Decizii guvernamentale bazate pe date. Când informațiile sunt o provocare, poate fi AI soluția?

Un consiliu de experți independenți (CCEIAN) analizează calitatea notelor de fundamentare ale actelor Guvernului pentru a impune decizii bazate pe date, nu pe urgențe politice. Deciziile politice, birocrația și lipsa datelor din administrație complică lucrurile.

Guvernul este adesea criticat pentru decizii pripite și hotărâri neclare, iar lucrurile sunt și mai precipitate atunci când apare un executiv nou, care încearcă să rezolve diverse crize. Pentru cine vrea să înțeleagă motivația Guvernului și cum a ajuns la soluția propusă, există încă din anul 2000// „Legea 24 din 27/03/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative”, legislatie.just.ro // obligativitatea însoțirii hotărârilor și ordonanțelor guvernamentale de de findamentare. 

Aceste note au rolul de a justifica necesitatea și de a analiza impactul noilor reglementări, financiar, macroeconomic sau social, și de a evidenția datele pe baza cărora au fost luate deciziile. Adesea însă, acestea sunt scrise după ce decizia a fost luată, ignoră date (uneori doar pentru că nu știu că există) și nu prea lămuresc pe nimeni ce și-a propus inițiatorul proiectului. Un raport al Băncii Mondiale spunea că, în 2019, doar 10% din legislația guvernamentală avea instrumente de prezentare și motivare de o calitate decentă.

Pentru a îmbunătăți acest lucru, din 2022,// „Hotărâre 443 30/03/2022 pentru aprobarea conținutului instrumentului de prezentare și motivare, a structurii raportului privind implementarea actelor normative, a instrucțiunilor metodologice pentru realizarea evaluării impactului, precum și pentru înființarea Consiliului consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative”, legislatie.just.ro // a fost înființat un consiliu de experți independenți, numit Consiliul consultativ pentru evaluarea impactului actelor normative (CCEIAN) pe lângă Secretariatul General al Guvernului, care încearcă să impună rigoare și transparență. Misiunea sa este să verifice dacă actele normative ale guvernului sunt susținute de date concrete, nu doar de voință politică. Birocrația, lipsa de capacitate tehnică din ministere și o cultură a datelor ținute „la secret” complică însă acest lucru. 

Existența acestui nou organism, înființat cu sprijinul tehnic al Băncii Mondiale, este importantă în procesul de aderare al României la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE). Conform reprezentanților guvernului, România este unul dintre puținele state care are acest tip de instituție, iar una dintre recomandările pe termen lung pe care le-a formulat OECD a fost întărirea rolului CCEIAN în zona de evaluare a calității actelor normative.

Am vorbit cu Gabriel Petrea, președintele CCEIAN, cu ocazia conferinței de închidere a proiectului „Reglementări fundamentate pentru politici publice mai bune în România”,// Detalii pe sgg.gov.ro // despre culisele acestui efort de modernizare a statului. Gabriel Petrea, absolvent al Universității Politehnica din București, fost președinte Uniunii Naționale a Studenților din România, a fost anterior și viceprimar al Sectorului 6, deputat în Parlamentul României și ministru al consultării publice și dialogului social între 2017 și 2018. Peteea este și director general adjunct la Politehnica București și director de proiect al Euronews România.

Ce face și, mai ales, ce nu face CCEIAN?

Consiliul nu analizează legile votate de Parlament, ci doar cele guvernamentale – și nici acelea pe toate. Rolul său este acelea de filtru de calitate tehnică și se desfășoară înainte ca propunerile să ajungă în ședința de guvern. „Evaluăm doar actele normative care au un impact considerabil asupra cetățenilor”, spune Gabriel Petrea. „Nu ne uităm pe acele acte normative de nișă care nu sunt cu impact.” 

