Spencer Platt / Getty Images

Luigi Mangione și fenomenul „criminalului carismatic”22 min read

De Răzvan Tîmpescu 08.01.2025, ultima actualizare: 13.01.2025

Pe 4 decembrie 2024, directorul executiv al UnitedHealthcare, unul dintre liderii pieței de asigurări de sănătate din Statele Unite, a fost asasinat. La scurt timp după, principalul suspect a devenit subiectul unui val uriaș de simpatie în online, care nu pare că se va opri prea curând.

Luigi Mangione, un american de 26 de ani, are un profil departe de ceea ce te-ai aștepta de la un asasin. Potrivit informațiilor furnizate de presa americană,// „Suspect in C.E.O. Killing Withdrew From a Life of Privilege and Promise”, nytimes.com // Mangione provine dintr-o familie cu resurse financiare considerabile, a studiat la Universitatea Pennsylvania – una dintre cele mai prestigioase instituții din Statele Unite – și a ocupat poziția de coordonator principal într-un program preuniversitar la Stanford, o altă universitate de top.

S-a mai aflat despre el că ar fi suferit în trecut de probleme de sănătate// „Suspect in CEO’s Killing Had Discussed His Health Struggles on Reddit”, nytimes.com // care ar fi putut contribui la atitudinea lui față de sistemul de sănătate american și la gestul de a-l asasina pe Brian Thompson, CEO-ul UnitedHealthcare. Mangione se află în prezent în custodia autorităților federale, fiind acuzat de pândire, crimă și folosirea unei arme cu supresor de sunet.// „Luigi Mangione Charged with the Stalking and Murder of UnitedHealthcare CEO Brian Thompson and Use of a Silencer in a Crime of Violence”, justice.gov //

Dincolo de aceste aspecte, Mangione e un bărbat pe care l-ai putea considera atractiv, în mod convențional. Asta a creat în jurul său o sferă de conținut de susținere romantizat, chiar cu accente erotice, pe platforme de social media precum X, Instagram sau TikTok. Există conturi dedicate exclusiv conținutului cu acest personaj, iar hashtag-ul #luigimangione cuprinde zeci de mii de clipuri pe TikTok. Multe sunt edit-uri cu piese celebre pe fundal, precum Criminal de la Britney Spears. 

Am luat doar unul dintre ele// Îl poți vedea de tiktok.com // și am făcut o selecție de comentarii, ca să înțelegi despre ce vorbesc. Menționez și că am încercat să le aleg pe cele mai moderate.

Ca să înțeleg mai bine aspectele psihologice din spatele unui astfel de fenomen, am discutat cu Silvia Ciubotaru, psihologă și coordonatoare a proiectului In a Relationship al Fundației Friends for Friends.// „In a Relationship”, inarelationship.ro //

Cum ia naștere un idol?

„Ce cred că se întâmplă aici e un fenomen comparabil cu toată mitologia dezvoltată în jurul lui Robin Hood”, spune Silvia. „Nu se întâmplă pentru prima dată acum, în online. Întotdeauna, propagarea narațiunilor de genul acesta s-a bazat pe procese precum generalizare, idealizare, romantizare sau minimalizarea gesturilor lipsite de moralitate sau a violenței.

Ce contează foarte mult în Statele Unite e și costul uriaș al serviciilor medicale. Asta e un atac la integritatea psihică a persoanei, deosebit de grav. Să trebuiască să confrunți și sărăcia sau falimentul după ce deja ai confruntat o amenințare la propria viață sau ai trecut prin pierderea cuiva drag, e o secvență groaznică de evenimente. Iar oamenii vor căuta să descarce felul ăsta de frustrare în soluții imaginare.

Dacă apare cineva care pare să coincidă cu acele soluții imaginare, omul acela are cel mai mare potențial să devină un fel de lider de cult. El ajunge să întrupeze, accidental sau nu, aceste fantasme de răzbunare sau reechilibrare a ordinii în univers pentru o mulțime de oameni care au trecut prin exemple traumatice diferite.

Atunci când oamenii trec prin experiențe traumatizante din punct de vedere psihologic, devin foarte vulnerabili. Dacă experiențele traumatizante se succed și oamenii nu au răgazul să se vindece și să experimenteze calm, echilibru, stabilitate și senzația de mulțumire, rezultatul e că adună foarte multă frustrare.

Frustrarea asta construiește o tensiune psihică, iar venind din atât de multe surse, adepții unui astfel de personaj pot să pară foarte neomogeni ca grup. Aici, cu siguranță, că se poate vedea acest numitor comun al suferințelor ce țin de interacțiunea cu sistemele de sănătate. Astea sunt printre cele mai traumatizante experiențe ale oamenilor.”

