Dincolo de bineînțelesuri12 min read

Mi-a fost un pic frică de rezultatele acestui studiu. Am pesimismul în sânge și în fișa postului. Mă bucur că n-am avut dreptate: prăpastia care mă așteptam să despartă studenții români de restul tinerilor este, în cel mai rău caz, o vale seacă. Avem, încă,timp să construim poduri. 

Dar pentru asta avem nevoie de date, de analize diversificate și de intervenții precise. Cam asta încercăm să facem la Friends For Friends, alături de partenerii de la BRD – Groupe Société Générale, prin programul Mindcraft Academy. Articolele care analizează rezultatele studiului Student în România. Tânăr în România reprezintă o invitație la dezbatere, nu sentințe. Chiar dacă nu avem revelații, ne-am bucura să trecem împreună de niște bineînțelesuri. Studenții, așa cum îi descoperă acest studiu, sunt (și) îngrijorați și pragmatici, curioși și precauți. 

A fi student înseamnă mai mult decât a să-ți iei examenele. Înseamnă să-ți faci griji. Odată cu viața universitară, vine și o formă de maturizare: studenții sunt mai îngrijorați decât restul tinerilor, la diferențe de 6-10 procente, de sănătatea lor, fizică sau mentală, de pierderea sprijinului familiei, dar și de umilire publică sau online. Putem deduce că studenția presupune o ieșire din zona de confort, un contact direct cu situații de stres emoțional sau financiar. În același timp, studenții încep să prețuiască mai mult sfaturile și părerile persoanelor mature din viața lor: familie sau profesori. 

Neliniștile lor nu se referă doar la realitatea imediată, ci și la viața cetății sau mersul lumii. 

De exemplu, 58% dintre ei urmăresc posibilele schimbări politice din România (față de 51% dintre ceilalți tineri), iar interesul pentru politica din SUA este și el mai mare.O parte dintre aceste diferențe pot fi corelate și cu evoluția surselor de informare pe care le folosesc (presă online, AI) și cu rezervele în creștere de a considera TikTok sau Facebook drept surse prioritare de informare zilnică.Remarcăm că studenții tind să fie mai conectați la personalități culturale, publice sau media, chiar dacă decalajul mediu față de restul tinerilor nu este foarte mare, în jur de 4%. Studenții sunt mai familiarizați (la diferențe de aproape 10%) cu scriitori, actori, artiști, dar și cu oameni de business sau influenceri cu mesaje mai nișate. 

În general, statutul de student nu indică apartenența la o categorie socială cu oportunități crescute. O excepție notabilă: dacă 51,8% dintre studenți au călătorit în ultimul an în afara țării pentru vacanțe sau concedii, doar 34,9% dintre nonstudenți au făcut același lucru. Doar unul din trei studenți nu a ieșit din țară în ultimul an, indiferent de motiv, în timp ce aproape unul din doi nonstudenți este în aceeași situație. Mobilitatea crescută, expunerea directă la alte realități sau mentalități pot fi factori importanți în evoluția personală.

Putem spune că studenții sunt mai precauți și pragmatici. Doar 8% dintre ei consideră ideale veniturile pasive, din investiții, față de 14% dintre nonstudenți. Fără diferențe spectaculoase de procentaj, studenții sunt mai interesați de o carieră „la stat”, inclusiv în educație sau în spitale, angajatori despre care au o părere cu 4–5% mai bună decât cei care nu urmează o facultate. Abordarea pragmatică apare și când evaluează punctele tari ale sistemului universitar: la diferențe de 5–7% față de nonstudenți, cred că facultatea te ajută să fii mai respectat în societate, să ai o carieră sigură și să-ți creezi o rețea personală și profesională. Deloc surprinzător, studenții se consideră în mai mare măsură bine și foarte informați în ceea ce privește fiscalitatea și antreprenoriatul (62%, față de 48% dintre restul tinerilor) sau în ceea ce privește opțiunile de carieră (76% față de 69%).

Educația financiară funcționează și ea ca un catalizator în arii diverse, de la consum cultural la educație media și comportamente online. Studenți sau nu, tinerii care se consideră bine și foarte informați în ceea ce privește fiscalitatea și antreprenoriatul sunt mai interesați de spectacole de teatru (44% față de 32% dintre cei care se consideră neinformați), de muzică clasică sau operă (23% față de 10%), de expoziții de artă (39% față de 23%) sau de muzee (54% față de 39%). Formele „democratice” de consum cultural – festivaluri de muzică sau cinema – sunt la fel de populare pentru toate segmentele. 

Dacă detaliem, vedem că studenții care se percep drept educați financiar au obiceiuri (sau intenții) de consum cultural cu procente aproape duble față de cei care se consideră slab informați în aceste aspecte. O posibilă explicație este contactul cu piața muncii sau voluntariatul, implicarea în proiecte din zona ONG sau antreprenorială, care le cresc atât resursele financiare alocate consumului cultural, cât și oportunitățile de acces gratuit la evenimente.

Situația este similară și când vine vorba despre consum media. Tinerii informați pe teme financiare sunt mai rezervați în a considera televiziunea drept o sursă importantă de informare zilnică, cu o diferență de peste zece procente față de restul tinerilor. Aceeași reținere, cu aceleași procente diferență, apare și în cazul TikTok. În compensație, aceiași tineri sunt mai interesați de presa online (54% față de 43%) și de podcasturi sau vloguri (24% față de 19%). Aceste schimbări în relația cu informația și cultura se reflectă și în abilitățile autoevaluate de a depista știrile false (88% dintre cei educați financiar, față de 77% dintre ceilalți) sau de a identifica tentativele de fraudă online (83% față de 70%). 

În mod clar, abilitățile digitale și educația financiară merg mână în mână, influențându-se reciproc. Tinerii informați cu privire la finanțe și antreprenoriat folosesc în mai mare măsură servicii de e-banking (80% față de 69%), investesc în criptomonede (25% față de 9%), au cunoștințe digitale avansate (80% față de 67%) sau competențe de programator IT (30% față de 15%).

Putem observa că statutul de student indică aceleași schimbări de comportament (chiar dacă la diferențe de procente mai scăzute) ca cele aduse de interesul sau accesul la educație financiară: o diversificare a intereselor și abilităților, dar și o scădere a apetitului sau timpului disponibil pentru consum pasiv ori jocuri online.

Dincolo de bineînțelesuri, studenția nu vine cu garanții, dar implică cu un pas vizibil spre maturizare: mai multă grijă pentru sănătate, carieră și context social, mai mult discernământ în informare și cultură. Educația – universitară sau financiară – nu schimbă totul brusc, dar deschide uși și formează gândirea critică.