Cum poate siesta să te ajute să faci față valurilor de căldură22 min read

Valurile de căldură încep să forțeze guvernele și companiile să regândească programul de lucru. În unele locuri, soluția e cât se poate de simplă: o siestă.

Andrei Iordache, un inginer agronom din Călărași, își începe ziua devreme, imediat cum răsare soarele. E început de august, iar în această perioadă recoltează cerealele. Pe câmp sunt încă 15 fermieri din echipa lui. Căldura începe să se simtă deja de pe la 10 dimineața și, pe măsură ce orele trec, e tot mai greu să faci muncă fizică. 

„Aproape de ora prânzului simți cum începe să te cuprindă moleșeala”, îmi spune inginerul în timp ce își șterge transpirația de pe frunte cu marginea tricoului. „Acela este momentul în care le dăm oamenilor înghețată și apă rece.” 

La ora 13, soarele arde fără milă. Sunt 35 de grade. Hainele încep să ți se lipească de piele. Aerul condiționat al combinei pe care o conduce Iordache nu prea mai face față căldurii, așa că agronomul și colegii lui iau o pauză și se duc acasă.

„Mâncăm ceva ușor, după care tragem un pui de somn ca să ne încărcăm bateriile”, spune Iordache.

Fără să știe, Iordache încurajează, de fapt, o practică veche în țările calde mediteraneene: siesta, o pauză în mijlocul zilei, care își are originile în Roma Antică. Termenul provine din latină – sexta hora, care înseamnă a șasea oră după răsăritul soarelui, adică momentul în care soarele este sus pe cer. 

Siesta este asociată cel mai des cu Spania, unde aproape 20% dintre spanioli dormeau la amiază, potrivit unui sondaj din 2016.// „It’s time to put the tired Spanish siesta stereotype to bed”, bbc.com // „Siesta are legătură cu mediul geografic, cu căldura foarte mare și cu umiditatea. Este o practică culturală de adaptare la mediu”, spune sociologul Gelu Duminică. 

Sudul României este cel mai afectat de valurile de căldură. De exemplu, temperatura medie a lunii iulie a fost înregistrată în Călărași – 26,7°C, potrivit Administrației Naționale de Meteorologie. 

În perioadele cu temperaturi mari, oamenii care lucrează în agricultură și în construcții, ca Iordache, sunt cei mai vulnerabili. „Trebuie să fii foarte atent la colegii tăi, să le dai apă și pauze, pentru că pot leșina în orice moment”, afirmă inginerul. 

Temperaturile mari și umezeala din aer pot provoca probleme grave de sănătate. În condiții de căldură intensă, organismul direcționează sângele spre piele, pentru a-l răci prin transpirație. Însă, cu cât aerul e mai umed, cu atât transpirația se evaporă mai greu și eliminarea căldurii e mai dificilă. În Călărași, în luna iunie, au fost aproape 159 de ore cu disconfort termic,potrivit Infoclima.// „Valurile caniculare timpurii, stresul termic și impactul mortal asupra Europei”, infoclima.ro //

Legea// ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 99 din 29 iunie 2000, legislatie.just.ro // spune și ea că în zilele în care temperaturile depășesc 37 de grade angajatorii trebuie să ia măsuri pentru protecția angajaților: reducerea activității fizice, ventilarea spațiilor de lucru, alternarea efortului cu pauze la umbră, dar și asigurarea apei potabile. Angajatorii care nu pot asigura aceste condiții pot scurta programul de lucru sau îl pot împărți în două intervale: până la ora 11.00 și după ora 17.00, făcând loc pentru siesta. 

Siesta, un răspuns la schimbările climatice

Când temperaturile depășesc 26°C, productivitatea angajaților scade, iar efectul e vizibil. La 33°C, o persoană care face efort fizic moderat își reduce capacitatea de muncă la jumătate, conform Organizației Internaționale a Muncii.// The impact of heat stress on labour productivity and decent work”, ilo.org //

Mai multe studii arată că frecvența tot mai mare a valurilor de căldură are deja un impact asupra economiei europene. Autorii studiului „Current and projected regional economic impacts of heatwaves in Europe”, publicat în Nature,// „Current and projected regional economic impacts of heatwaves in Europe”, nature.com // estimează că în perioada 2035-2045, PIB-ul Europei va scădea cu 0,77% din cauza căldurii. În România, în perioada 2055-2064, pierderile economice ar putea fi de 2,5% din PIB, mai arată studiul. 

