Elena Lasconi: populism pentru clasa de mijloc

Elena Lasconi promite că va fi „președinta oamenilor”, cu soluții pentru toată lumea, de la tineri la bătrâni. Însă programul ei nu cuprinde aproape deloc atribuții prezidențiale propriu-zise, iar ideile sale sunt gândite doar pe jumătate.

Elena Lasconi pare că vrea să mulțumească pe toată lumea prin programul său electoral și cochetează mult prea mult cu populismul. Ca și la alți candidați, programul e mai degrabă o compilație a propunerilor din programul politic al partidului care o susține – USR, în acest caz –, și ignoră în totalitate rolul pe care-l are cu adevărat un președinte. Poate una dintre cele mai mari surprize este cât de mult se apropie de programul AUR în anumite puncte, dar și cât de mult ratează întregi domenii de activitate – Lasconi nu face nicio referire la cercetare și ignoră cu totul învățământul superior.

Propunerile sale încearcă să fie interesante, dar adesea nu sunt duse până la capăt: apără cauzele mediului, dar uită de inovația tehnologică, vorbește despre ce face greșit CNAS, dar nu propune niște măsuri de prevenție ale unei alte crize sanitare cum a fost cea de COVID-19, menționează conflictele geopolitice, dar nu spune nimic despre cum ar moderniza armata română. 

Programul Elenei Lasconi reia sloganul folosit de USR la parlamentare, „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii!”, // Detalii pe elenalasconi.ro // și are zece puncte. La care se adaugă un punct suplimentar de „maximă urgență”, despre dependențele de droguri și de jocuri de noroc. Două dintre punctele sale abordează subiecte de mediu și energie, dar sunt avute în vedere și multe probleme sociale precum sprijinul pentru mamele care muncesc sau finanțările pentru elevi. 

Doar două dintre cele 11 puncte se referă la atribuții prezidențiale, cele denumite „Dreptate pentru toți”, care se referă la justiție, „O Românie puternică”, care abordează politica externă, dar și aici majoritatea măsurilor presupun un guvern și un parlament care să aibă aceleași păreri ca potențiala președintă.

Independență energetică cu orice preț

Independența energetică este un subiect destul de abordat în campaniile electorale ale multor politicieni. Nici din programul Elenei Lasconi nu lipsește, doar că ea a interpretat problema drept „trebuie să producem mai multă energie”, nu contează de ce tip sau prin ce mijloace.

Propunerile ei încep destul de bine cu încurajarea de „noi proiecte de energie solară și eoliană onshore și offshore în Marea Neagră”, adică acele tipuri de energie regenerabilă care contribuie la reducerea emisiilor de dioxid de carbon. Ea promite simplificarea proceselor birocratice pentru accesarea fondurilor europene pentru aceste proiecte, întrucât costul instalării turbinelor offshore este de patru ori mai mare decât al celor pe uscat. 

Lasconi susține și „retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă până în 2029 și investițiile în noi proiecte din domeniul energiei nucleare”, iar în ceea ce privește reactoarele modulare mici (SMR), vrea să se asigure că fabricarea componentelor lor va continua în România. Deși reactoarele nucleare nu emit dioxid de carbon în timpul funcționării și nu poluează aerul, există alte îngrijorări de mediu în legătură cu ele, cum ar fi crearea de deșeuri radioactive. În plus, tehnologia SMR este una netestată. România ar putea fi o deschizătoare de drumuri în domeniu, cum la fel de bine ar putea îngropa niște bani într-un proiect eșuat.

CITEȘTE ȘI: Reactoare modulare mici pentru țări medii 

Lasconi consideră important și gazul natural în mixul energetic, ceea ce ridică semne de întrebare dacă România va îndeplini cu succes angajamentele internaționale de a face tranziția către o economie verde, asumate în cadrul Acordului de la Paris sau Fit for 55. 

Candidata USR spune că va sprijini „finalizarea la timp a investițiilor în centralele pe bază de gaz de la CE Oltenia, Iernut și Mintia” și va facilita extracția gazelor naturale din Marea Neagră. Dar ceea ce pare că-i scapă din vedere este că exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră este un subiect controversat, și că mai multe ONG-uri de mediu au condamnat proiectul Neptun Deep.

Elena Lasconi nu vrea doar ca România să fie independentă economic, ci să devenim și un furnizor de energie, pentru piețele din regiune, începând cu vecinii noștri din Republica Moldova. 

Lasconi e ținta unor „ferme de troli”, dar tot nu vorbește destul de securitatea cibernetică

Inovația tehnologică sau măsurile de protecție cibernetice nu reprezintă o prioritate în campania Elenei Lasconi. Nicăieri în toate cele 10 puncte din programul său, Lasconi nu vorbește despre reglementarea platformelor de social media sau a inteligenței artificiale, și nici de măsurile pe care le-ar lua pentru creșterea rezilienței infrastructurii critice a României în fața atacurilor cibernetice. 

