Erasmus+ Log în format blitz: Lituania, Spania, Polonia și Turcia19 min read

Știai că nu trebuie neapărat să fii student pentru a participa la un program Erasmus+?

Pe lângă mobilitățile de studiu în care studenții pot urma cursuri la universități din străinătate pe perioade mai lungi, există și programe Erasmus+ mai scurte, cu criterii de participare mai relaxate, care îți pot deschide la fel de mult orizonturile spre a călători, învăța și cunoaște oameni din alte culturi.

Cerințele diferă de la program la program, însă de cele mai multe ori nu trebuie să fii neapărat student pentru a participa, pentru că acestea sunt deschise și elevilor sau tinerilor care nu urmează studii în mod activ. 

Am discutat despre asta cu Sabina Vasluianu, 20 de ani, studentă în primul an la Facultatea de Drept de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Sabina mi-a povestit despre patru mobilități de scurtă durată la care a participat în timpul liceului și care i-au deschis apetitul pentru acest tip de activități. La primele două a participat prin intermediul liceului, iar la ultimele două s-a înscris pe cont propriu.

Mobilitatea #1: Mažeikiai, Lituania

Sabina a spart gheața cu un program de o săptămână în orașul Mažeiki ai din Lituania, unde a petrecut o săptămână, în septembrie 2021, alături de alți colegi și profesori. Acesta a fost organizat de un liceu din Lituania care avea un parteneriat cu liceul ei. 

„Era vorba despre ceva ce noi am catalogat mai degrabă potrivit pentru un liceu tehnologic. De exemplu, una dintre activități a fost vizitarea unei fabrici de lactate și am înțeles cum se ambalează produsele și cum funcționa totul acolo. Am mai învățat despre munca eco-friendly, despre cum să avem grijă de mediu și așa mai departe. Pe genul ăsta de activități practice s-a axat tot proiectul.

Participanții erau din mai multe țări: România, Portugalia, Turcia sau Macedonia. În total eram vreo 30 de participanți străini, la care se adăugau organizatorii din Lituania. Fiecare elev străin era asociat unuia lituanian, pentru a ne face acomodarea mai ușoară.

A existat și o festivitate de deschidere în care ne-au prezentat dansuri și tradiții locale. Înainte de mobilitate fiecare din noi am pregătit câte un cadou pentru elevul lituanian cu care eram asociați și viceversa, așa că a avut loc și un schimb de cadouri. Am avut și timp liber pentru a vizita orașul, dar nu făceam cine știe ce activități. Orașul era foarte fain, foarte curat și oamenii erau primitori,” mi-a spus Sabina.

Ea mi-a mai povestit că pentru fiecare elev costul total pentru săptămâna respectivă era în jur de 280 de euro, incluzând cazarea, masa și transportul. Toate cheltuielile au fost acoperite de către program și primeau chiar și o sumă mică de bani de buzunar.

„Am ținut legătura atunci foarte bine cu oamenii de acolo, pentru că urmau să vină la liceul nostru în România, pentru o altă componentă a proiectului. Încă păstrăm o legătură, dar nu e la fel ca atunci.

După proiect am rămas cu o echipă foarte faină făcută în România, cu profesorii și colegii mei. Pentru că și după aceea am rămas în formula aceea, în alte proiecte sau în orice altă activitate. Am rămas și cu o rețea de oameni cu care am desfășurat alte proiecte. De exemplu, cu cei din Lituania am rămas parteneri în proiectul «Școli-ambasador» al Parlamentului European,” mi-a mai povestit Sabina.

Sabina (cu mască neagră) în prima sa mobilitate Erasmus+. Foto: arhiva personală

Mobilitatea #2: Tenerife, Spania

A doua mobilitate la care a participat Sabina a avut loc tot prin intermediul liceului său. Destinația a fost Tenerife, în Spania, unde a fost tot alături de profesori și colegi. S-a aflat acolo timp de o săptămână, în ianuarie 2023. Spre deosebire de prima, aici fiecare elev străin locuia acasă la unul dintre elevii spanioli pe timpul mobilității.

„Proiectul își propunea să ne învețe lucruri despre căile de comunicare, despre internet, despre radio și mass-media, lucruri de actualitate. Mi-a plăcut mult din punctul ăsta de vedere. Ne-au prezentat studiouri de televiziune, de exemplu cel al Radio Televisión Canaria. Am învățat lucruri legate de producție dar și despre cum se fac colaborări în industrie și cum să facem postări de succes pe social media.

Fata la care am stat eu avea vreo 15 ani, iar eu aveam 17 atunci. Ne cunoscusem cu câteva zile înainte de program și am discutat pe WhatsApp. Ca și în cazul proiectului din Lituania, și acesta a avut o componentă care s-a desfășurat ulterior și în România. Ea a stat la mine acasă în acea perioadă și încă păstrăm legătura, vorbim des.

După acest proiect am rămas cu multe chestii. Chiar dacă mai văzusem un studio de radio sau de televiziune, mai făcusem postări pe Instagram și așa mai departe, am consolidat niște cunoștințe și a fost foarte bine,” mi-a spus Sabina.

Mobilitatea #3: Miłków, Polonia

La cea de-a treia mobilitate, Sabina a plecat în clasa a 11-a. A avut loc într-un sat din Polonia numit Miłków, unde a participat la un program tot de o săptămână. Mi-a spus că a fost prima mobilitate la care a plecat „pe barba ei” și că a fost foarte mândră de asta.