În contextul valurilor de căldură care lovesc întreaga lume, mai multe țări încearcă să propună adoptarea siestei. În Turcia, unde temperaturile au depășit vara asta 50 de grade Celsius,// „Turkey sets new record of 50.5 degrees as Europe swelters”, dw.com // meteorologul Adil Tek le-a recomandat oamenilor să integreze pauzele în mijlocul zilei în programul de lucru și în stilul de viață, „ca parte a unui cadru mai amplu de reziliență la schimbările climatice”.// „Türkiye braces for new heat wave as expert calls for ‘siesta’ measures to be adopted”, turkiyetoday.com //

În Atena,// „Labourers barred from work, tourists kept from ruins as heatwave sears Greece, Balkans”, reuters.com // unde s-au înregistrat temperaturi de 43 de grade, autoritățile le-au interzis curierilor, livratorilor de mâncare și muncitorilor din construcții să întrerupă lucrul de la prânz după ora 17.00. Grecii cunosc bine importanța protejării sănătății în perioadele cele mai calde ale zilei. În urmă cu doi ani,// „Labourers barred from work, tourists kept from ruins as heatwave sears Greece, Balkans”, nytimes.com // paznicii și ghizii de la Acropole au intrat în grevă, refuzând să lucreze în după-amiezile fierbinți, cu 40 de grade, spunând că temperaturile sunt periculoase atât pentru ei, cât și pentru turiști. 

Până și Germania a luat în calcul, în 2023, implementarea siestei, ca măsură de protecție în perioadele fierbinți. „Siesta pe timp de caniculă nu este, cu siguranță, o sugestie rea”, spunea Ministrul Sănătății, Karl Lauterbach.// „Biserica, refugiu în zilele caniculare”, dw.com //

Între siesta și presiunile economice

Deși siesta își are originile în societatea agrară a secolului al XVII-lea, astăzi e destul de rar întâlnită în Europa, iar unul dintre motive îl reprezintă presiunile economice și modul de funcționare a firmelor, scrie Simon Quilty, autorul principal al unui studiu// „The relative value of sociocultural and infrastructural adaptations to heat in a very hot climate in northern Australia: a case time series of heat-associated mortality”, pubmed.ncbi.nlm.nih.gov // publicat în The Lancet în 2023. 

Pentru o companie, includerea unei sieste ar presupune costuri mai mari. „Este destul de dificil să acorzi timp liber angajaților tăi din construcții sau agricultură pe perioada siestei. Trebuie să îi deplasezi de la locul de muncă acasă, ca mai apoi să îi aduci înapoi”, spune Cristian Păun, profesor la Academia de Studii Economice din București. În orașele în care locuitorii petrec mult timp în trafic, cum sunt Bucureștiul sau Cluj-Napoca, o astfel de măsură ar fi mai greu de implementat.

În ultimii ani, companii importante precum Google, Nike, Procter & Gamble și Ben & Jerry’s au venit cu idei// „Clocking off: the companies introducing nap time to the workplace”, theguardian.com // care încurajează dormitul la sediile lor: capsule de somn, sisteme de iluminat care reglează melatonina, cursuri de yoga sau săli de sport. 

Uneori însă, aceste spații pot ajunge să fie „o formă de manipulare și abuz, pentru că angajatul stă mai mult la job”, spune Cătălina Frâncu, redactor-șef adjunct la revista de arhitectură Zeppelin. 

Și nici noi, din postura de consumatori, nu suntem împăcați când activitatea unora se oprește. „Astăzi, dacă găsești magazinul preferat închis la prânz, mai degrabă ești supărat pe acest lucru decât vei accepta această situație”, spune profesorul Păun. „Am putea implementa această siestă prin cultivarea unei mentalități de afaceri în acest sens, prin educarea consumatorilor în acest sens”, spune Cristian Păun. 

Pentru mulți corporatiști „pauza de masă este un fel de siestă”, spune sociologul Gelu Duminică. Studiile arată că până și pauzele scurte, de 30 de minute,// „A 30-minute ‘me’ break can make you a better worker, study shows”, archive.news.ufl.edu // pot avea efecte benefice. Ele ne pot ajuta să fim mai energici și să rezolvăm mai bine sarcinile de serviciu.  

