Europarlamentare 2024. Cum (nu) se văd știinta, tehnologia și mediul în programele partidelor și candidaților (4)26 min read
Am analizat programele electorale pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie 2024, atunci când le-am găsit, pentru a vedea cum se raportează partidele la temele pe care le abordăm zi de zi pe acest site. Și a afla câți conspiraționiști va trimite electoratul român la Bruxelles.
Pe 9 iunie 2024, la alegerile europarlamentare, nu participă doar partide și alianțe, ci și candidați independenți. Doi dintre aceștia sunt actuali europarlamentari care au ajuns la Bruxelles pe listele USR, dar au părăsit partidul, unul e soțul liderei unui alt partid nou (și naționalist), iar a patra e o ilustră necunoscută. Ar mai fi fost trei, dar // Lista candidaților independenți: europarlamentare2024.bec.ro // nu le-a acceptat candidaturile.
În această ultimă parte, le analizăm programele politice. La limită, dintre aceștia, doar Nicu Ștefănuță pare a avea șanse de a trece pragul electoral – 3,03% în cazul său, adică a 33-a parte din totalul voturilor exprimate.
CITEȘTE ȘI: Prima, a doua și a treia parte a analizei programelor electorale.
Ștefănuță se bazează pe voturile tinerilor. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Nicu Ștefănuță: The boy next door
Nicu Ștefănuță se poziționează ca „băiatul rebel” și independent – după ce a părăsit USR – al europarlamentarelor 2024. Este preferatul generației Z în sondaje, este poliglot, a studiat la școli înalte, apără cauzele mediului și ale comunității LGBTQIA+ și susține legalizarea canabisului în scop recreațional.
Votul util vs. candidatura utilă
Peste un milion de tineri vor vota pentru prima dată la alegerile din 9 iunie 2024 în România. În total, aproximativ // „Câți tineri vor VOTA pentru prima dată în viața lor, la alegerile din 9 iunie 2024. „Mi se pare că sunt și eu, în sfârșit, important””, gandul.ro // își vor exercita dreptul de vot, având potențialul de a influența semnificativ rezultatul alegerilor.
Inclusiv lor li se adresează eurodeputatul Nicu Ștefănuță, care are nevoie de minimum 300.000 de voturi pentru a avea o șansă ca independent la al doilea mandat în Parlamentul European. Și n-ar fi rău s-o aibă, pentru că, din toată oferta politică, a lui Ștefănuță pare cea mai articulată, dublată și de fapte, nu doar de vorbe. Deocamdată, Ștefănuță este cotat la 2,6 % din intenția de vot a celor care declară că sigur merg, ceea ce nu îi asigură // „Sondaj INSCOP la comanda News.ro – Intenţii de vot la alegerile europarlamentare – PSD-PNL – 43,7%, AUR-17,5%, Alianţa Dreapta Unită- 14,1%, / Intenţii de vot pentru consiliile locale – PSD – 29%, PNL-27,6%, AUR – 14,5%, Alianţa Dreapta Unită – 12,7%”, news.ro // dar îl aduce aproape de cei 3,03% necesari pentru a prinde un mandat.
Ruptura de USR s-a produs în // „De ce a demisionat Nicu Ștefănuță: USR a ajuns în punctul terminus, în care nimic nu se mai poate reforma”, digi24.ro // în timpul primului mandat de europarlamentar, pe fondul unor decizii nepopulare în interiorul partidului: excluderi nejustificate, control exagerat al organizării interne, monopol pe funcții și decizii etc.
Sunt însă voci care susțin că Ștefănuță ar fi trebuit să rămână în USR, doar pentru a putea continua munca începută în PE în primul mandat. Ștefănuță nu e de acord. „(…) lucrurile acestea au fost erodate, au fost distruse în partid pas cu pas. Între timp, conducerea partidului a pierdut contactul cu societatea civilă, nu mai construiește pentru cetățeni, ci se concentrează pe controlul puterii și securizarea propriilor funcții. Este un punct fără întoarcere”, afirma el anul trecut într-un interviu pentru Digi24.
