Învățământ superior, carieră și migrație – analiză a percepției studenților din România19 min read

Tinerii din România se confruntă cu dificultăți tot mai mari în a-și continua studiile și a-și construi o carieră acasă. Reducerea sprijinului financiar, abandonul universitar ridicat și lipsa perspectivelor profesionale îi determină pe mulți să caute oportunități în afara țării.

Învățământul superior are o importanță esențială pentru dezvoltarea unei societăți. Cei care parcurg această etapă devin principalii actori ai inovării și progresului, contribuind la transformarea durabilă a statului. Pentru ca potențialul fiecărui student să fie valorificat, este necesară o monitorizare constantă a parcursului universitar și a proceselor educaționale, însoțită de evaluări periodice care să arate în ce măsură nevoile actuale ale studenților sunt îndeplinite și să ofere soluții pentru problemele identificate.

Totuși, analiza calității și relevanței învățământului superior presupune, înainte de toate, existența unui număr stabil de studenți. Potrivit datelor din analiza ANOSR privind fondul de burse și protecția socială, Bursele studenților – „Povara” statului de 10 ani (august 2025), acest număr ar putea scădea semnificativ ca urmare a măsurilor de austeritate introduse prin Legea nr. 141/2025 și O.U.G. 156/2024, care reduc considerabil sprijinul acordat studenților.

În condițiile în care rata abandonului universitar depășește deja 40%, limitarea drepturilor sociale va duce la o creștere și mai accentuată a acestui fenomen, tot mai mulți tineri ajungând în imposibilitatea de a-și susține financiar studiile.

Analiza ANOSR arată că fondul de burse va scădea cu aproximativ 52%, ceea ce va însemna un număr mai mic de burse acordate și aproximativ 44.000 de studenți care vor pierde acest sprijin. Impactul social al acestor tăieri este uriaș, în timp ce economia obținută la buget reprezintă doar 0,2% din PIB – o sumă infimă raportată la bugetul general consolidat sau la cel al Ministerului Educației și Cercetării.

Pe baza datelor din studiul Tânăr/Student în România, putem înțelege mai bine percepția studenților asupra învățământului superior și utilității acestuia, precum și motivele care îi determină să își continue sau nu studiile și să își construiască o carieră în România. Conectate cu alte rapoarte și cercetări, aceste concluzii conturează imaginea unei generații care își dorește să reușească, dar simte tot mai mult că nu are sprijinul de care are nevoie pentru a o face în propria țară.

Descriere eșantion și metodologie

Pentru a face parte din acest studiu, au fost stabilite două criterii principale de selecție. Primul a vizat vârsta – participanții au avut între 18 și 25 de ani –, iar al doilea a fost calitatea de student. Persoanele care nu erau studenți au fost incluse într-o bază de date separată.

Eșantionul final a cuprins 367 de studenți, cu o distribuție de gen echilibrată: 52,86% femei (n=194) și 47,14% bărbați (n=173). Din total, 57,49% (n=211) provin din mediul urban, iar 42,51% (n=156) din mediul rural. Participanții au fost împărțiți în două grupe de vârstă: 18–20 de ani, reprezentând 25,07% (n=92), și 21–25 de ani, care însumează 74,93% (n=275).

În privința statutului profesional, 44,14% (n=162) au un loc de muncă stabil, 27,79% (n=102) lucrează ocazional, iar 28,07% (n=103) nu sunt angajați. La capitolul venituri, cei mai mulți nu dispun de un venit regulat și beneficiază de sprijin financiar din partea părinților – 32,70% (n=120). Un procent de 12,81% (n=47) declară venituri sub 2000 lei, 19,89% (n=73) între 2001 și 4000 lei, 8,17% (n=30) între 6001 și 8000 lei, iar tot 8,17% (n=30) depășesc pragul de 8000 lei.

