Ilustrație: Boris Zhitkov / Getty Images

Cyberbullying, printre primele lucruri cu care se confruntă tinerii ce încep explorarea internetului27 min read

De Ana-Gabriela Micu 12.06.2024, ultima actualizare: 13.06.2024

Hărțuirea cibernetică sau cyberbullyingul este un fenomen din ce în ce mai întâlnit în rândul tinerilor, cei care se și expun cel mai des pe Internet. Consecințele pot fi devastatoare pentru sănătatea mentală și emoțională a victimelor.

Nu mai e o surpriză pentru nimeni că rețelele sociale reprezintă principala formă de divertisment și întâiul mijloc de comunicare al Generației Z, adică a tinerilor născuți la finalul anilor 1990 și în primul deceniu al noului mileniu, care practic nu au cunoscut un internet fără Facebook, Instagram și chiar TikTok. 

Cu alte cuvinte, internetul face parte din normalitatea lor. Tinerii nu își petrec timpul pe aceste platforme doar să se exprime creativ și să socializeze, ci și pentru a-și trăi o parte a vieții personale. Rețelele sociale devin o vitrină a personalității lor, expusă unui public larg, din toate colțurile lumii. Schimbul informațiilor, al emoțiilor și formarea unei identități online este o rutină care contribuie la dezvoltarea lor.

Totuși, mulți specialiști sunt de părere că social media poate avea și un impact negativ asupra tinerilor, mai ales că mediul online facilitează și fenomene negative precum hărțuirea, stalking-ul, adică urmărirea excesivă a unei persoane, doxingul, adică publicarea de informații private pe internet, fără consimțământ, și mai multe forme de bullying, ușurate adesea de anonimatul din mediul online. Persoanele care hărțuiesc își pot ascunde cu ușurință imaginea în spatele unor conturi false și pot să dedice resurse aparent nelimitate de timp unei victime. 

În acest context, un studiu realizat de Societatea Regală pentru Sănătate Publică (RSPH)// „#StatusOfMind. Social media and young people’s mental health and wellbeing”, rsph.org.uk (PDF) // din Marea Britanie, arată că 69% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 14 și 24 de ani  admit că au avut comportamente abuzive online, iar aproximativ 15% recunosc că au comis o formă de cyberbullying. Studiul RSPH mai arată și că nu doar cyberbullyingul e o problemă. 70% dintre tineri spun că s-au simțit conștienți de aspectul lor fizic după ce au văzut fotografii perfecte pe platformele de socializare.

Date furnizate de Centrul Național de Statistică a Educației, arată că fetele sunt mai predispuse să fie victime ale hărțuirii cibernetice decât băieții.// „Teens and Cyberbullying 2022”, pewresearch.org  // Iar tinerii care devin victime ale hărțuirii cibernetice în timpul școlii au o probabilitate crescută// „The Association of Bullying and Suicidality: Does it Affect the Pediatric Population?”, ncbi.nlm.nih.gov // de a lua în considerare sinuciderea, în comparație cu cei care nu au fost expuși la astfel de comportamente dăunătoare online.

Am vorbit cu două adolescente care au experimentat diferite forme de cyberbullying încă de când au început să fie active în mediul online. Ele au vrut să profite de oportunitatea oferită de social media pentru a-și face văzute creațiile, fie scrise, fie fotografice, însă s-au lovit aproape imediat de atitudini inhibitoare, precum critici dure și reacții pe care le descriu ca „neplăcute”. Prin urmare, celor două tinere le-a fost teamă să se mai exprime la fel de liber pe internet. 

„Nu mai voiam să merg la școală, mi se părea că toată lumea râde de mine”

Una dintre victimele cyberbullyingului este Valentina, în vârstă de 20 ani, care s-a confruntat cu numeroase situații în care s-a simțit atacată pe rețelele sociale. A fost ținta multor comentarii răutăcioase pe diverse platforme de socializare unde a ales să se expună, ca mulți alți tineri. 

Situația care a marcat-o cel mai tare s-a întâmplat când era în școala generală, după ce părinții săi i-au cumpărat primul telefon mobil. A mers la școală și a rugat-o pe prietena sa de pe atunci să-i facă o poză pe care a și postat-o pe Instagram. Pe fundal, însă, se vedeau „foarte multe gunoaie, era și urât afară și plouase, era noroi”. Pe atunci avea contul privat, pentru că nu o lăsau părinții să-l facă public, dar, chiar și așa, o oră mai târziu, poza apărea pe un cont de Instagram numit Junimea,// Pagina încă există: @juni.ro // iar oamenii o ironizau în comentarii. 