„Am plecat printr-o asociație de la Craiova pe care mi-o recomandase un coordonator de la o școală de vară. Am încercat de mai multe ori să aplic pentru proiectele lor. E o asociație care accesează foarte multe proiecte de tip mobilitate și care caută tineri ce doresc să participe la ele, și să reprezinte asociația. Organizatorul de acolo era tot un ONG.

Era un proiect la care participau tineri din Macedonia, Italia, România, Polonia sau Turcia. Tema era legată de climă și mediul înconjurător, așa că am avut multe sesiuni de dezbateri despre mediu. Ne-au învățat cum putem calcula amprenta de carbon pe care o aveam fiecare și am discutat despre agricultură și am avut o vizită într-un oraș apropiat, dar majoritatea activităților le-am desfășurat într-o pensiune, unde și dormeam și mâncam. Aveam și un teren afară pe care desfășuram activități fizice.

A fost primul proiect în care am plecat pe cont propriu, în sensul în care eu mi-am depus dosarul ce conținea un CV și o scrisoare de intenție extraordinar de muncită. După ce fusesem respinsă de la câteva proiecte, am participat la acesta, și am făcut parte dintr-o echipă de opt sau nouă români.

Am avut și o seară interculturală în care am jucat diverse jocuri și am prezentat lucruri de la noi din țară, am avut dulciuri aduse de acasă pe care le-am împărțit și am discutat lucruri despre cultura proprie.

Pentru că a primul primul proiect în care am plecat fără profesori sau cunoscuți, am rămas cu o dorință și mai mare să descopăr, motiv pentru care am mai plecat și în alte mobilități după aceea. Am rămas și cu gândul că vreau să lucrez cu aceeași asociație, pentru că am am mers cu oameni foarte faini și procesul mi s-a părut foarte ok,” mi-a povestit Sabina.

Masa cu specific românesc de la seara interculturală. Foto: arhiva personală

Mobilitatea #4: Ankara, Turcia

Ultima și cea mai recentă mobilitate scurtă Erasmus+ la care a luat parte Sabina a avut loc în capitala Turciei, unde a fost timp de o săptămână, în septembrie 2024. A participat la acest proiect tot prin organizația din Craiova, cu care a păstrat legătura după cel din Polonia.

„Era un proiect despre importanța voluntariatului. Din România eram o echipă de șapte persoane, dintre care trei îmi erau prieteni și ceilalți trei mi-au devenit prieteni în timpul proiectului. Eu eram lider de echipă, deci m-am asigurat în prealabil că diverse aspecte de logistică erau ok pentru toată lumea.

Am fost destul de subiectivă în privința condițiilor de locuit, tocmai pentru că știam că se poate și mai bine. Am stat într-un fel de cămin studențesc.

Ne-au dus în vizită la un adăpost de animale și ne-au explicat de unde primesc fonduri și cu ce se ocupau oamenii care îngrijeau animalele. Programul nu a fost foarte axat pe activități, iar cele care au avut loc nu au fost foarte utile pentru mine fiindcă, din nou, știam deja despre ce era vorba. Am încercat însă să mă pun în locul colegilor mei care veneau pentru prima dată cu asociația și mi-am dat seama că pentru ei a fost ceva mai nou și mai interesant. Au existat însă activități culturale care mi-au plăcut mai mult.”

Relaxare cu colegii în Turcia. Foto: arhiva personală

Recomandări pentru tinerii interesați

Am întrebat-o pe Sabina și care sunt motivele pentru care îți recomandă să cauți și să participi și tu la astfel de mobilități și nu a ezitat să-mi ofere o listă foarte bine structurată: „Reprezintă cele mai bune variante, să ieși în zona ta de confort. Reprezintă cea mai ieftină variantă să călătorești și să ai niște experiențe faine. Reprezintă cea mai ușoară și plăcută variantă să-ți diversifici cultura prin interacțiunea cu oameni din alte culturi.” 

Ea spune că are de gând să mai meargă în astfel de proiecte Erasmus+ și să participe la o mobilitate de studiu de lungă durată.

Dacă și tu ești interesat de un astfel de program, Sabina îți recomandă să urmărești pagina de Instagram Erasmus Plus Projects// Vezi pe instagram.com //, care postează în mod constant call-uri pentru astfel de proiecte și cerințele pentru participanți, dar și să urmărești canalele de comunicare ale Asociației Tinerii 3D din Craiova,// Mai multe detalii pe tinerii3d.ro // prin intermediul căreia ea a participat la mai multe proiecte și pe care o recomandă cu căldură. În plus, mai există și acest motor de căutare// Vezi pe erasmus-plus.ec.europa.eu // pe site-ul Comisiei Europene.

Dacă încă nu te simți pregătit să te aventurezi singur într-o astfel de experiență, îți recomand să începi prin a verifica oportunitățile din jurul tău. Dacă ești elev sau student, întreabă conducerea școlii sau a facultății tale dacă au proiecte Erasmus+ aflate în desfășurare și despre cerințele de înscriere.

Am participat și eu la câteva astfel de programe și îți pot garanta că sunt la fel de valoroase ca mobilitățile de lungă durată. De fapt, aș recomanda să începi cu un proiect mai scurt și sunt convins că îți va stârni interesul pentru mai mult. Până la următorul log, spor la creat amintiri!