Migrația internă a tinerilor români: între potențial și blocaje8 min read

Cândva, mutarea dintr-un oraș în altul însemna o șansă. Astăzi, pentru mulți tineri, e un risc prea mare.

Am 46 de ani și, de-a lungul vieții, am stat în mai multe orașe din Europa. M-am dus acolo unde am avut oportunități – de burse, de cercetare, de job. În România, am trăit în Timișoara și București, orașele care mi-au oferit oportunități de studiu și de dezvoltare. Dar ce să vezi? Între timp, doar 30% dintre tinerii 18-27 sunt dispuși să se mute în alt oraș. 

Cei de la Banca Mondială spuneau în „Oraşe-magnet, Migraţie şi navetism în România” că aproape două milioane de români ar fi interesați să schimbe orașul. București, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Brașov sunt orașele preferate de majoritatea. Atât acest raport, cât și alte studii, indică faptul că aproximativ 66,3% dintre migranții interni sunt tineri (sub 35 de ani), iar orașele universitare și mari centre urbane atrag în special această grupă. Totuși, în realitate, multe bariere economice, sociale și de infrastructură reduc mobilitatea efectivă a tinerilor.

Profesorul Dumitru Sandu spune că legăturile familiale, calitatea vieții locale și oportunitățile educaționale fac tinerii să plece dintr-un oraș în altul, dar că migrația externă este prima opțiune a tinerilor, când e vorba de mutat. 

Migrația internă redusă, mai ales în rândul tinerilor, va genera o piață a muncii rigidă și dezvoltare disproporționată, deoarece apar inegalitățile care duc la sărăcie. Cauzele sunt probabil legate de faptul că tradițional românii nu au dezvoltat o cultură a relocării, fiind atașați de comunitatea locală și de familia extinsă. O altă cauză este legată de prețul ridicat al locuințelor în orașele mari. 

Să luăm Cluj ca exemplu, care în ultimii ani a devenit probabil foarte atrăgător pentru tineri datorită universităților performante, datorită vibe-ului de oraș occidental, evenimentelor culturale și festivalurilor. Dezvoltarea accelerată a atras și probleme ce țin de trafic, poluare, locuire. Sunt probleme care apar atunci când un oraș crește rapid. Nu de puține ori, au fost glume în mediul online despre prețurile unor garsoniere în Cluj, ori asta poate descuraja migrația.  

Oraşele-magnet, Timișoara, Cluj și Iași vor fi în continuare atrăgătoare pentru tineri. Sunt orașe cu universități, iar universitățile sunt centre de inovare pentru oraș. Acolo unde sunt universități bune, apar și companii mari care stimulează și antreprenoriatul. De aceea, orașele centre universitare vor atrage tineri. București e o metropolă și va atrage oameni tineri, indiferent de calitatea infrastructurii sau de cine este primar. Brașov atrage prin proximitatea cu natura. Cam așa arată perspectiva de migrație internă. Un sondaj din 2024 indica că 25% dintre tinerii între 16 și 34 de ani ar pleca temporar pentru muncă, 13% pentru studii, iar 10% ar pleca definitiv din România. 

Ce s-ar putea face pentru a stimula migrația internă în România? În primul rând, stimulente pentru tineri, de la locuire la joburi. Apoi investiții în infrastructură și conectivitate pentru a exista conceptul care deja în Vest e firesc, acela de commuting. Apoi, este nevoie de campanii de promovare ale unor orașe pentru a atrage companii și tineri. Nu am văzut nici o campanie gândită pentru tineri în România așa cum am văzut prin Europa: Lisabona promovat ca hub vibrant de start-upuri și creativitate, pentru Bristol campanii ce pun accent pe sustenabilitate și verde făcând orașul atractiv pentru tineri interesați de inovație socială și mediu. La Tallinn accentul cade pe digitalizare. La Dundee pe educație, tehnologie și industrii creative.  

La nivel urban, în România nu prea există un oraș cu o campanie pe termen lung de a atrage tineri. Politicile naționale nu vin nici ele cu  o ofertă pentru tineri. Nu există stimulente financiare sau fiscale pentru tineri, nu există politici educaționale, sociale sau culturale care să stimuleze această migrație internă. Locuirea pentru tineri și accesul facil la ea, nu se întâmplă.  

Și atunci este normal ca ei să rămână acolo unde sunt sau să plece afară. Din păcate, migrația externă va continua, dar cum facem sǎ stimulăm migrația internǎ, astfel încât tinerii să se simtă safe dacǎ schimbǎ un oraș cu altul?