este unul semiprezidențial, iar Constituția limitează puterile președintelui la câteva domenii foarte clare: este un mediator între puterile statului, precum și între stat și societate, numește șeful guvernului (dar doar în funcție de rezultatele alegerilor), poate participa la unele ședințe de guvern (dar doar cele despre politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice), încheie tratate externe (negociate de Guvern), numește ambasadori, acordă grațieri, numește unii reprezentanți în instituții publice, în special în justiție (sau la CNA) și este comandantul forţelor armate.

Totuși, toată lumea se raportează la aceste alegeri ca la cele mai importante și îl tratează pe președinte ca pe unul american sau francez, poziții mult mai puternice decât în sistemul politic românesc. În schimb, alegerile parlamentare (care au loc, în acest an, la o săptămână după primul tur al prezidențialelor) sunt aproape ignorate.

Vreme de câteva luni, candidații la președinție fac turul televiziunilor și, mai nou, al influencerilor din social media, se scriu tone de texte, se publică mii de postări pe social media, de către candidați, partide, susținători sau chiar și ferme de trolli și apar zeci de dezvăluiri sau dezinformări despre aproape fiecare dintre cei de pe buletinul de vot.

Candidații își nuanțează pozițiile de-a lungul campaniei sau, de cele mai multe ori, evită să răspundă la întrebări, pentru a atrage cât mai mulți alegători. Însă fiecare candidat prezintă mai întâi un program politic, în care pune pe masă viziunea sa pentru cei cinci ani pe care i-ar putea petrece la Cotroceni. Sau cel puțin așa ar trebui, pentru că în realitate, ei întăresc impresia că președintele poate mai mult decât îi este permis și vin cu propuneri care țin mai degrabă de guvern sau parlament, desprinse cel mai adesea din programul partidului care-i susține.

Am decis să analizăm programele politice ale celor mai importanți cinci prezidențiabili români, Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Mircea Geoană, Elena Lasconi și George Simion (ordinea e alfabetică), pentru a vedea ce propuneri sunt dispuși să-și asume în scris. Ne-am concentrat pe teme de interes pentru Mindcraft Stories, precum știința, cercetarea, tehnologia, energia, mediul, dar n-am neglijat nici alte subiecte.

Iată mai jos concluziile noastre.

Marcel Ciolacu: cât mai multe fabrici și uzine – obiectivul strategic al României

Nicolae Ciucă vrea o Românie „prosperă și sigură”, dar nu prea știe cum

Mircea Geoană: AI-ul și digitalizarea rezolvă totul (mai puțin criza demografică)

Elena Lasconi: populism pentru clasa de mijloc

George Simion vinde visul unei locuințe contra voturi

Am ales doar candidații cu șanse (cât de cât) reale, însă trebuie precizat că în cursa electorală mai sunt înscriși Ana Birchall (independent), Cristian Diaconescu (independent), Călin Georgescu (independent), Kelemen Hunor (UDMR), Cristian Terheș (PNCR), Alexandra Păcuraru (PADN), Sebastian Popescu (PNR) și Silviu Predoiu (PLAN). Ludovic Orban (FD) a anunțat că se retrage în favoarea Elenei Lasconi, dar rămâne și el pe listă.