Concret, pe masa consiliului ajung cele mai importante tipuri de decizii guvernamentale: ordonanțele de urgență, proiectele de lege, ordonanțele de guvern și hotărârile de guvern. Secretariatul General al Guvernului (SGG) realizează o primă selecție a proiectelor legislative pe baza unor criterii de impact și le propune apoi pe agenda CCEIAN. Deși primește acest sprijin logistic, consiliul „este o instituție independentă, formată din experți care au fost cooptați într-un proces de evaluare publică și care are o autonomie în procesul de evaluare”.

Recent, CCEIAN a devenit membru în RegWatchEurope,// „CCEIAN devine membru al RegWatchEurope”, sgg.gov.ro // o rețea de consilii independente care analizează calitatea fundamentării legislației din țări precum din Olanda, Danemarca, Finlanda, Germania, Norvegia, Cehia, Suedia și Marea Britanie.

„Knowledge is power, data is power”

Activitatea CCEIAN funcționează ca un diagnostic precis pentru marile „boli” ale administrației românești. Problemele pe care le întâmpină experții consiliului nu sunt excepții, ci simptome ale unor patologii sistemice adânc înrădăcinate. 

Una dintre cele mai frecvente probleme este viteza cu care sunt adoptate anumite acte normative, în special în contexte politice volatile. Pretextul urgenței anulează adesea timpul necesar pentru o consultare publică reală și o analiză de impact serioasă. Totuși, chiar dacă un act normativ este adoptat rapid, el nu „scapă” complet de analiză. Calitatea sa se va reflecta în rapoartele anuale ale CCEIAN,// Cel mai recent este „Raportul anual privind evaluarea impactului reglementărilor adoptate de Guvernul României în anul 2024”, sgg.gov.ro (PDF) // însă acest lucru este mai degrabă o autopsie, decât o măsură preventivă. Impactul imediat asupra societății sau economiei a fost deja produs. 

Cea mai gravă și mai complexă problemă este, fără îndoială, relația disfuncțională a statului cu propriile date. Constantin Postoiu, expert în date și membru al CCEIAN, descrie un paradox dureros: în ultimii ani, ministerele adună volume tot mai mari de informații, dar acestea rămân captive, nefolosite. Cel mai adesea, dintr-o lipsă a capacității de procesare (nu există personal, nu e motivat financiar sau nu există tehnologia necesară), pe care doar puține ministere o au.

Petrea confirmă că există două tipuri de situații: „poate există date la nivel de minister, dar ele nu sunt folosite, dar există și situații în care nu au date și ar trebui să facă o cercetare mai amănunțită”. Aici, CCEIAN încearcă să vină în ajutor, înainte de a declara o notă de fundamentare „greșită”. Unde se poate, spune Petrea, „și eu, și colegii venim cu exemple fie din alte state, fie din date publice care pot ajuta la o fundamentare mai bună”.

Un exemplu concret este cel al registrului național al certificatelor energetice. Deși ministerul de resort deține teoretic toate aceste date, ele sunt stocate în atât de multe formate și pe atât de multe harduri încât nu poate să le folosească. M-am lovit și eu în procesul documentării unui material despre fonduri europene pentru universități, de teancuri de PDF-uri scanate, în care nu se respecta vreo ordine sau regulă.

Totuși, lucrurile se mișcă și într-o direcție mai bună. România este membră a Parteneriatului pentru guvernare deschisă// „Open Government Partnership”, en.wikipedia.org // și datele deschise în format reutilizabil sunt puse la dispoziție acum de toate ministerele, printr-un portal de date guvernamental.// Accesibil pe data.gov.ro // „Paradoxul este că, adesea, chiar ministerele nu le folosesc”, remarca însă unul dintre participanții la conferință. 

Anul acesta, a demarat proiectul APTA – ​​Administrație performantă prin tehnologii avansate// „Autoritatea pentru Digitalizarea României anunță finanțarea proiectului «Administrație performantă prin tehnologii avansate – APTA»”, adr.gov.ro // –, care ar trebui să stârngă la un loc și să ușureze accesul la date, dar n-ar fi prima dată când astfel de proiecte se pierd pe drum.