Datele confirmă spusele Silviei Ciubotaru. Statele Unite sunt una dintre țările cu cele mai ineficiente sisteme de sănătate din lume, deși alocă pentru acest sector mai mulți bani decât multe alte țări la un loc.// „Health Inequity in the United States”, upenn.edu // Inegalitatea veniturilor, rata ridicată a sărăciei și costurile extrem de mari ale serviciilor medicale sunt factori esențiali care contribuie la această situație. Și, desigur, faptul că sistemul de asigurări este unul complex și privat, axat pe maximizarea profitului pentru acționari și nu pe sănătatea americanilor.

Care sunt pericolele idealizării unui ucigaș?

„E un lucru extrem de riscant, pentru că cele mai multe dintre narațiunile care ajung să fie propagate în felul ăsta și care atrag foarte mulți adepți sunt narațiuni prin care cineva exploatează o suită de vulnerabilități ale adepților și le canalizează în câștig propriu, într-o formă sau alta”, spune Silvia Ciubotaru. „Asta, în timp ce grupurile de oameni care într-adevăr sunt interesate de echilibru, de pace, de bunăstare generală a tuturor oamenilor, nu doar în interesul propriu, acești oameni sunt mai predispuși să respecte reguli, să utilizeze căile legale, etice, morale și să nu folosească comportamente și atitudini violente, de orice manieră.

Se poate ajunge la un fel de regresie la o gândire de tipul «ochi pentru ochi, dinte pentru dinte». Asta îi face pe oameni să ceară răzbunare. Dar ca să ceri răzbunare, creierul tău trebuie să găsească un vinovat înainte. Și dacă tu cauți un vinovat când problema e sistemică, automat orice credințe și convingeri vei avea nu vor putea fi realiste. Dar te vei putea atașa de imaginea unui astfel de individ, care pare să înfăptuiască ceea ce ți s-ar părea ție corect să se întâmple ca să te simți răzbunat,” mi-a mai spus Silvia.

Filmele contribuie la idealizarea violenței

Silvia mi-a mai spus că astfel de comportamente pe social media au fost hrănite perpetual și de industria blockbusterelor, care au contribuit mult la genul ăsta de idealizare a unor figuri autoritare, de romantizare a violenței fizice și a crimei și a războiului.

Dacă te gândești la ultimele filme populare de la Hollywood la care te-ai uitat, câte dintre ele nu conțin măcar vreo scenă în care să apară o armă? Eu m-am gândit la câteva văzute anul ăsta: Dune 2, prequel-ul Mad Max și Deadpool & Wolverine. Mi-au plăcut toate, iar toate conțin arme și violență excesivă. Serii precum John Wick, The Equalizer sau mai toate filmele lui Liam Neeson din ultimele decenii glorifică personaje solitare, care își rezolvă toate problemele cu ajutorul violenței.

Un studiu publicat în jurnalul Pediatrics// „Gun Violence in PG-13 Movies Continues to Climb Past R-Rated Films”, upenn.edu // arăta că, în 2012, numărul filmelor PG-13// Un film PG-13 este potrivit pentru copii de 13 ani și peste, cu un conținut moderat de violență sau limbaj vulgar. // ce conțineau violență cu arme depășise deja pe cel al filmelor R-rated// Un film R-rated este destinat persoanelor de 17 ani și peste, având conținut adult, cum ar fi violență intensă, limbaj vulgar sau scene explicite. // cu același tip de conținut. De asemenea, între 1985 și 2015, numărul filmelor PG-13 cu violență s-a dublat. Un alt studiu// „Virtual Violence”, publications.aap.org // sublinia o legătură de cauzalitate între vizionarea de filme violente și apariția unor comportamente violente, chiar și pe termen scurt, în viața reală. 

De altfel, și multe seriale contribuie la problemă, prin portretizarea criminalilor cu ajutorul unor actori tineri și atractivi, creând astfel o imagine idealizată a unor astfel de infractori. Mă gândesc, de exemplu, la Dexter, Dahmer sau Monsters.

Familie vs. cult sau familie și cult?

„Există o legătură între experiența subiectivă de a crește într-o anumită familie și aderența sau vulnerabilitatea de a fi victima unui cult sau aderența la niște credințe religioase mai fundamentaliste”, spune Silvia. „Când ești crescut într-o manieră autoritară și ești modelat să corespunzi unor noțiuni de bine și de rău care îi sunt exclusive numai părintelui, când ești victima abuzului emoțional, fizic sau sexual încă din primii ani ai existenței, gândirea ta tinde să se dezvolte într-o direcție în care nu există alternativă la așa ceva.

Conceptul de libertate este dezvoltat astfel doar într-o paradigmă în care există o figură centrală de autoritate. Și atunci oamenii vor tinde să-și creeze idoli. Asta explică de ce oameni din medii atât de diverse și cu istoric de viață atât de divers cad pradă acestui tip de eroare mentală.” 

Pot fi controlate astfel de pusee de admirație colectivă?

„În același timp cu multiplicarea eforturilor de reglementare (n.r. a platformelor precum TikTok), cred că va crește și rezistența oamenilor la norme și reglementare”, spune Silvia. „Atunci, conflictul se mută din spațiul relațional, extern persoanei, în spațiul interior, în psihicul omului. Acolo lucrurile pot lua forme mult mai simple. Se scrie mult în literatura de specialitate despre creșterea ratei individualismului și a tulburărilor care au în centru componenta narcisică a personalității, care e foarte exploatată în zona digitală.

