Marcel Ciolacu: cât mai multe fabrici și uzine – obiectivul strategic al României 24 min read

Marcel Ciolacu joacă cartea băiatului bun și a politicianului pacifist, cu soluții pentru toate problemele României. Însă planul său politic este mai degrabă megaloman și nerealist. 

Programul de țară al lui Marcel Ciolacu,// Îl poți citi integral aici: psd.ro (PDF) // actualul premier al României este, în proporție de 90%, despre dezvoltare economică prin proiecte susținute de guvern și alte autorități publice și despre ajutoare de stat. Cu obiective similare cu ale programului de guvernare propus de PSD pentru următorii patru ani, Ciolacu dorește o Românie sigură, predictibilă, lipsită de scandaluri politice. 

Încă de la început, Ciolacu se poziționează ca un soi de „fiu al poporului”, care se trage dintr-o familie simplă, muncitoare, „normală”. Își dorește să devină bunic cât mai curând. 

Dar nu doar atât. 

În următorii cinci ani ca potențial președinte al României, Ciolacu vrea să aducă țara pe cele mai înalte culmi ale economiei, inclusiv (re)industrializarea pe scară largă, în condițiile în care România s-a clasat pe locul 3 în topul celor mai poluate ţări din Europa, în 2020.// „Studiu Eurostat: România, în top 3 țări din UE cu cea mai mare poluare a aerului în zonele urbane”, ambasadasustenabilitatii.ro //

În plus, planul viitorului posibil președinte (care presupune apriori că PSD va reuși o majoritate largă în Parlament) țintește să rezolve tot ce nu a reușit guvernarea social-democrată în 35 de ani. Potrivit lui Marcel Ciolacu, în doar un deceniu (de împliniri mărețe), țara va depăși decalajul economic dintre ea și cele mai dezvoltate state din Uniune: „România va atinge 90% din media UE în ceea ce privește dezvoltarea economică în cinci ani și 100% din media UE în maximum zece ani”. 

Absolut nimic despre drepturile femeilor la avort în siguranță, despre drepturile minorităților, inclusiv egalitatea sexuală și de gen, programe de educație sexuală în școli, abuz și violență domestică, și prea puțin despre digitalizarea instituțiilor publice, parteneriate strategice (și concrete) între sectorul public și cel privat sau planuri de întărire ale sistemelor de apărare ale României.

În ultimele șase din cele 49 de pagini ale planului de țară, Ciolacu vorbește un pic despre mediu, un pic despre trezirea la spiritualitate a poporului și relația cu cultele religioase și un pic despre relațiile externe și parteneriatul strategic cu SUA și NATO.

O mare parte din conținutul documentului este, de fapt, o laudatio la adresa realizărilor trecute ale guvernelor din care a făcut parte și PSD-ul.

În schimb, nu există nicio frază despre statul de drept, despre anticorupție, despre justiție, despre cum are de gând ANAF să recupereze datoriile de la rău-platnicii mărunți sau de la marii delapidatori. 

Ooooo, fabrici și uzine

Principalul obiectiv al lui Ciolacu pare să fie Reindustrializarea (cu R mare) a României. Spune asta în termeni care amintesc, pe alocuri, de planurile cincinale exprimate în limbajul de lemn al PCR-ului. Astfel, Marcel Ciolacu propune „Reindustrializarea României, prin patriotism economic și productivism”. Planul prevede alocarea a 6-8% din PIB anual pentru scheme de ajutor de stat, garanții și facilități, destinate dezvoltării a „nouă clustere de competitivitate” în industrii-cheie: auto, chimică, energetică, farmaceutică, de materiale de construcții, alimentară și metalurgică.

În continuare, Ciolacu reafirmă că „obiectivul strategic este să deschidem cât mai multe uzine și fabrici noi și să îi sprijinim pe producătorii de mâncare românească. Pilonii dezvoltării: industrie – producție – export”. 

Cum spuneam, sună puternic a plan cincinal, cu focus pe crearea de locuri de muncă în industrie, dar și pe trimiterea producției în afara țării. 

România, rol unic în „decarbonizarea industriei energointensive europene”

După ce ai parcurs câteva pagini din planul de țară al lui Ciolacu, începi să simți nevoia unei cafele tari, a unui energizant sau chiar a unei pastile de cap, fiindcă exprimarea este atât de alambicată, de pretențioasă și de inutil încărcată de termeni greoi, încât trebuie s-o traduci mai întâi într-un limbaj mai accesibil creierului. 

Ciolacu își dorește „o țară care să devină hub tehnologic și industrial în Europa de Est, prin absorbția masivă de fonduri europene, investiții străine și surse interne”. Sunt promise peste zece miliarde de euro anual prin scheme de ajutor de stat și credite pentru investiții mari. Mamuți precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Romgaz, Transgaz și Transelectrica vor juca un rol central, sprijiniți de o industrie orizontală care să le deservească.

Tot la capitolul industrializare, Ciolacu menționează că România va contribui la reconstrucția Ucrainei cu cu 200 de milioane de euro, împărțiți între companiile românești implicate, în special în domeniile construcțiilor și energiei. 