Metode de intervenție: între pedagogie și constrângere

Confruntat cu această realitate complexă, CCEIAN nu se limitează doar la a respinge documentele slabe. Consiliul are o dublă abordare: atât prin avizele negative, cât și prin ghidaj activ. „Să știți, nu cred că a existat vreo ședință a Consiliului în care un act normativ să fi fost slab motivat și noi să îi fi dat un punct de vedere altfel decât negativ”, spune Gabriel Petrea. 

Totuși, consiliul încearcă să educe și să ghideze. Inclusiv la conferința la care am făcut interviul, majoritatea participanților erau fix reprezentanți ai ministerelor care fac aceste analize de impact, și o parte dintre prezentări s-au axat pe felul în care ele pot îmbunătățite. Membrii CCEIAN își propun ca, pe viitor, să facă și ședințe de ghidaj „unu la unu” cu reprezentanți ai unor ministere.

Petrea subliniază însă că rolul lor nu este să scrie în locul ministerelor: „Noi nu ne substituim rolului de a elabora nota de fundamentare, ci doar avertizăm acolo unde este nevoie de mai multă fundamentare și unde ar putea să-și găsească acele date, dacă acestea sunt disponibile”. 

Acest ajutor poate deveni foarte specific. Un expert a povestit cum, observând o problemă recurentă la Ministerul Agriculturii, a decis să ofere un model complet, arătându-le funcționarilor cum să folosească date de la Eurostat: „le-am pus în răspuns, le-am dus inclusiv formulele, cum să-și calculeze și de unde să-și ia datele”. 

Cum poate fi folosit AI-ul pentru a crește calitatea legislației?

Conform raportului Băncii Mondiale, presiunea pusă de CCEIAN funcționează, iar calitatea instrumentelor de prezentare și motivare a actelor normative a înregistrat o creștere graduală, de la un nivel de conformitate de doar 10% în 2019 la 26,6% în 2024, depășind astfel ținta de 25% asumată de Guvern.// „Comunicat SGG, 16 septembrie 2025”, sgg.gov.ro (PDF) // 

Lucrurile s-ar putea îmbunătăți cu ajutorul  inteligenței artificiale. Consiliul explorează ideea folosirii algoritmilor de AI, care ar putea funcționa ca un mecanism de ajutor direct pentru funcționarii din ministere. 

„Dacă un act de fundamentare este analizat cu un algoritm de inteligență artificială, acela poate constata anumite deficiențe care să fie îmbunătățite înainte de a intra în procesul de semnături”, explică Petrea. De asemenea, „datele publice care nu sunt folosite în procesul de elaborare a notei de fundamentare pot fi identificate de algoritmul de AI și semnalate celui care a elaborat nota de fundamentare”.

Un astfel de filtru tehnologic ar eficientiza munca tuturor. Nu doar că ar sprijini ministerele să producă documente mai solide, dar, după cum adaugă Petrea, ar fi mai ușor și pentru CCEIAN, pentru că „notele de fundamentare ar ajunge la noi mai bine elaborate”. 

De altfel, inteligența artificială este vizată și pentru procesul de simplificare și debirocratizare. Reprezentanții Secretariatului General al Guvernului menționează că au fost deja testate module AI „care scanează toată legislația și identifică proceduri administrative” care ar putea fi eliminate. În acest scenariu, AI-ul oferă inclusiv recomandări de simplificare, însă decizia finală aparține tot experților umani, care trebuie să valideze aceste sugestii.

În final, lupta dusă de CCEIAN este una pentru o schimbare de mentalitate. Petrea recunoaște că este un proces de durată: „Este vorba și de un exercițiu care, evident, mai durează”. Cu toate acestea, progresele sunt vizibile: „De la an la an avem rezultate pozitive, vedem o îmbunătățire a actului de elaborare”. Succesul final nu depinde însă doar de rigoarea tehnicienilor din ministere și a experților independenți, ci de existența unei voințe politice reale de a trece la o guvernare bazată pe dovezi, transparență și predictibilitate.