Accent pe pe mediu și bugetul european
Candidat de centru-stânga cu vederi progresiste, Nicolae Ștefănuță are studii în economie și relații internaționale, realizate la Universitatea Georgetown și Academia Diplomatică din Viena, plus o experiență de peste 16 ani în cadrul instituțiilor europene. În prezent, este vicepreședinte al Grupului Verzilor/Alianța Liberă Europeană, care numără 71 de eurodeputați.
De pe // Site oficial: stefanuta.ro // aflăm că în Parlamentul European a fost Raportor General pentru Bugetul Uniunii Europene în 2023, a făcut parte din Comisia de Mediu, Sănătate Publică și Siguranță Alimentară, dar și că susține Pactul Ecologic European și sursele de energie regenerabilă.
La Bruxelles, Nicolae Ștefănuță a mai susținut de la tribuna Parlamentului măsuri pentru protejarea mediului, pentru protejarea minorităților, dar și pentru creșterea burselor oferite în programele Erasmus. A pledat și pentru acces gratuit la terapie psihologică. Susține legalizarea canabisului în cantități mici și educația sexuală în școli. De asemenea, promovează căsătoriile între persoane de același sex și a votat în Parlamentul European pentru recunoașterea drepturilor acestor cupluri în țări precum România.
În plus, a contribuit la dezvoltarea măsurilor pentru diminuarea inegalităților în screening-ul, medicația și tratamentul cancerului între țările sărace și cele bogate, s-a implicat în stabilirea regulilor europene pentru protejarea pădurilor și mediu, precum și în dosarul referitor la taxarea carbonului la frontieră, a ajutat refugiații ucraineni și comunitățile românești din Transcarpatia, promovând eliminarea taxelor de roaming și susținând sancțiuni mai ferme împotriva Rusiei (pe site-ul său găsești un delicios icon plutitor cu „Fuck Putin”).
Dacă va câștiga un nou mandat pe 9 iunie 2024, Ștefănuță // Vezi programul detaliat, aici: stefanuta.ro // construcția de locuințe sociale pentru tineri, transport public gratuit în toate zonele urbane ale României, 30% spații verzi în cartier, introducerea în România a unui număr de cel puțin 30 de ședințe de terapie decontate, program de reabilitare de locuințe din fonduri europene, 6% pentru educație din bugetul național, dreptul femeii garantat la avort, parteneriat civil pentru persoane de același sex, interzicerea pesticidelor periculoase, interzicerea strictă a tăierilor de pădure din ariile natural protejate, Natura 2000, a pădurilor seculare și virgine. Multe dintre aceste propuneri par a fi unele care pot fi luate doar de parlamentul național, ceea ce arată că Ștefănuță joacă la două capete și că ar putea folosi actuala campanie pentru a câștiga capital de imagine pentru cea națională, din toamnă.
Europaramentarul Va Gherghe chiar a scris un raport de activitate. Foto: Octav Ganea/Inquam Photos
Vlad Gheorghe încă vrea să ia banii corupților, după ce USR s-a mutat la alte teme
Vlad Gheorghe este, alături de Nicu Ștefănuță, un candidat independent care își încheie deja un mandat de europarlamentar. A ajuns la Bruxelles de pe lista USR, oarecum pe ultima sută de metri, în noiembrie 2020, după ce Clotilde Armand a câștigat primăria Sectorului 1, și – tot la fel ca Ștefănuță și alți europarlamentari USR – a devenit candidat independent, afiliat grupului Renew, după ce partidul din care făcea parte a ales o poziționare îngustă pe zona de „centru dreapta modern”, tabăra Barna a început să facă șicane membrilor mai e stânga și s-a stabilit colaborarea cu PMP și Forța Dreptei.
Gheorghe a plecat relativ recent din USR, în februarie 2024, după un moment hilar în care partidul l-a acuzat că nu și-a plătit cotizația, iar el // „Europarlamentarul Vlad Gheorghe își anunță demisia din USR. Atac dur la conducerea partidului: «A transformat USR într-un PSD mai mic și cu scor la sfert în sondaje»”, hotnews.ro // printre altele, că a impus lista pentru europarlamentare de la centru. Prin urmare, candidatura independentă sau pe lista unui alt partid era singura opțiune de a mai obține un mandat.