Ironia face ca Lasconi să fie chiar ea ținta hackerilor și a escrocheriei în mediul online. Ea a primit comentarii de hate la mai multe postări de pe Facebook care aveau, de fapt, legătură cu Mircea Geoană. Comentariile par a fi scrise de conturi false, create în august sau septembrie. Lasconi l-a acuzat pe contracandidatul său că ar fi apelat la serviciile israelianului Tal Hanan, patronul unei agenții specializată în sabotaj și dezinformare în social media, pentru a influența campaniile online. Candidata USR a spus că nu ea trebuie să cerceteze incidentul, ci instituțiile statului, făcând, în același timp, apel la DNSC și ANCOM „să facă verificări serioase”.

Într-adevăr, Lasconi nu trebuia să cerceteze singură acest incident, dar avea ocazia perfectă să vorbească despre securitatea cibernetică și să propună măsuri pe care să le includă în programul său electoral. 

Lasconi are deja o problemă de credibilitate, după ce a votat „DA” la Referendumul din 2018 privind familia tradițională, în ciuda faptului că fiica ei este bisexuală. Candidata USR susține parteneriatul civil în programul ei electoral pentru alegeri. 

Pe lângă mențiunile despre securitate cibernetică, cercetarea și inovația tehnologică lipsesc și ele din discursul Elenei Lasconii, asta în contextul în care România este pe ultimul loc la inovare în UE, arată datele furnizate de Comisia Europeană.//„Cercetare și inovare”, romania.representation.ec.europa.eu //. 

Despre digitalizare are doar o mențiune vagă referitoare la „digitalizarea completă a instanțelor și a serviciilor juridice pentru a le oferi cetățenilor acces facil și rapid la justiție” în capitolul 4, „Dreptate pentru toți”. Dar nu este foarte clar cum își propune să asigure accesul echitabil la aceste tehnologii. Partidul său, în schimb, acordă o atenție mai mare digitalizării administrației publice, dar nici acolo nu se specifică exact cum se vor asigura că nu va exista un decalaj digital.

Viziunea pentru o „viață mai sănătoasă”

Lasconi critică sistemul de sănătate din România și scuza „s-a atins plafonul” folosită de casele de sănătate și serviciile medicale. Ea propune înființarea pilonului 2 al Sănătății prin care fiecare român va avea dreptul să-și aleagă un alt asigurător decât CNAS, cu o sumă de 2.220 de lei/an (echivalentul a jumătate din contribuțiile pe sănătate dintr-un salariu minim)”. De asemenea, vrea să finanțeze din fonduri europene programe de screening. 

Lasconi militează și pentru acțiuni de protejare a mediului, precum procese standardizate de reciclare, crearea unor centuri verzi în jurul orașelor din România, protejarea pădurilor și lupta împotriva defrișărilor ilegale, precum și reformarea ROMSILVA pe baza unui audit extern. 

Un alt aspect important din programul Elenei Lasconi vizează fermierii, cărora le promite „ajutor financiar pentru fermele mici și medii, cadastrare completă și corectă, crearea unui lanț scurt al alimentelor și irigații moderne”. În ceea ce privește irigațiile, vrea să facă o rețea națională bazată pe transportul acoperit și în aval al apei și puțuri de mare adâncime.

Școli controlate de părinți și mai puține județe

Iată alte câteva propunerile din programul lui Lasconi și al USR-ului care ar schimba radical felul în care funcționează lucrurile acum.

Se dorește o liberalizare a felului în care sunt administrate școlile și o mutare a deciziei către părinți, inclusiv la nivel de curriculum. Mai mult, se spune chiar că „Vom desființa pe bune inspectoratele școlare!”. Programul sună destul de asemănător cu propunerile recente din SUA, unde se vrea chiar desființarea Departamentului Educației, și pornește de la presupunerea că părinții vor lua mereu decizii informate.

Se propune desființarea consiliilor județene, trecerea la votarea primarilor în două tururi, transformarea regiunilor de dezvoltare în județe, pentru a nu se schimba Constituția, dar și alegerea Avocatului Poporului prin vot direct sau introducerea principiului „Fără penali în funcții publice” în Constituție, ceea ce ar presupune fix schimbarea documentului fundamental al statului.

Și pentru a da drept la vot celor de 16 ani, cum propune Lasconi, e nevoie de schimbarea Constituției – Articolul 36 specifică vârsta de 18 ani ca limită inferioară.

Ca în cazul altor candidați, programul electoral al Elenei Lasconi e extrem de legat de cel al partidului din care face parte, ceea ce sugerează că aceasta vrea să funcționeze ca o locomotivă electorală pentru partid. Și, la fel ca la alții, votul din primul tur va influența votul de la parlamentare, la 1 decembrie.