Ca societate, suntem în punctul în care «negociem» o nouă morală sau o nouă etică, problema fiind că e mult prea larg teritoriul pe care trebuie să îl cuantificăm și ordonăm astfel încât să îl putem cuprinde cu imaginația. Cu atât mai puțin îl pot cuprinde cu imaginația oamenii cărora le lipsesc educația de bază, literația media, exercițiul gândirii critice sau educația politică. Atunci când nu ai genul ăsta de informații, tot ce poți face e să îți urmezi instinctele și, de cele mai multe ori, te arunci cu capul înainte într-un rău pe care nu ți l-ai imaginat. Educația e singurul antidot pentru astfel de riscuri.”

Invitație la reflecție

Nu e prima și cu siguranță nici ultima dată când un personaj precum Luigi Mangione, care în definitiv este judecat pentru niște fapte deosebit de severe, devine pardonabil în ochii internetului. 

În 2021 avea loc un caz  similar tot în Statele Unite: Cameron Herrin a fost condamnat la 24 de ani de închisoare după ce a ucis o mamă și pe fiica sa, în timp ce se întrecea cu mașina alături de prietenii săi. După ce au început să circule imagini cu el din sala de judecată, utilizatorii TikTok îl numeau „prea cute” ca să meargă la închisoare.// Convicted murderer is ‘too cute,’ internet declares, should be sprung early, nypost.com //

Într-un alt caz din Statele Unite, Kyle Rittenhouse, la acea vreme în vârstă de 17 ani, a ucis în 2020 două persoane și a rănit o a treia în timpul protestelor din Kenosha, Wisconsin, folosind o armă de asalt. Procesul său a atras o atenție uriașă pe internet și a divizat țara în două tabere: unii îl vedeau ca pe un erou care a acționat în legitimă apărare, în timp ce alții îl considerau vinovat de crimă. În 2021, Rittenhouse a fost achitat// What charges did U.S. shooter Kyle Rittenhouse face?, reuters.com // de toate acuzațiile, inclusiv dubla crimă, pe motiv de legitimă apărare. Decizia instanței a subliniat încă o dată toleranța față de cultura armelor de foc în Statele Unite.

Trebuie aruncată vina pe oamenii care-l idealizează pe Luigi Mangione? Cred că nu. Internetul devine un loc foarte ciudat uneori și e clar că o oarecare parte din conținutul despre care vorbeam la început adună adepți prin satiră. 

Din conversația cu Silvia am realizat și că sunt structuri psihologice foarte complexe care aduc pe cineva în punctul de a fi fanul unui infractor, în mod mai mult sau mai puțin conștient. Reversul medaliei la abundența de informații din online e că ajung ușor într-un vid al uitării unele lecții care ar trebui menținute în actualitate. 

E important de înțeles că idealizările de acest tip nu ar trebui să se manifeste. Și că relativizarea gravității unor fapte penale sau banalizarea rolului justiției fac loc unor monștri din ce în ce mai mari.



Text de

Răzvan Tîmpescu

Este absolvent de jurnalism și fan al zicalei cu buturuga mică. Se consideră un mândru reprezentant al generației Z. Îi este frică de păianjeni și bătrânețe.

SOCIETATE|ERASMUS+ LOG

Erasmus+ Log în Madrid, Spania. Niciodată să nu spui niciodată

De
„Am căutat cazare după ce am ajuns, pentru că inițial am fost încadrată pe lista de rezervă. Mi-am luat adio de la gândul că voi pleca, dar după o lună am primit un email că toate rezervele pleacă.”
SOCIETATE|ERASMUS+ LOG

Erasmus+ Log în Pavia, Italia. Colazione și plimbări cu bicicleta

De
„Eu sunt născut în Italia și mereu mi-am dorit chestia asta, să mă duc înapoi la mine acasă.”
SOCIETATE|SOCIAL MEDIA

Politica atenției: cum folosesc candidații suprasaturarea de informație pentru a răspândi vorbe goale și idei periculoase pe rețelele sociale

De
În ultimii ani o mână de politicieni și partide au părut să intre pe scena politică românească ca de nicăieri. Discursul antisistem care a făcut atrăgătoare această mișcare politică a fost marcat de o retorică extremistă, în multe cazuri asumată, care în esență i-ar dezumaniza chiar pe o parte dintre susținătorii acestei mișcări. Ce poate părea la prima vedere o contradicție poate fi explicat de modul eficient în care noii politicieni și partidele lor s-au folosit de toate metodele de captare și valorificare a atenției oferite de rețelele sociale.
SOCIETATE|MAIN STORY

Bătălia programelor politice: Lasconi vs. Georgescu

De
Am analizat programele celor doi candidați din turul doi al alegerilor prezidențiale pentru a vede ce propuneri concrete au pentru alegători.