O campanie bazată pe o petiție și un surprinzător raport de activitate europarlamentară
Gheorghe a ales să-și bazeze întreaga campanie electorală pe o petiție anticorupție, pentru confiscarea averilor nejustificate, și pe hashtag-ul #ialebanii, probabil și datorită formării sale profesionale de jurist. Mai interesant este însă că Gheorghe este printre puținii europarlamentari care au publicat // „Raport de Activitate”, vladgheorghe.ro // pentru perioada petrecută la Bruxelles.
Unul dintre subiectele principale din raportul lui Gheorghe e reprezentat de păduri. El se laudă că a introdus conceptul de „Procurorului Verde European – DNA-ul Pădurilor la nivel UE”, într-o rezoluție privind tăierile ilegale de păduri, după ce avusese o inițiativă similară și în mandatul anterior, de deputat în Parlamentul României. Totuși, de la concept la practică sunt mulți pași legislativi de făcut, iar procurorul cu pricina nu există și, cel mai probabil, nici nu va exista prea curând.
Știința, cercetarea sau tehnologia nu par a face parte din preocupările imediate ale candidatului independent, majoritatea subiectelor pe care le-a abordat în mandatul precedent fiind din zonele anticorupției și securității regionale (e un suporter al Ucrainei). Are însă și un interes în zona securității rutiere – a fost raportor din umbră pe mai multe rezoluții legate de acest subiect.
Silvestru Șoșoacă: Circ, conspirații și lupta împotriva „flagelului drogurilor”
De departe cel mai controversat dintre candidații independenți care au fost validați pentru alegerile de pe 9 iunie, e cam greu să-l caracterizezi pe Silvestru Șoșoacă altfel decât viitor ex-soț al uneia dintre cele mai populare figuri conspiraționiste din România, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Mai toată prezența sa recentă în spațiul public e acaparată de conflictul dintre el și senatoarea partidului SOS, iar candidatura sa pare să fie mai degrabă o reacție la expulzarea din partid și presupusele abuzuri pe care le reclamă din partea acesteia.
Cea mai mare realizare din întreaga campanie pare a fi faptul că miercuri, 5 iunie, Șoșoacă a fost audiat de Parchetul General. El este suspectat că a falsificat dosarul de semnături pentru aceste alegeri. Cercetarea // „George Simion, vizat de Parchet pentru instigare la fasificarea semnăturilor pentru candidatura lui Silvestru Șoșoacă la alegerile europarlamentare / Reacția liderului AUR”, hotnews.ro // și pe liderul AUR, George Simon, pentru instigare la falsificarea semnăturilor.
Nu există un site oficial pentru campania lui Silvestru Șoșoacă, iar singurul canal oficial de social media, o pagină de Facebook cu 19.000 de urmăritori, e un amalgam de meme politice, atacuri la adresa viitoarei foste soții și mesaje naționaliste și anti-establishment.
Puținele informații despre planurile lui Silvestru Șoșoacă, în cazul în care va fi ales europarlamentar, reies doar din interviuri efectuate la comun cu alți candidați independenți, la // Detalii pe facebook.com // sau // Disponibil pe youtube.com // sau interviuri mai degrabă laudative de pe site-uri conspiraționiste obscure.
În mare, el susține măsuri cu iz populist/socialist, precum instaurarea unei pensii minime (în cuantum de „câteva sute de euro”) la nivel european sau măsuri pentru egalizarea salariilor și subvențiilor pentru fermieri între diferitele state membre. Există și un accent pe combaterea a ceea ce Șoșoacă numește „flagelul drogurilor”, însă candidatul se limitează doar la discutarea unor măsuri pentru combaterea traficului de droguri internațional, precum sporirea controalelor maritime.
Candidatul independent nu a discutat direct subiecte legate de cercetare, știință sau tehnologie, însă a reluat discursul anti-restricții împotriva coronavirusului, susținând că „poporul român a fost abuzat de tot felul de politici sanitare ilogice”, „seturi de reguli absurde și extrem de restrictive” și chiar susține că popularitatea familiei se datorează „luptei împotriva vaccinării”.
