Lecții din Austria: Cum supraviețuiesc orașele propriei faime?29 min read

De la proteste cu pistoale cu apă în Barcelona la taxă de intrare în Veneția, supraturismul a devenit o problemă globală. În timp ce Europa se confruntă cu efectele negative ale propriei popularități, o nouă soluție prinde contur: turismul echilibrat. Conceptul, discutat recent în Austria, propune o armonie între vizitatori și comunitățile gazdă, căutând soluții practice pentru o conviețuire sustenabilă.

Poate că ai văzut protestele recente// „Campaigners mount coordinated protests across Europe against ‘touristification’”, theguardian.com // din Barcelona, Lisabona, Veneția și nu numai, în care localnicii au ieșit cu pistoale de apă ca să stropească turiștii. Sau ai aflat că nunta celui mai bogat turist din lume, Jeff Bezos, a fost boicotată în Veneția.// „Venice protesters claim victory as Jeff Bezos changes wedding venue”, bbc.com // Localnicii se plâng că fenomenul supraturismului e scăpat de sub control în cele trei țări europene și spun că, deși sunt conștienți că e o activitate profitabilă, există destule efecte secundare neplăcute, în special cele legate de condițiile de muncă și de efectele asupra pieței imobiliare produse de transformarea unor locuințe în Airbnb-uri. 

Specialiștii în turism, precum Christian Baumgartner,// Detalii pe fhgr.ch // profesor de turism sustenabil la Institutul pentru Turism și Agrement (ITF), Universitatea de Științe Aplicate (HTW) din Chur, Elveția, știu că localnicii sunt printre cele mai importante părți interesate (stakeholders) din această discuție. El a vorbit despre nevoia de echilibru în turism la summitul STiAS 2025,// Sustainable Tourism in Austria Summit, Summitul Turismului Sustenabil în Austria, stias.austria.info // care s-a ținut la începutul lui iunie în Bregenz, cel mai vestic oraș al Austriei, pe malul lacului Constanța, în apropiere de Germania și Elveția.

În contextul în care Europa// „Climate and carbon risk of tourism in Europe”, tandfonline.com // acumulează peste 50% din sosirile turistice internaționale, iar industria turismului asigură aproximativ 10 % din locurile de muncă în Europa, dar și contribuie la circa 10% din amprenta totală de carbon a continentului, renunțarea la turism nu e o soluție, dar nici să se continue în direcția actuală nu e o idee bună. 

Vedere asupra orașului Bregenz și a lacului Constanța (Bodensee), unde s-a desfășurat STiAS 2025. Foto: Westend61 / Getty Images

O nouă paradigmă

Soluția ar putea fi, desigur, turismul sustenabil, însă Baumgartner spune că în acest caz gândirea e pe termen lung, iar problemele din Europa sunt actuale, deci e nevoie de o nouă paradigmă de gândire, mai actuală. Ea s-a materializat în conceptul de turism echilibrat (balanced tourism).// Un manifest, în germană, găsești pe naturfreunde.de // Astfel, se încearcă confruntarea și adaptarea la probleme în mod continuu, pentru a se minimiza impactul negativ în timp ce optimizează beneficiile pentru destinațiile căutate de către turiști. 

Bine, asta e o definiție, dar poate se înțelege mai bine cu un exemplu concret. Ernele,// Detalii pe schiff-hittisau.com // un restaurant din Hittisau, un sat cochet din regiunea Bregenzerwald, și-a propus să folosească produse de pe o rază de cel mult 100 de kilometri pentru meniuri. Pe lângă faptul că impactul climatic este mai redus, dar și mare parte din banii cheltuiți de turiștii care iau masa acolo rămân în regiune. 

Evitarea „scurgerii” economice, un fenomen prin care banii făcuți din turism părăsesc economia locală, este esențială și unul dintre principiile de bază ale turismului echilibrat: distribuirea echitabilă a beneficiilor aduse de acesta în comunitate. Iar acest lucru e adresat de primul principiu al turismului echilibrat, implicarea celor interesați. Sau, în limbaj de prezentare, integrarea guvernanței multipartite.

Toată lumea are un loc la masă

E mult mai simplu de fapt. Toți membrii unei comunități ar trebuie să aibă un cuvânt de spus în decizii și să beneficieze de efectele pozitive ale turismului. Că e vorba de un transport public mai bun, de folosirea și promovarea produselor meșteșugarilor, agricultorilor și întreprinzătorilor locali și de crearea de locuri de muncă pentru localnici, turismul poate contribui la toate acestea.