„Postarea era ceva de genul: «atunci când îți cheltuiești toți banii pe telefon și ajungi să stai într-o ghenă»”, spune Valentina. „Am plâns tare și nu mai voiam să mă duc la școală, mi se părea că toată lumea râdea de mine.” A urmat apoi un val de reacții și mesaje negative, dar au apărut și cereri de prietenie „Îmi dădeau oameni follow, îmi dădeau mesaje. Ajunseseră, nu știu cum, să îmi dea mesaje pe numărul de telefon oameni pe care nu-i aveam în contacte”, mai spune ea.

În cele din urmă, Valentina a rezolvat această situație cu ajutorul mamei sale, care a rugat proprietarul respectivului cont să șteargă postarea, deoarece postase un minor fără acordul familiei, 

,,Aia a fost cea mai nașpa chestie pentru mine, pentru că eram și foarte mică”, spune Valentina.

Întâmplarea arată cât de repede sunt expuși minorii care sunt activi în mediul online la astfel de comportamente negative și cu câtă ușurință pot să le devină victime. Este extrem de îngrijorător că primul lor contact cu internetul și social media se poate transforma într-o lecție dură pentru ei.

Comentariile de ură, frustrări aruncate asupra celorlalți

De la primul contact cu jungla mediului online, Valentina a mai trecut prin câteva situații similare. Au fost momente în care, după ce a postat clipuri pe TikTok sau poze pe Instagram, a fost hărțuită, însă de data aceasta a trecut mai ușor peste acestea, pentru că acum este mai matură și știe că nu trebuie să ia personal orice comentariu. 

„Pe măsură ce crești, realizezi că nu trebuie să te mai lași afectat”, spune ea. „Trebuie să înveți cum să combați chestia asta. La un moment dat, nici măcar nu mai simți nevoia să le dai block, știi doar că sunt frustrările lor, pe care le dau spre tine”. 

Atunci când intră pe TikTok, Valentina vede la fiecare videoclip cel puțin patru comentarii de hate, iar această situație o îngrijorează. „E horror, pentru că oamenii nu știu să-și vadă de treaba lor și aruncă cu noroi și cu lucruri urâte în alți oameni, pe care nu-i cunosc, care nu au nici o vină pentru frustrările lor”.

,,Nu mai am curaj să postez pe rețelele de socializare”

Pentru Maria,// Am schimbat numele, la cererea sa. // 19 ani, o altă tânără cu care am vorbit, contactul cu social media a avut consecințe mult mai inhibante. Ea evită și acum să posteze poze cu ea pe rețelele sociale. 

Această reținere vine datorită unor conflicte pe care le-a avut acum câțiva ani pe internet, când își petrecea timpul pe Wattpad, publica povești și era parte a unui grup de prietene virtuale. Pe atunci, se apropiaseră foarte mult de ele și le-a mărturisit de cine era atrasă din școala sa. Una dintre fete a ales să îi dezvăluie băiatului pe care ea îl simpatiza acest lucru, iar acesta a avut o reacție negativă, spunându-i că Maria are anumite defecte fizice peste care el nu poate să treacă: greutatea și tenul ei imperfect. 

Și asta nu a fost totul, pentru că amicele sale virtuale s-au întors complet împotriva ei și au început să o șicaneze. Speriată, Maria a ales să-și șteargă conturile și să-și facă unele noi. Dar, de fiecare dată, era găsită de aceste agresoare online. 

Maria spune că perioada aceea a fost una extrem de grea, pentru că trebuia să facă față bullying-ului de la școală și din social media. „Acum, când mă gândesc, pare foarte copilăros, dar nu pot să contest modul în care mă simțeam atunci”. La un moment dat a vrut chiar să se sinucidă. Acum spune că este împăcată cu ea, însă a mai rămas cu câteva insecurități.

„Cumva, chestia prin care am trecut atunci a rămas impregnată în mine”, spune Maria. „Acum, în relații, îmi este foarte greu să trimit o poză unui băiat. Nu postez, dar mai trimit poze la unii prieteni foarte apropiați care știu că nu m-ar judeca așa tare.”