„Am înțeles că în vaccin e vorba de nanotehnologie”
De altfel, având în vedere pozițiile conspiraționiste ale Dianei Șoșoacă, era poate inevitabil ca cel puțin o parte din ele să fie împărtășite de către Silvestru – doar se laudă că, înainte de separare, a „rămas în umbră pentru a construi imaginea” senatoarei.
Așa că el nu a avut foarte multe intervenții publice în perioada pandemiei, însă puținele care le-au avut, precum una de la Realitatea Plus //„Soțul senatoarei Diana Șoșoacă, declarații halucinante: “E o epidemie forțată, mai mult sau mai puțin inventată””, realitatea.net // au ajuns la promovarea teoriilor deja clasice ale conspirației anti-vacciniste. În accepțiunea sa, vaccinurile anti-COVID sunt „un ser modificator genetic”, care ar conține și „nanotehnologie”. Mituri care sunt extrem de //„Controversial MIT study does not show that mRNA vaccines alter DNA”, reuters.com // în special în cazuri unor vaccinuri care au fost administrate pentru miliarde de persoane.
Paula Marinela Pîrvănescu: O candidată independentă cu background în antreprenoriat
Paula Marinela Pîrvănescu, singura femeie care candidează independent la alegerile europarlamentare de anul acesta, este în prezent secretară de stat la Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. În trecut, a fost general manager la Q-BECK, ofițer bancar la Romanian International Bank, dar și consultantă în Parlamentul României.
Candidata // Conform site-ului oficial: pirvanescu.com // pe experiența în zona antreprenorială, dar îi adaugă un twist: „Îmi însuşesc cunoaşterea şi promovarea absolută a identităţii naţionale pentru o Românie demnă, diversă şi puternică, ca motor pentru negociere şi progres.”
Primul punct în planul ei pentru europarlamentare este sprijinul pentru familiile monoparentale, pentru care propune programe de sprijin financiar, educaţional şi social. Ca și în discursul partidelor populiste, aceasta dorește să-i atingă la coarda sensibilă pe românii din diaspora, pe care-i numește „investitorii fără voce”. Cum dorește să-i sprijine pe aceștia? „Printr-un canal direct, LIVE, conectat la cabinetul meu, pentru a-şi exprima nevoile şi problemele şi consolidarea şi potenţarea eficienţei platformei paneuropene destinate serviciilor sociale şi medicale a Schimbului electronic de informaţii de securitate socială (EESSI), adoptat şi în ţara noastră”.
Un alt punct important în planul Paulei Pîrvănescu vorbește despre planuri de carieră pentru tineri, pentru ca aceștia să poată susțină viitorii pensionari. „Voi susţine modernizarea infrastructurii, sprijinul pentru inovaţie şi tehnologie, şi facilitarea internaţionalizării companiilor autohtone. Obiectivul meu este să creez locuri de muncă durabile şi să reduc decalajele dintre rural şi urban, astfel încât oamenii să rămână în comunităţile lor natale doar din dorinţă, nu de nevoie”, mai spune aceasta, dar la fel ca propunerile multor partide, nu prezintă și un grad de fezabilitate al acestor promisiuni. Altfel, toată lumea își dorește, probabil, ca „România să revină la poziţia de stat fruntaş al Europei în industrie şi agricultură.”
Apropo de agricultură, candidata vine cu câteva propuneri pentru finanțarea acestui sector, de la susţinerea agricultorilor prin plăţi directe şi măsuri de sprijin la dezvoltarea rurală prin fondul european agricol pentru dezvoltare rurală sau promovarea cercetării și inovării în agricultură. Aceasta aduce aminte de beneficiile intrării în spațiul Schengen și, la ultimul punct, militează pentru sprijinirea cooperativelor, despre care spune că „pot fi soluţii sustenabile şi durabile pentru familii, comunităţi şi industrii, promovând solidaritatea, eficienţa, democraţia, echitatea şi responsabilitatea pentru mediu.”
Încheiem aici analiza programelor politice ale partidelor și candidaților care participă la alegerile europarlamentare din 2024. Poți citi mai multe în prima, a doua și a treia parte a acestei serii.