Printre exemplele date de Baumgartner, care s-a concentrat pe cazuri urbane, este orașul sud african Cape Town, care a abordat principii de turism responsabil încă din 2002.// „Cape Town Declaration on Responsible Tourism”, responsibletourismpartnership.org // Autoritățile încurajează colaborarea între afacerile locale, au și creat ghiduri pentru asta,// „Tips and tools for South African tourism companies on local procurement, products and partnerships.”, resource.capetown.gov.za (PDF) // pentru că, în viziunea lor, că succesul în turism depinde de eforturi comune, nu individuale. Principiul de bază este simplu: hotelurile, restaurantele și micile afaceri locale ar trebui să lucreze împreună, să creeze pachete comune, să se promoveze reciproc.

În Europa, proiectele finanțate prin programul URBACT,// Detalii pe urbact.eu // în care grupuri de acțiune urbană lucrează incluziv la idei care pot duce la crearea de noi atracții turistice, precum regenerarea zonelor istorice sau reconversia spațiilor industriale abandonate, ori la accesarea mai ușoară a unor existente, prin transport public mai bun sau piste de biciclete, pun sustenabilitatea în prim plan. Iar beneficiul suplimentar este că proiectele de succes pot deveni cazuri de bune practici, care pot fi apoi scalate sau implementate în alte orașe de pe continent.

Tot exemple de consultări ale celor din comunitate sunt cele din Amsterdam, unde închirierea pe termen scurt a unei proprietăți este strict reglementată.// „Apply for a permit”, amsterdam.nl // O casă poate fi închiriată doar 30 de zile pe an, iar din aprilie 2026, pentru zonele centrale, s-ar putea ajunge la 15 zile pe an. Reglementări similare au și Parisul,// „Paris cracks down on Airbnbs with €100,000 fines and London-style limit on nights per year”, euronews.com // dar și întreaga Spanie,// „Spain orders removal of more than 65,000 Airbnb tourist rentals it says violate regulations”, euronews.com // care au introdus amenzi, au scos listări de pe siteurile de profil și au limitat numărul de nopți în care pot fi închiriate.

Protest împotriva Airbnb în Barcelona. Foto: Manu-Alvarez/NurPhoto via Getty Images.

Când orașele spun „Stop!”

Amsterdam evită astfel să ia măsuri mai drastice, precum Barcelona, care interzice de tot// „Barcelona set to ban short-term rentals”, cities-today.com // închirierea caselor pe termen scurt începând cu 2029. Din 2028, nu vor mai fi eliberate permise noi pentru folosirea locuințelor pentru turism și nici nu vor fi reînnoite cele existente. Primarul Jaume Collboni a spus că cele 10.000 de locuințe folosite pentru Airbnb sau Booking pun o presiune prea mare pe piața imobiliară locală și au dus la creșterea drastică a chiriilor.

Tot ca efect al supraturismului, Barcelona a eliminat practic traseul unui autobuz.// „Barcelona bus route removed from Google Maps after complaints over tourists”, cities-today.com // Doar de pe Google Maps, pentru că în realitate el merge în continuare, însă turiștii grăbiți să viziteze Parcul Güell nu vor mai găsi această variantă de călătorie.

Oarecum amuzant, alte zone și-ar dori să aibă mijloacele de transport pe Google sau Apple Maps, pentru a fi găsite mai ușor de turiști. Este cazul și regiunii Vorarlberg, din care face parte și orașul Bregenz, unde există un sistem bine pus la punct, cu autobuze de oraș și regionale, dar care poate fi accesat doar de pe site-ul și aplicația companiei locale.// Poți intra, dacă mergi prin zonă, pe vmobil.at sau căuta cleVVVer în magazinul de aplicații. // Încă o dovadă că nu trebuie, mereu, să te bazezi doar pe ce-ți spune cea mai la îndemână aplicație.

Cum controlezi numărul de vizitatori?

Poate cele mai cunoscute măsuri ale turismului balansat sunt cele în care se încearcă reglarea numărului de turiști la un nivel acceptabil. Un exemplu celebru este Veneția, care a pus o taxă de intrare în oraș// O poți plăti pe comune.venezia.it // pentru turiștii care nu rămân peste noapte, dar doar în zile mai aglomerate din an. Taxa este practic echivalentul celei pe care o plătesc turiștii cazați la un hotel sau apartament închiriat – prin urmare, oricine vizitează Veneția, o plătește.

Veneția a încercat asta la nivel de oraș pentru că problema supraturismului chiar e imensă pentru orașul italian – și nu e prima măsură care vrea limitarea fluxului, și interzicerea vaselor de croazieră// „Italy bans cruise ships from Venice lagoon after Unesco threat”, theguardian.com // intră aici, chit că a fost impusă de UNESCO. În acest caz, problema e și estetică, iar vasele acostează oricum, la câțiva kilometri depărtare. 