Investiții într-un proiect energetic controversat, Neptun Deep

Cât privește reducerea dependenței de combustibilii fosili, Ciolacu a subliniat și cu alte ocazii necesitatea unui mix energetic diversificat, care să includă surse regenerabile și energie nucleară. El a afirmat că „doar cu securitate energetică, energie accesibilă pentru economie și populație și competitivitate economică se poate face pasul decisiv spre obținerea de energie curată, verde”.// „Ciolacu: Doar cu energie accesibilă pentru economie şi populaţie se poate trece la obţinerea de energie curată, verde”, agerpres.ro //

În planul de țară, Marcel Ciolacu spune că vrea ca România să devină (și) un „hub energetic în regiune”. Practic, la aproape toate capitolele din program, România este transformată într-un hub pentru una sau alta. Strategia propusă în acest caz vizează, printre altele, susținerea investițiilor în energie eoliană offshore, fotovoltaică, hidrocentrale și proiecte de stocare, retehnologizarea centralelor de la Cernavodă, Mintia și Iernut, dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei și gazelor prin Transelectrica și Transgaz, implementarea Strategiei Naționale pentru Hidrogen și finanțarea investițiilor din PNRR și alte surse, în acord cu obiectivele economiei europene. Dar și creșterea producției de energie și gaze prin exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră (Neptun Deep). 

Proiectul Neptun Deep este însă contestat din cauza unui potențial impact asupra patrimoniului cultural. Greenpeace și alte organizații de mediu acuză distrugerea siturilor arheologice subacvatice și, implicit, a mediului, cu îngrijorări legate de poluarea aerului, apei și solului.// „Greenpeace atacă în instanță avizele emise iresponsabil de către Ministerul Culturii pentru proiectul Neptun Deep”, greenpeace.org // 

Ploaia care nu va veni. Irigații, la tot cartierul

Dacă nu s-ar mai baza pe dansul ploii, România ar putea hrăni din agricultură dublul propriei populații, susține Marcel Ciolacu, într-un alt capitol, destinat agriculturii. Totuși, până acum, PSD nu a făcut nimic pentru ca România să aibă un sistem integrat și extins de irigații. S-a ajuns la un deficit de produse agroalimentare de peste un miliard de euro, export de materii prime agricole și import de alimente din țări îndepărtate, mai ieftine decât cele autohtone. 

Dar așa nu se mai poate, spune Ciolacu. În următorii cinci ani, din fonduri europene dar și din buzunarul aparent fără fund al statului, vor fi alocate peste 20 de miliarde de euro pentru sprijinirea fermierilor români. Se promit investiții de trei miliarde de euro pentru extinderea sistemului de irigații la 2,8 milioane de hectare, prin programe precum „Apă în Câmpia Română” și Canalul Siret-Bărăgan. Măsurile includ apă gratuită, subvenții de 50% pentru energia utilizată la irigații și instalarea de sisteme fotovoltaice pentru ferme.

Camerele de supraveghere, (aproape) singura soluție pentru mediu

Pe lângă educație și cercetare, mediul a fost un alt capitol la care România a rămas repetentă în ultimii 35 de ani. În planul prezidențiabilului Ciolacu, se anunță intenția de a se continua implementarea Sistemului Garanție Returnare (SGR) – unicul proiect legat de sustenabilitate care pare să fie un succes de țară –, de parcă e cineva care ar vrea să-l oprească. 

CITEȘTE ȘI: Ambalaje cu valoare adăugată. Ce este Sistemul de Garanție-Returnare?

În paralel, mai amintește Ciolacu, Guvernul a semnat Memorandumul pentru Centura verde a Bucureștiului și pentru extinderea acestor demersuri la nivel național, prin protejarea pădurilor și crearea de centuri verzi pentru orașe. Aceste inițiative includ amendamente în noua Lege a Codului silvic, care prevede instalarea camerelor de supraveghere a drumurilor forestiere pentru monitorizarea transporturilor de lemn.

Un alt pas a fost aprobarea cumpărării a peste 4.000 de hectare de pădure în județul Neamț, dublând suprafața de păduri achiziționată de stat în ultimele trei decenii. 

Mese calde, burse și centre de excelență. Nimic despre WC-urile din curtea școlii

Ciolacu vine cu o serie de propuneri și spune că se vor aloca peste șase miliarde de euro pentru reducerea abandonului școlar, creșterea calității educației și sprijinirea a peste un milion de copii și tineri prin programe sociale, mese calde și burse. Accentul cade pe adaptarea curriculumului școlar la cerințele pieței muncii, promovarea disciplinelor STEM și sprijinirea centrelor de excelență pentru olimpici.

Școlile se vor concentra pe siguranța tinerilor, prevenirea consumului de droguri și reducerea traficului de persoane, cu investiții în rețele de Centre de Asistență Integrată a Adicțiilor. Inițiativele antidrog vor trece de la sancționare la prevenție și tratament. 

