Moor Studio/Getty Images

Doar 19% dintre tinerii din România se consideră expuși la dezinformare6 min read

De Adriana Moscu 19.02.2025

Numai 19% dintre tinerii români cred că sunt expuși la dezinformare, față de 76% la nivelul UE. În schimb, sunt mai preocupați de economie, educație și protecția socială, spre deosebire de restul europenilor, care pun pe primul loc prețurile și schimbările climatice.

Un sondaj// „Cost of living and environment are the main concerns of young people in the EU”, europarl.europa.eu // realizat de Eurobarometrul Parlamentului European, în colaborare cu Ipsos, arată o discrepanță majoră între percepția tinerilor din România și a celor din restul Uniunii Europene în ceea ce privește dezinformarea. 

La nivelul UE, 76% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani cred că au fost expuși la dezinformare în ultima săptămână, iar 70% dintre ei sunt încrezători că pot recunoaște știrile false. 

În schimb, în România, doar 19% dintre tineri consideră că au fost expuși la dezinformare, iar Bulgaria înregistrează chiar un procent mai mic, de 11%.

În nouă state membre, mai mult de jumătate dintre tineri spun că au fost expuși frecvent la știri false, cei mai mulți fiind în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). 

În contrast, românii și bulgarii sunt cei mai puțin preocupați de acest fenomen. Deși mulți tineri europeni sunt siguri că pot detecta dezinformarea, nivelul de încredere diferă. 

Respondenții din Malta și Croația sunt cei mai siguri de capacitatea lor de a recunoaște știrile false, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia se simt cel mai puțin încrezători.

Preocupările tinerilor europeni se concentrează în jurul creșterii prețurilor și a costului vieții (40%), urmate de protecția mediului și schimbările climatice (33%) și economia și crearea locurilor de muncă (31%).

Aproape 29% dintre respondenți cred că Uniunea Europeană ar trebui să acorde prioritate protecției sociale și accesului la servicii medicale, iar 27% menționează educația și formarea profesională.

23% sunt preocupați de locuințe, iar 21% de securitate și apărare, acest ultim aspect fiind deosebit de important pentru tinerii din Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%).

În România, prioritățile sunt diferite față de restul UE. Tinerii români sunt mai preocupați de situația economică, crearea de locuri de muncă, educația și protecția socială, în timp ce în alte state membre, principalele teme de îngrijorare sunt prețurile și schimbările climatice.

Sondajul confirmă și o schimbare majoră în modul în care tinerii europeni consumă informația. 42% dintre respondenți își iau informațiile despre politică și probleme sociale de pe rețelele sociale, în timp ce televiziunea rămâne a doua cea mai utilizată sursă, cu 39%. 

Tinerii cu vârste între 25 și 30 de ani preferă mai mult platformele de știri online și radioul, în timp ce cei între 16 și 18 ani se bazează mai mult pe social media (45%) și pe informațiile primite de la prieteni și familie (29%).

Instagram este principala platformă de informare politică și socială pentru 47% dintre tineri, urmată de TikTok (39%), în timp ce X (fostul Twitter) este folosit doar de 21% dintre ei. În unele țări, televiziunea încă este sursa dominantă: Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%).

Sondajul Eurobarometru Youth Survey a fost realizat de Ipsos, în perioada 25 septembrie-3 octombrie 2024, în toate cele 27 de state membre ale UE, prin interviuri online (CAWI) cu 25.863 de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|ALEGERI 2025

Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre modernizarea armatei?

De
În cel mai tensionat context internațional de după Războiul Rece, candidații la alegerile prezidențiale cu repetiție au concepte ale unor planuri de modernizare a Armatei Române, dar puține idei concrete.
SOCIETATE|ALEGERI 2025

Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre energia regenerabilă

De
România are nevoie de investiții rapide în regenerabile și soluții realiste pentru tranziția de la combustibili fosili. În campanie, unii candidați susțin gazul și energia nucleară ca etape de „tranziție inteligentă”, alții mizează pe exploatarea tuturor resurselor interne, chiar cu revenirea la cărbune sau naționalizări. 
SOCIETATE|ALEGERI 2025

Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre...

De
Am analizat declarațiile și programele principalilor candidați pentru alegerile prezidențiale din 4mai 2025 pentru a vedea ce părere au despre câteva teme pe care le considerăm importante.
SOCIETATE|ALEGERI 2025

Alegeri 2025. Ce spun candidații la prezidențiale despre reglementarea social media?

De
Campania electorală desfășurată pe social media a provocat anularea alegerilor de anul trecut, însă candidații la dubla doi a prezidențialelor nu fac o prioritate din subiect.