Experiența Mariei arată că traumele lăsate de cyberbullying pot avea efect de lungă durată și pot distruge încrederea de sine și afecta sănătatea mintală. După ce a primit comentarii răutăcioase, inclusiv de la o persoană pe care o considera prietenă, Maria a fost cuprinsă treptat de stări de anxietate și frică. Chiar dacă a încercat să-și protejeze mai apoi identitatea online, tânăra a rămas permanent temătoare și precaută.  

Cazurile care au crescut nivelul de conștientizare

Valentina și Maria nu sunt cazuri singulare și nici cele mai oribile povești de acest gen întâlnite în mediul online. Un caz mai vechi de cyberbullying este cel al lui Megan Meier,// „Cyberbullying and the Tragic Case of Megan Meier”, @alissaphillip // care avea doar 13 ani, în 2006, când unul dintre vecinii ei și-a creat un cont fals pe MySpace și a ales să se dea drept altă persoană, punându-și numele Josh. După multe convorbiri, Megan s-a îndrăgostit de acel prieten virtual, însă, în cele din urmă acesta s-a întors împotriva ei, spunându-i că lumea ar fi mai bună fără ea. Megan a luat în serios acel comentariu și în final și-a luat viața. 

Cyberbullyingul a devenit un fenomen îngrijorător care afectează cvasitotalitatea generației tinere, și nu numai, cu efecte puternice asupra stimei de sine și cu consecințe, uneori, devastatoare. 

Ce înseamnă de fapt cyberbullying?

Silvia Ciubotaru, psiholog și coordonatoarea proiectului In a Relationship,// Site oficial: inarelationship.ro // care se adresează tinerilor români, în special celor care sunt într-un cuplu, mi-a vorbit mai pe larg despre acest fenomen acum des întâlnit în mediul online. 

După cum reiese și din nume, cyberbullyingul este o formă asemănătoare de bullying, dar de data aceasta, totul se întâmplă pe internet, explică ea. De multe ori, această expresie –,,bully” – și aceste forme de agresiune „sunt ușor de luat în derizoriu” de populația adultă.

Unul dintre factorii care contribuie la astfel de comportamente agresive, mai ales în mediul online este idealizarea – oamenii tind să conceapă lumea utopică de pe internet ca fiind reală. Le este greu să observe că imaginile din acest mediu sunt de cele mai multe ori modificate. „La nivel afectiv, atunci când interacționăm cu genul acesta de conținuturi, indiferent de vârstă, le percepem inițial ca realitate”, spune Silvia Ciubotaru.

Din această formă de idealizare se naște competiția. „Suntem educați să preluăm acest model de a ne situa tot timpul într-o poziție cu ceilalți, un tip de percepție de eu împotriva lumii”, explică psiholoaga. „Și când te percepi constant în felul ăsta, e foarte ușor să dezvolți o atitudine combativă, indiferent cine e persoana cu care interacționezi. Ai nevoie să te simți cumva în opoziție de putere, superior celuilalt.” 

Alți factori ar putea fi „istoricul traumatic personal” sau modelele din jur. „Dacă în jurul nostru există foarte multă violență percepută ca normalitate, pe care oamenii nu o disting, cu atât suntem mai predispuși să facem lucruri crezând că sunt OK, normale, dar lucrurile alea să-i rănească pe alții sau să ne aducă nouă consecințe nefaste”, spune Silvia Ciubotaru. „Ține mult de cultură, de educație, de obișnuința de a negocia, de a dezbate. Iar în societatea noastră există foarte puțin spațiu creat conștient pentru negociere și dezbatere.” 

Ea mai precizează că abuzurile online sunt urmate de consecințe. Acestea pot fi din sfera psihologică, precum „lipsă de încredere în ceilalți și în propria persoană, stima de sine scăzută, anxietate ridicată, uneori tendințe depresive sau chiar depresie”, dar și fiziologică. 

„Copiii și adolescenții care sunt expuși la foarte multe abuzuri au probleme de stomac,  probleme digestive, tulburări de tranzit intestinal, de unde și corelația dintre anxietate și sindromul intestinului iritabil”, spune Silvia Ciubotaru. „Nu pot să doarmă sau dorm prea mult, visează urât, nu pot să se odihnească”, se pot integra greu în societate, „ori sunt neadaptați, ori sunt hiperadaptați, în sensul că migrează în zona aia de people pleaser”, tolerează anumite comportamente nepotrivite, de dragul de a fi pe placul celorlalți, și pot apărea consecințe negative și „în felul în care se implică în sexualitate”.

