Moor Studio/Getty Images

Doar 19% dintre tinerii din România se consideră expuși la dezinformare6 min read

De Adriana Moscu 19.02.2025

Numai 19% dintre tinerii români cred că sunt expuși la dezinformare, față de 76% la nivelul UE. În schimb, sunt mai preocupați de economie, educație și protecția socială, spre deosebire de restul europenilor, care pun pe primul loc prețurile și schimbările climatice.

Un sondaj// „Cost of living and environment are the main concerns of young people in the EU”, europarl.europa.eu // realizat de Eurobarometrul Parlamentului European, în colaborare cu Ipsos, arată o discrepanță majoră între percepția tinerilor din România și a celor din restul Uniunii Europene în ceea ce privește dezinformarea. 

La nivelul UE, 76% dintre tinerii cu vârste între 16 și 30 de ani cred că au fost expuși la dezinformare în ultima săptămână, iar 70% dintre ei sunt încrezători că pot recunoaște știrile false. 

În schimb, în România, doar 19% dintre tineri consideră că au fost expuși la dezinformare, iar Bulgaria înregistrează chiar un procent mai mic, de 11%.

În nouă state membre, mai mult de jumătate dintre tineri spun că au fost expuși frecvent la știri false, cei mai mulți fiind în Malta (59%), Ungaria (58%), Grecia (57%), Luxemburg (55%) și Belgia (54%). 

În contrast, românii și bulgarii sunt cei mai puțin preocupați de acest fenomen. Deși mulți tineri europeni sunt siguri că pot detecta dezinformarea, nivelul de încredere diferă. 

Respondenții din Malta și Croația sunt cei mai siguri de capacitatea lor de a recunoaște știrile false, în timp ce cei din Austria, Germania și Slovenia se simt cel mai puțin încrezători.

Preocupările tinerilor europeni se concentrează în jurul creșterii prețurilor și a costului vieții (40%), urmate de protecția mediului și schimbările climatice (33%) și economia și crearea locurilor de muncă (31%).

Aproape 29% dintre respondenți cred că Uniunea Europeană ar trebui să acorde prioritate protecției sociale și accesului la servicii medicale, iar 27% menționează educația și formarea profesională.

23% sunt preocupați de locuințe, iar 21% de securitate și apărare, acest ultim aspect fiind deosebit de important pentru tinerii din Cehia (36%), Polonia (33%) și Estonia (32%).

În România, prioritățile sunt diferite față de restul UE. Tinerii români sunt mai preocupați de situația economică, crearea de locuri de muncă, educația și protecția socială, în timp ce în alte state membre, principalele teme de îngrijorare sunt prețurile și schimbările climatice.

Sondajul confirmă și o schimbare majoră în modul în care tinerii europeni consumă informația. 42% dintre respondenți își iau informațiile despre politică și probleme sociale de pe rețelele sociale, în timp ce televiziunea rămâne a doua cea mai utilizată sursă, cu 39%. 

Tinerii cu vârste între 25 și 30 de ani preferă mai mult platformele de știri online și radioul, în timp ce cei între 16 și 18 ani se bazează mai mult pe social media (45%) și pe informațiile primite de la prieteni și familie (29%).

Instagram este principala platformă de informare politică și socială pentru 47% dintre tineri, urmată de TikTok (39%), în timp ce X (fostul Twitter) este folosit doar de 21% dintre ei. În unele țări, televiziunea încă este sursa dominantă: Portugalia (53%), Italia (52%), Slovenia (45%) și Franța (43%).

Sondajul Eurobarometru Youth Survey a fost realizat de Ipsos, în perioada 25 septembrie-3 octombrie 2024, în toate cele 27 de state membre ale UE, prin interviuri online (CAWI) cu 25.863 de tineri cu vârste între 16 și 30 de ani.



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

SOCIETATE|CE URMEAZĂ?

Conștiința (post)modernă

De
De la algoritmii care ghidează roiurile de drone și tutorii AI care fragmentează educația la luxul deconectării voluntare, etica supraviețuirii planetare și coloniile spațiale modelate de miliardari, conștiința (post)modernă navighează între promisiunea eficienței absolute și nevoia de a rămâne umani.
SOCIETATE|CE URMEAZĂ?

Lumea (post)pandemică

De
De la transformarea pieței muncii prin inteligență artificială la criza sănătății mentale și de la polarizarea socială algoritmică la provocările existențiale ale Europei în fața concurenței globale, în timp ce ascensiunea algocrației pune presiune pe toți.
SOCIETATE|STUDENT ÎN ROMÂNIA

Trezirea politică a tinerilor din România

De
Într-un context marcat de instabilitate politică și socială, generația Z din România începe să-și descopere rolul civic și să-și facă vocea auzită.
SOCIETATE|STUDENT ÎN ROMÂNIA

O nouă generație lipsă?

De
În timp ce jumătate dintre tinerii români se gândesc serios să plece din țară, cauzele acestui val de emigrare depășesc lipsa banilor sau a oportunităților. Ele țin de neîncredere, de absența unui sens comun și de reputația socială asociată plecării.