Însă managementul fluxului de turiști se întâmplă, mai aplicat, și în diverse puncte turistice. Christian Baumgartner a dat exemplu Catedralei Notre-Dame din Paris, cu un sistem de admitere pe sloturi orare,// „Reservation”, notredamedeparis.fr // dar ceva similar poți întâlni și la Milano, dacă vrei să vezi Cina cea de taină, la Galeria Uffizi și Academia din Florența sau la muzeele principale din Amsterdam. Desigur, poți intra și fără rezervare, dacă stai la coadă și doar până se atinge numărul maxim de vizitatori dintr-o zi. 

Chiar și așa, angajații Muzeului Luvru au decis recent să intre spontan în grevă,// „Overwhelmed Louvre workers strike to protest overtourism, shutting down world’s most-visited museum”, france24.com // sătui de numărul mare de turiști pe care trebuie să-l gestioneze.

Genul acesta de management funcționează și invers, vezi efectul Ryanair sau, mai corect spus, efectul zborurilor low-cost.// „Low-cost air carriers and tourism”, europarl.europa.eu (PDF) // Orașe care au ceva de oferit pentru turiști văd o creștere a numărului acestora atunci când se deschide o nouă linie aeriană, iar adesea companiile profită de asta și le cer și bani pentru a face asta. Efectul funcționează chiar și în România. Dacă te întrebi de ce auzi atât de des italiana pe stradă e și pentru că zborurile alea dese spre Italia, datorate diasporei, funcționează în ambele sensuri.

O strategie mai subtilă de management a fluxurilor turistice este cea de creștere și diversificare a ofertei de locuri care pot fi vizitate. Berlinul încearcă, de exemplu, să facă atractive cât mai multe cartiere,// „Neighbourhoods & districts in Berlin”, visitberlin.de // să convingă turiștii să nu stea doar în centru și să vadă locurile din topurile de pe internet, ci să exploreze și alte părți ale orașului. Și nu doar cartiere precum Kreuzberg,// „’Stop Being a Tourist!’ New Dynamics of Urban Tourism in Berlin-Kreuzberg”, researchgate.net // Charlottenburg și Neukölln, pe care deja le știe toată lumea.

Berlinezi, într-unul dintre numeroasele parcuri ale orașului. Foto: Busà Photography / Getty Images

Mai mult decât centrul istoric

Cea de-a treia strategie pentru turism echilibrat recomandată de Christian Baumgarten la STiAS 2025 este chiar acesta: diversificarea ofertei turistice. Și n-ai nevoie, neapărat, să creezi locuri de interes nou, poți doar să creezi trasee turistice noi,// O listă întreagă de bune practici în managementul fluxului de turiști găsești aici:  interregeurope.eu (PDF) // cum au făcut cei din Catalonia, cu poteci turistice care pornesc din orașul medieval Besalú, sau scoțenii, în Edinburgh, cu trasee urbane personalizate.

Diversificarea pentru a „împrăștia” turiștii nu trebuie să fie neapărat doar geografică. Dubrovnik, cel mai vizitat oraș croat, în special vara, încearcă să o facă și temporal, prin crearea unor evenimente artistice și festivaluri// „Dubrovnik Festivals and Annual Events”, all-croatia.com // care să atragă turiști pe tot parcursul anului.

De altfel, festivalurile sunt o rețetă sigură. Nu se gândea nimeni la Montreux drept capitala europeană a jazzului înainte de 1967, la fel cum la noi Clujul și Sibiul sunt asociate cu filmul românesc, respectiv teatrul// TIFF, tiff.ro, și FITS, sibfest.ro // – iar lista orașelor sau regiunilor asociate cu festivaluri e interminabilă.

Infrastructură verde și reguli mai clare

Turismul echilibrat are nevoie și de alte componente, cum ar fi o prioritizare a proiectelor sustenabile, atunci când se investește în infrastructură pentru acest domeniu. Singapore e cunoscut, printre altele, și pentru moderna grădină publică Gardens by the Bay// Detalii pe gardensbythebay.com.sg // – pe care o știi, poate, din filmul La Gomera de Corneliu Porumboiu –, unde întreaga infrastructură e eco-friendly, în special felul în care este utilizată energia și apa în parc. 