Consecințele pot fi uneori mult mai grave, cum ar fi automutilarea. „Sunt oameni de toate vârstele, dar în special tineri, care ori se lovesc, ori se taie”, spune psiholoaga, care avertizează că se poate și la extrema în care, dacă individul este abuzat repetat sau de un grup mai mare de persoane, să recurgă la suicid sau să aibă astfel de gânduri. 

Poți afla mai multe despre diversele forme de abuz și să găsești resurse de ajutor pe site-ul In a Relationship,// Accesează-l pe inarelationship.ro // proiect început în 2016. „Ce încercăm noi să facem la In a Relationship este să vorbim cât mai în detaliu despre diverse forme de abuz, mai mult sau mai puțin cunoscute, mai subtile sau mai evidente în viața de zi cu zi reală sau în viața de zi cu zi din online”, spune Silvia. 

În România există și alte resurse care vin în ajutorul copiilor și adolescenților care trec prin orice formă și tip de bullying, precum numărul gratuit 116111, Telefonul Copilului,// Detalii pe 116111.ro // sau un site destinat celor care suferă de depresie, DepreHub.// Accesează-l pe deprehub.ro //

Cyberbullyingul este pedepsit prin lege

Articolul 208 din Codul Penal al României// „Hărţuirea”, lege5.ro // pedepsește hărțuirea, inclusiv cyberbullying-ul, care poate cauza suferință psihică sau morală cu amendă sau cu închisoarea. ,,Efectuarea de apeluri telefonice sau comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă, care, prin frecvenţă sau conţinut, îi cauzează o temere unei persoane, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 luni sau cu amendă, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă”, spune articolul.

La momentul actual, cyberbullying-ul reprezintă un pericol real pentru copii și adolescenți, cei care sunt mai vulnerabili în dezvoltarea unor insecurități și traume. Tehnologia modernă oferă nenumărate oportunități de interacțiune și afișare, însă nu a reușit să țină departe probleme cu care societatea se înfrunta și în mediul offline. Tinerii tind să se ascundă în gânduri și să se refugieze deseori în spații care le se par sigure, iar internetul pare să fie unul dintre ele. Însă, aici, cyberbullying-ul reprezintă un pericol de care nu mulți sunt conștienți, iar cei mai vulnerabili sunt cei care descoperă internetul la vârste foarte mici.


Ești într-o situație de criză? Vorbește cu părinții sau cu profesorii, sună la Telefonul Copilului, 116111, pentru ajutor sau accesează resursele de pe In A Relationship. Pentru urgențe, apelează la 112.


Articol realizat în cadrul cursului Producție de presă scrisă de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității București.



Text de

Ana-Gabriela Micu

Este studentă în ultimul an la Jurnalism și îi place să scrie despre modă, cultură și despre subiecte interesante din diferite domenii.

SOCIETATE|MS TALKS

Organizația care reciclează săpunurile folosite din hoteluri

De
Fondat în 2017, Unisoap își propune să contribuie la un turism mai sustenabil, dar în același timp să ajute comunitățile defavorizate.
SOCIETATE|ERASMUS+ LOG

Erasmus+ Log în Rethymno, Grecia. Când viața îți oferă tztatziki, îl accepți

De
În cazul în care ești la curent cu memeurile despre lucruri care ar șoca oamenii din trecut, vreau doar să adaug că un anumit tip olandez pe nume Erasmus din epoca renascentistă ar fi probabil uimit să afle că astăzi numele lui face turul Europei mai des decât a făcut-o el vreodată.
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Despre „Kamala is brat” și votul generației Z

De
În ultimele câteva săptămâni, cursa electorală pentru Casa Albă din Statele Unite a bifat câteva lucruri pe care nu le-aș fi avut pe cardul meu de bingo. De la retragerea lui Joe Biden și ascensiunea lui Kamala Harris până la modalitățile inedite a celei din urmă de a atrage un electorat tânăr.
SOCIETATE|TENDINȚE

Temu vs Shein. Cum îți dau aplicațiile chinezești de shopping online percepția că poți avea tot ce îți dorești

De
După AliExpress și Shein, pe piață a apărut Temu, o nouă platformă care exploatează pasiunea oamenilor pentru shopping și chilipiruri.