Totuși, spațiile pentru o siesta veritabilă ar trebui create în așa fel încât să maximizeze beneficiile pe care le putem obține. „Un astfel de spațiu ar trebui să fie conectat cu natura, să aibă plante, grădini, terase”, este de părere Frâncu. Prezența plantelor în spațiul de lucru reduce stresul și îmbunătățește starea de spirit. Ele ajută și la creșterea umidității aerului și contribuie la scăderea poluanților din interior, cum ar fi monoxidul de carbon, arată un articol publicat în Environmental Science and Pollution Research în 2018.// „The basic roles of indoor plants in human health and comfort”, link.springer.com // 

Dincolo de asta, o siesta care să includă un pui de somn de 10-30 minute la prânz poate îmbunătăți gândirea, starea de spirit și anumite tipuri de memorie. Acest obicei poate avea efecte pozitive dacă e practicat pe termen lung, întrucât ar putea ajuta la sănătatea creierul, potrivit unui studiu din 2023.// „Is there an association between daytime napping, cognitive function, and brain volume? A Mendelian randomization study in the UK Biobank”, sleephealthjournal.com //

Creierele celor care dormeau după-amiaza de câteva ori pe săptămână, erau cu peste 15 cm³ mai mari decât creierele celor care nu dormeau niciodată pe timpul zilei. „Acest lucru echivalează cu o întârziere a îmbătrânirii creierului cu trei până la șase ani”, spune autoarea principală a studiului, Victoria Garfield.// „Why power naps might be good for our health”, bbc.com // De asemenea, somnul scurt// „A brief afternoon nap following nocturnal sleep restriction: which nap duration is most recuperative?”, pubmed.ncbi.nlm.nhi.gov // este mai puțin probabil să provoace „inerția somnului”, acel sentiment când te trezești dezorientat. 

Această practică de a dormi la amiază nu e unică omului. Ea e întâlnită și la alte mamifere, la reptile și la musculița de oțet, drosophila melanogaster,// „Parallel clinal variation in the mid-day siesta of Drosophila melanogaster implicates continent-specific targets of natural selection”, pubmed.ncbi.nlm.nhi.gov // care își încetează activitatea la mijlocul zilei, în timpul orelor călduroase. În felul acesta, insecta își reduce expunerea la temperaturile mari și se hrănește doar în perioadele mai răcoroase. Pe măsură ce temperatura crește, se mărește și durata siestei.

Siesta lungă, un răspuns la schimbările climatice

Vara asta, când temperaturile au trecut de 37-38 de grade, inginerul agronom Andrei Iordache a regândit programul, ca să facă munca pe câmp tolerabilă pentru el și colegii lui. De la siestele de câteva ore, cu masă cu brânză și roșii și somn de refacere, s-a ajuns într-un final la muncă pe timp de noapte.

„Prima tură începe la ora 16.00 și durează până la miezul nopții, după care se lucrează până când răsare soarele”, spune inginerul. 

Turele de noapte au devenit o practică adoptată de fermierii și pescarii din întreaga lume, scrie Grist.// „The night shift”, grist.com // Deși acest program scade costurile angajatorilor cu apa și aerul condiționat, el poate avea un impact negativ asupra sănătății fizice și mentale, pentru că nu se mai respectă „ceasului intern” al corpului, cel care îi transmite creierului nostru când este zi și când este noapte. Munca în timpul nopții poate duce la probleme de sănătate pe termen lung: tulburări de somn, afecțiuni cardiovasculare, probleme psihologice, dar și oncologice. 

Turele de noapte pot duce la un număr mai mare de accidente,// „Night Work: A Growing Trend in Western Agriculture?”, aghealth.ucdavis.edu // din cauza vizibilității reduse și a oboselii angajaților, mai ales în cazul celor care lucrează cu utilaje. Și tot ele pot să afecteze timpul petrecut cu familia.

„Această desincronizare temporală față de ritmul familiei sau societății poate duce la un conflict între viața profesională și cea personală”, arată o analiză a literaturii de specialitate din 2023,// „Consequences of Shift Work and Night Work: A Literature Review”, pmc.ncbi.nlm.nih.gov // publicată în Biblioteca Națională de Medicină a Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

În ciuda acestor inconveniente majore, lucrul pe timp de noapte poate scădea riscul de deshidratare, epuizare și afecțiuni legate de căldură. Și, pe măsură ce efectele încălzirii globale devin tot mai puternice, astfel de programe ar putea fi din ce în ce mai întâlnite și la noi. Totuși, dacă temperatura globală crește cu mai mult de 2 grade Celsius peste nivelul preindustrial, specialiștii avertizează că nici măcar turele de noapte nu ne vor proteja de stresul termic.