Evaluarea generală a instituțiilor de învățământ s-a realizat pe o scală de la 1 la 4, unde 1 corespunde unei opinii foarte proaste, iar 4 uneia foarte bune. Majoritatea respondenților – 52,59% (n=193) – au ales valoarea 3, indicând o părere predominant favorabilă.

Percepția asupra sărăciei

Un aspect semnificativ evidențiat de studiu este frica de sărăcie resimțită de tineri. Deși au o atitudine pozitivă față de găsirea vocației și își doresc o carieră de succes, 34,97% (n=107) declară că se tem de sărăcie.

Analiza pe grupe de vârstă arată că studenții din categoria 21-25 de ani manifestă această teamă într-o proporție mai ridicată decât cei între 18 și 20 de ani. Rezultatul poate explica, cel puțin parțial, procentul redus al celor care își continuă studiile universitare până la finalizare.

Potrivit studiului realizat de Osiesi et al. (2024), chiar și sărăcia percepută are efecte negative asupra performanței academice, participării la viața socială, stimei de sine și sentimentului de apartenență la comunitate. Prin urmare, sărăcia – fie reală, fie percepută – influențează direct parcursul educațional al studenților.

Motivele pentru care studenții respondenți s-au gândit să părăsească țara în ultimele 6 luni

La întrebarea privind intenția de a pleca din țară în ultimele șase luni, 56,95% (n=209) dintre studenți au răspuns negativ, dintre care 117 provin din mediul urban. Restul de 43,05% (n=158) au declarat că au avut acest gând, 94 dintre ei fiind tot din mediul urban.

Distribuția pe vârste arată că tinerii între 21 și 25 de ani sunt mai înclinați să rămână în țară – 154 dintre ei au afirmat că nu s-au gândit să emigreze în ultimele șase luni. Pentru a înțelege mai bine motivațiile celor 158 care au luat în calcul plecarea, respondenții au fost rugați să precizeze scopul acestei decizii. Cele mai frecvente motive invocate sunt: munca – 37,34% (n=59), continuarea studiilor în străinătate – 30,38% (n=48) și emigrarea definitivă – 21,52% (n=34).

Analiza pe grupe de vârstă arată că dintre cei care au menționat munca drept motiv principal, 45 din 59 au între 21 și 25 de ani. Acest detaliu susține ipoteza că frica de sărăcie îi determină pe mulți tineri să renunțe la studiile universitare și să intre mai devreme pe piața muncii.

Factorul economic se confirmă ca determinant major al migrației studenților români. Studiul Migration Intentions of Romanian Engineering Students (Gherheș et al., 2020), realizat pe un eșantion de 1.782 de studenți din cinci universități tehnice, arată că 63,6% dintre participanți consideră nivelul scăzut al salariilor principalul motiv pentru plecare.

Analiza statistică a motivelor indică, în ordine, salariile și veniturile (M=4,51), oportunitățile de carieră (M=4,36) și dobândirea de experiență profesională (M=4,20) drept principalele cauze ale intenției de migrație. Dintre studenții care au menționat continuarea studiilor în străinătate, doar 16 din 48 provin din mediul rural. Diferența reflectă inechitățile persistente din sistemul educațional și disparitățile majore de oportunități și resurse între mediul urban și cel rural.

Conform raportului OECD Education and Skills in Romania (2025), 45% dintre elevii din România provin din mediul rural, însă doar 24% dintre aceștia ajung să urmeze studii superioare. Situația devine și mai îngrijorătoare dacă analizăm populația rurală cu vârste între 25 și 64 de ani, unde doar 6,2% sunt absolvenți de facultate (date pentru 2023).

Pe de altă parte, România se remarcă printr-un nivel ridicat de mobilitate academică internațională, având unul dintre cele mai mari rapoarte între numărul de studenți și cadre didactice care pleacă în programe Erasmus și cel al celor care vin din străinătate (OECD, 2025).