Sunt și alte inițiative. Helsinki își propune să fie un oraș net-zero, inclusiv din perspectiva turismului, ba chiar se laudă că a făcut asta la aeroportul local,// „Helsinki Airport achieves net zero for emissions under its control”, finavia.fi // iar Gent vrea să atingă neutralitatea climatică// Detalii pe neutralpath.eu // până în 2050. 

Poate că aspirațiile astea par prea credibile și cochetează cu greenwashingul, însă strategiile pe termen lung ajută orașele să își întărească regulile în așa fel încât să țină problema sau potențiala problemă a supraturismului sub control. Întărirea regulilor e o altă metodă propusă de Baumgartner pentru un turism echilibrat, iar exemplele date mai sus despre felul în care Amsterdamul sau Barcelona reglementează închirierea pe termen scurt rămân valide. Primul oraș a dus de ceva vreme regulile mai departe și a încercat și o limitare a numărului magazinelor destinate turiștilor,// „Amsterdam Bans New Tourist Shops”, bloomberg.com // pentru a nu afecta afacerile destinate localnicilor.

Campanie de responsabilizare a turiștilor în Kyoto, Japonia. Sursă: City of Kyoto

Morcovul sau bățul? Cum educi un turist

Toate lucrurile de mai sus funcționează atunci când toate părțile interesate au un cuvânt de spus – și sunt informate despre asta. Turismul echilibrat înseamnă că oamenii pot vizita lumea, nevoia de explorare și călătorie e parte a identității umane, dar și că localnicii se pot bucura de orașul în care trăiesc.

Uneori, pentru asta e nevoie de reguli specifice. Orașul japonez Kyoto a transformat asta într-o campanie de promovare a bunelor maniere,// „Mind Your Manners”, kyoto.travel // fie că e vorba să nu fotografiezi gheișe sau anumite locuri din oraș, fie că ți se recomandă să te comporți ca un localnic și să nu blochezi străzi. Sunt și amenzi, pentru că regulile au nevoie, uneori, de ajutor.

Deși unii cred că nu trebuie pedepse, ci premii. Copenhaga și-a propus, și în această vară,// „Copenhagen’s CopenPay rewards tourists for being sustainable”, wallpaper.com // în 17 iunie și 17 august 2025, să premieze turiștii cu un comportament sustenabil, adică cei care folosesc transportul public, mănâncă vegetarian sau stau în oraș mai multe nopți. Un proiect pilot a fost desfășurat în 2024, când turiștii primeau, de exemplu, călătorii gratuite cu barca// Detalii pe greenkayak.org // dacă colectau gunoaie de pe canalele orașului, sau un prânz, dacă lucrau pentru o fermă urbană.

Toate propunerile de mai sus nu funcționează însă și fără o monitorizare atentă și măsurarea impactului măsurilor luate, spune Baumgartner. Orașe precum Florența, Amsterdam// „Why the City of Amsterdam developed its own crowd monitoring technology”, cities-today.com // sau Kyoto folosesc diverse măsuri de măsurare a aglomerației, fie că e vorba de senzori sau de supravegherea mișcării telefoanelor mobile, sau de a semnala nivelul de aglomerație dintr-un loc turiștilor interesați. În multe locuri, genul acesta de informație e oferit și de aplicații pentru Google Maps, care îți poate spune cât de aglomerat e un mijloc de transport sau un restaurant, de exemplu.

Lecția finală: Planifică sau vei regreta

Dacă e ceva ce am învățat din discuțiile de la STiAS 2025, este că prevenția e mai bună decât contrareacția. Austria, unde s-a ținut evenimentul, n-are probleme de aglomerație în tot timpul anului, iar iarna, când e mai vizitată, în special pentru schi, are suficiente mii de kilometri de piste ca să pară mai puțin aglomerată decât Predealul sau Poiana Brașov, și tot încearcă o dezvoltare a turismului pe tot parcursului anului.

Ce se întâmplă acum la Barcelona cu interzicerea închirierilor e un alt exemplu că măsurile trebuiau luate mai devreme, pentru că vor exista cu siguranță și stakeholderi care vor avea de suferit și vor fi nemulțumiți. Desigur, există însă și posibilitatea ca turismul echilibrat sau sustenabil să lipsească aproape de tot din limbajul și de lista de interes a autorităților – cum pare a fi cazul stațiunii Mamaia, un exemplu în care lipsa reglementărilor// „Mamaia Nord și Mamaia Sat, raiul construcțiilor ilegale. Anul acesta, Prefectura Constanța a cerut instanței anularea a zeci de autorizații de construire. Ce dezvoltatori sunt vizați”, dobrogealive.ro // și a viziunii a transformat locul în ceva ce cu greu va putea fi vreodată reparat.