Totuși, e de amintit că Noile Legi ale educației, promovate inițial de Sorin Cîmpeanu și continuate de Ligia Deca în guvernul Ciolacu, au primit sprijin total din partea PSD. În Camera Deputaților, toți cei 92 de membri PSD prezenți, inclusiv Marcel Ciolacu, au votat „Da” pentru legea învățământului preuniversitar, iar în Senat, PSD a votat unanim în favoarea acesteia, alături de parlamentarii PNL.

România, hub regional de cercetare și inovare până în 2030

Tot prin vocea lui Ciolacu, România își propune să devină (încă) un hub regional, de data asta de cercetare și inovare, până în 2030. Urmează să fie dezvoltate domenii strategice precum „inteligența artificială, securitatea cibernetică, tehnologiile cuantice, fizica laserilor, tranziția verde și digitală sau genomică”. Cum anume, nu se precizează. Văzând și făcând. 

Sunt susținute proiecte precum ELI-NP, DANUBIUS-RI, ALFRED, HUB-ul Român de Hidrogen și Noi Tehnologii, Platforma de Semiconductori și HUB-ul de Inteligență Artificială, alături de noi parteneriate cu state UE și SUA. Strategia include dezvoltarea unei Agenții de Inovare, granturi pentru IMM-uri, facilități fiscale și garanții guvernamentale pentru credite de cercetare. Din nou, nu se spune nimic concret despre cum vor fi puse în practică aceste parteneriate. 

Politica de apărare a României – reziliență, pace și cadență

Marcel Ciolacu vorbește, în continuare, bombastic și aspirațional, despre consolidarea apărării și securității României, punând în centrul atenției riscurile generate de războiul din Ucraina și investițiile necesare pentru modernizarea armatei. 

Recunoaște problemele de securitate din regiune și subliniază amenințările venite din partea Rusiei. Printre propuneri – achiziția de echipamente moderne, cum ar fi HIMARS, F-16, Patriot și planuri pentru introducerea avioanelor F-35, dar și implicarea industriei naționale în producția și mentenanța echipamentelor, ceea ce ar putea stimula economia locală.

Cu toate acestea, nu oferă detalii clare despre termenele de finalizare sau impactul concret al acestor măsuri, iar expresii precum „salt tehnologic fără precedent” sau „elita aviațiilor mondiale”, cu referire la reforma Armatei Române, sunt, în mod evident, nu doar exagerate, ci și hilare. 

Textul menționează și problema dezinformării, dar fără soluții concrete. Alocarea unui buget de 2,5% din PIB pentru apărare este un punct important, dar nu se discută cum afectează acest lucru alte domenii, cum ar fi sănătatea sau educația. În prezent, bugetul MApN este de 8 miliarde de euro, adică 2,3% din PIB. 

Promisiuni nesănătoase despre sănătate și învățământ

În afară de a-și plânge de milă că și-a asumat guvernarea în pandemie, Marcel Ciolacu nu are niciun plan legat de o eventuală strategie națională în cazul apariției unei noi crize sanitare globale. 

În schimb, propune un program ambițios (și demagogic) pentru reformarea sistemului de sănătate, cu accent pe accesibilitatea și calitatea serviciilor medicale. Planul include investiții de peste cinci miliarde de euro pentru construirea și modernizarea spitalelor regionale (Iași, Cluj, Craiova), a centrelor specializate (Timișoara, Cluj-Napoca) și a rețelelor de asistență medicală comunitară. 

Pentru a evita declinul demografic, o obsesie recentă a politicienilor din întreaga lume, Ciolacu are și planuri pentru familie. Printre inițiativele concrete se numără acordarea de vouchere anuale de 1.500 de lei pentru familiile cu venituri reduse. De asemenea, programul prevede stimulente pentru atragerea femeilor în câmpul muncii, inclusiv prin granturi pentru antreprenoriatul feminin și facilități pentru părinții singuri.

Pentru a opri emigrația tinerilor, Ciolacu propune credite garantate de stat prin programul „Family Start”, pentru acoperirea cheltuielilor legate de căsătorie, locuință, sănătate și educație. 

Însă creșterea demografică nu ține doar de stimulente financiare. E nevoie de o strategie mai complexă, care include dezvoltarea economică a țării – de la educație adaptată vremurilor la infrastructură și flexibilitate pe piața muncii. Toate aceste măsuri ar duce la ridicarea nivelului de trai și a satisfacției personale. Implicit, și la creșterea demografică. 

Președinte, dar și premier

O variantă în care să rămână și premier, dar să ajungă și președinte ar fi, cu siguranță, una ideală pentru Marcel Ciolacu. Cel puțin, așa reiese din planul său de țară. Din fericire, România (încă) este o țară democratică și soluția asta rămâne doar o utopie de prost gust. 

Desigur, o majoritate parlamentară a PSD i-ar înlesni lui Ciolacu visul de a subția linia care separă puterile în stat. Nu ar fi primul șef de stat român care se erijează (de facto) în capul Guvernului.

Și, chiar dacă va avea nevoie de negocieri pentru alcătuirea unui guvern, Marcel Ciolacu a declarat deja prin programul său politic că se arată dispus la alianțe. Dacă unele dintre ele vor fi împotriva firii, nu ar trebui să mire pe nimeni – Ciolacu are deja experiență în acest sens.