Motivele pentru care studenții consideră că tinerii părăsesc țara

Pentru a construi, pe lângă acest tablou al opțiunilor personale ale respondenților care s-au gândit să plece din țară, o imagine de ansamblu asupra motivelor generale pentru care lotul de participanți consideră că tinerii pleacă din țară, am adresat și o întrebare cu acest scop.

Cel mai invocat motiv pentru care tinerii din România părăsesc țara a făcut referire la condițiile de muncă mai bune și salariile mai mari – 64,03% (n=235). Am putea spune că aceștia ar putea fi doi dintre factorii care diminuează, în realitate, relevanța percepută a studiilor.

În plus, din cauza condițiilor de muncă nesatisfăcătoare și a salariilor mici, studenții consideră, că în țară, cea mai bună activitatea profesională este cea de antreprenor 41,69% (n=153).

Motivele pentru care studenții consideră că merită să faci studii superioare în România

Deși relevanța studiilor este adesea percepută ca fiind scăzută, aproape jumătate dintre respondenți (49,59%, n=182) consideră că studiile superioare oferă șansa unui loc de muncă mai bine plătit. Această percepție arată că educația universitară aduce totuși beneficii financiare, chiar dacă ele nu sunt suficiente pentru a-i convinge pe tineri de valoarea deplină a sistemului educațional.

Alte motive invocate au fost dezvoltarea cunoștințelor generale (33,51%, n=123), asigurarea unei cariere stabile (31,06%, n=141) și creșterea respectului din partea societății (27,25%, n=100).

Motivele pentru care studenții nu consideră că merită să faci studii superioare în România

Pentru a surprinde și perspectiva critică, studenții chestinoați au fost întrebați și în legătură cu motivele pentru care unii tineri nu consideră că merită să urmeze studii universitare în România.

Motivul principal, menționat de 210 participanți, se referă la aplicarea insuficientă a teoriei în practică și la dezvoltarea limitată a competențelor cerute ulterior la locul de muncă. Al doilea motiv, invocat de 183 de respondenți, este strâns legat de primul: angajatorii caută competențe, nu diplome.

Aceste răspunsuri indică probleme semnificative într-un sistem de învățământ care ar trebui să fie centrat pe student și să pregătească absolvenții pentru integrarea pe piața muncii. Ele evidențiază nevoia unei analize riguroase a politicilor universitare și a unui plan de îmbunătățire a formării practice și a calității procesului educațional.

Concluzii

Ca urmare a analizei datelor puse la dispoziție de studiul Tânăr/Student în România, tragem câteva concluzii cu privire la percepția reală a studenților în legătură cu învățământul superior și utilitatea acestuia:

• Majoritatea studenților au o părere bună despre sistemul de învățământ superior. Totuși, studii recente arată că doar 22% dintre studenți au un nivel de satisfacție ridicat în ceea ce privește procesul educațional propriu-zis, serviciile oferite, calitatea acestora și suportul administrativ
• La nivelul României, există un spectru larg de nevoi nesatisfăcute și cerințe neîndeplinite pentru asigurarea unui învățământ accesibil și centrat pe student.
• România este un stat compus din diverse categorii de studenți când vine vorba de veniturile acestora, totuși, există toate motivele să concluzionăm că sistemul de învățământ este subfinanțat, sprijinul acordat studenților este insuficient și avem discrepanțe majore între urban, rural și urbanul slab dezvoltat, dar și între centrele universitare.
• Situația socio-economică a studenților reprezintă unul dintre cei mai importanți factori ai abandonului universitar. În condițiile în care rata generală a abandonului a depășit 40%, iar în rândul studenților de la taxă din instituțiile de stat este de 53%, este cu atât mai clară nevoia de sprijin financiar.
• Frica de sărăcie se resimte într-o mai mare măsură în rândul studenților cu cu vârsta cuprinsă în intervalul 21-25 de ani. Acest factor este important deoarece sărăcia, indiferent dacă este reală sau percepută, afectează performanța academică.