Ce mâncăm cu adevărat, dincolo de mituri? „Nu impunem preferințe, garantăm siguranța”13 min read

Campania europeană Safe2Eat clarifică dilemele consumatorilor, de la controversatele „insecte” din farfurie până la etichetele nutriționale. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA explică de ce zvonurile trebuie ignorate și de ce „natural” nu înseamnă întotdeauna „lipsit de riscuri”.

Într-o epocă în care informațiile despre mâncare sunt la un click distanță, paradoxal, confuzia este mai mare ca niciodată. Platformele sociale abundă în sfaturi contradictorii, diete-minune și teorii alarmiste despre ingrediente ascunse, generând o anxietate constantă legată de mâncare. În acest context, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), alături de partenerii naționali, derulează campania Safe2Eat,// Detalii pe efsa.europa.eu // o inițiativă menită să reconecteze consumatorii cu știința din spatele siguranței alimentare. Obiectivul: tranziția de la frică la decizii informate, bazate pe date verificate și nu pe mituri urbane.

În România, campania este implementată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Am vorbit cu Alexandru Bociu, președintele instituției, despre subiectele „fierbinți” ale momentului, de la aprobarea alimentelor noi – inclusiv a insectelor, subiect ce a stârnit ample dezbateri – la modul în care instituțiile statului filtrează mențiunile de sănătate de pe etichete pentru a feri populația de marketingul înșelător.

Răspunsuri la întrebările reale ale publicului

„Selecția a pornit de la lista de teme propusă statelor participante de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), iar noi am ales subiectele care răspund cel mai bine realităților și întrebărilor publicului din România. Interesul pentru alimente noi este în creștere — atât prin prezența lor pe rafturile magazinelor fizice și online, cât și prin expunerea la noutăți alimentare din spațiul european și global.

E important ca cetățenii să știe că produsele pe care le găsesc în comerț, odată ce sunt legal aprobate, au trecut prin evaluări științifice riguroase la nivel european și sunt autorizate în condiții de siguranță. Aceasta este chiar miza Safe2Eat: să mutăm discuția din zona zvonurilor și a dilemelor de pe internet în zona datelor verificate, pentru ca fiecare să poată lua decizii informate.

Dincolo de «noutate», am dorit să abordăm două teme care influențează direct sănătatea publică pe termen lung: necesarul de nutriție și mențiunile de sănătate. Prima temă ajută la așezarea discuției pe baze obiective – calorii, macronutrienți și micronutrienți în raport cu vârsta, sexul și nivelul de activitate. A doua creează un filtru critic pentru modul în care interpretăm mesajele comerciale de pe etichetă sau din reclame. Pe scurt, am ales teme care combină curiozitatea publicului cu impactul practic, unde rolul ANSVSA este să ofere claritate, reguli și instrumente de orientare, bazate pe consens științific european.”

Foto: Arhiva personală

Controversa „insectelor” din farfurie

„Discuția despre insecte a fost intensă, adesea alimentată de mituri. În prezent, sunt aprobate patru specii, evaluate științific pentru siguranță. Faptul că anumite ingrediente din insecte sunt autorizate nu înseamnă – și subliniez – că suntem obligați să le consumăm sau că ar putea fi «strecurate» pe ascuns în produse. Etichetarea rămâne obligatorie, iar opțiunea de cumpărare aparține exclusiv consumatorului.

Unele dintre aceste ingrediente au profil nutrițional interesant și pot oferi soluții alternative în contextul sustenabilității producției alimentare. Însă decizia de a le integra în dietă este personală, iar ANSVSA veghează ca orice produs comercializat pe piață să fie corect etichetat și sigur pentru consum.

E util să privim fenomenul într-un context mai larg: de-a lungul timpului, multe alimente «exotice» pentru noi au devenit obișnuință – de la fructe până la semințe precum chia. Ca instituție, nu facem recomandări de preferințe culinare, ci asigurăm cadrul de siguranță și corectă informare. Dacă un ingredient se află pe piață, este pentru că a parcurs o evaluare științifică la nivel european și a fost autorizat conform legislației UE; dacă nu doriți să îl consumați, aveți această libertate deplină.”

CITEȘTE ȘI: Dieta pe bază de insecte: ce spun studiile 

O busolă nutrițională într-o mare de diete la modă

„Educația nutrițională este cheia pentru prevenție, iar datele arată că mulți dintre noi ne situăm peste greutatea recomandată. În același timp, spațiul public e plin de sfaturi contradictorii și de diete la modă. De aceea, campania noastră aduce în prim-plan repere validate științific la nivel european, care pot servi drept «linie de start» pentru deciziile zilnice: câte calorii avem nevoie, ce raport între macronutrienți e potrivit, cum acoperim vitaminele și mineralele esențiale. Nu anulăm opțiunile individuale, dar oferim o busolă construită pe consens științific, nu pe tendințe trecătoare.

Cât privește mențiunile de sănătate, scopul nostru este să ajutăm consumatorul să distingă între afirmațiile aprobate și mesajele de marketing «seducătoare», dar vagi. Legislația UE stabilește criterii clare pentru afirmațiile permise. Dacă întâlnim promisiuni de tipul «sporește vitalitatea» fără un temei științific și fără o formulare conformă, trebuie să devenim prudenți. ANSVSA are atribuții de control pe lanțul alimentar și verifică respectarea regulilor de etichetare; în paralel, prin Safe2Eat, explicăm pe înțelesul tuturor cum să citească eticheta ca să nu fie induși în eroare. Iar dacă ne lovim de reguli și recomandări care par să se contrazică între ele, apelăm la sursa comună – datele autorizate la nivel european – ca să reașezăm discuția pe fapte, nu pe percepții.”

De ce „natural” nu înseamnă automat „sigur”

„«Natural» nu este, automat, sinonim cu «sigur» sau «mai bun». Există alimente naturale care pot fi periculoase. De pildă ciupercile otrăvitoare sunt naturale, dar consumate, pot fi letale. În același timp, trăim într-o lume urbanizată, cu opt miliarde de oameni, unde o mare parte din hrană trebuie produsă, procesată și transportată în condiții controlate. Fără reguli și fără instituții care aplică știința în practică, nu am putea garanta siguranța alimentară de la fermă până la furculiță.

Rolul ANSVSA este exact acesta: să stabilească și să verifice conformitatea cu standardele, să investigheze neconformități, să acționeze rapid când apar riscuri și să comunice transparent publicului. Înțeleg nostalgia pentru gusturile copilăriei – păsări de curte crescute în gospodărie, roșii din grădină. Dar aceste modele, deși valoroase cultural, nu pot hrăni în mod constant și sigur populații urbane numeroase.

Faptul că am reușit, ca societate, să construim un sistem alimentar care hrănește zilnic milioane de oameni arată că regulile, instituțiile și procesele funcționează. Aceste alimente nu sunt un «rău necesar», ci mecanismul prin care transformăm știința în protecție concretă pentru consumator. Iar când apar întrebări sau controverse, răspunsul corect este întotdeauna același: ne întoarcem la date, la evaluări transparente și la cadrul legal european, pe care ANSVSA îl aplică în România.

Iar faptul că populația lumii a depășit opt miliarde de oameni arată că regulile și instituțiile pe care le-am creat nu au fost dăunătoare. Din contră. Dacă ar fi fost opera unor conspirații oculte care vor să ne otrăvească sau a unor birocrați care n-au altceva mai bun de făcut, populația globală nu ar fi avut un asemenea spor demografic.”