Mircea Geoană: AI-ul și digitalizarea rezolvă totul (mai puțin criza demografică)32 min read

Candidatul independent la prezidențiale are un program care ar putea fi clasificat ca tehnopopulism.

Fostul lider social-democrat a încercat să proiecteze, în campania electorală, imaginea unui profesionist care este mai presus de partide și dispute politice, recomandat de cei cinci ani petrecuți ca secretar-adjunct NATO. O spune cel mai bine titlul cărții lansate încă din 2023, când deja existau zvonuri legate de o posibilă candidatură a lui Mircea Geoană: Bătălia pentru Viitorul României: Gândurile unui român la vârful NATO.

În această cheie vine și programul lui politic, numit grandios „Angajamentul meu pentru România”. // Detalii pe mirceageoana.ro // E un text stufos, care se vrea structurat ca un plan complet de țară. Geoană încearcă să identifice, pe capitole, toate zonele deficitare majore ale societății și aparatului de stat din România, să sublinieze oportunitățile de reformă și să propună soluții, dintre care le-a evidențiat pe cele la care s-ar putea începe munca imediat.

Ce a ieșit, însă, e un amalgam de opinii ideologice menite să-l poziționeze pe Geoană atât ca reformist care îmbrățișează progresul tehnologic, cât și ca patriot și apărător al culturii și tradițiilor. Planul este plin de truisme, abordate atât de superficial încât mare parte nici măcar nu au un fond pe care ar putea fi criticate. Acolo unde sunt propuse soluții, ele par a fi transcrierea unei ședințe de brainstorming dominată de tech-bros și consilieri cu idei suficient de utopice încât să nu deranjeze pe cineva.

Sunt multe, multe propuneri care nu intră în prerogativele președintelui. În fapt, cam 95% dintre ideile aruncate în angajamentul lui Geoană ar putea fi trecute doar de Parlament sau Guvern, ceea ce ar fi cu atât mai dificil pentru un candidat independent care nu este susținut de vreun partid major.

Dacă ar fi de extras o parte pozitivă, este că se vorbește surprinzător de mult despre inovație, tehnologie, cercetare și digitalizare. Măcar la nivel cantitativ. Esența ar fi că adoptarea tehnologiilor noi va duce România pe culmi și va rezolva multe din problemele mari legate de administrație, sănătate, educație etc. Pentru restul, există Mastercard, adică fonduri care se vor crea pentru orice situație imposibil de rezolvat pe termen scurt de vreo tehnologie emergentă.

E un tehnopopulism care probabil că ar primi imediat o ștampilă de aprobare de la NVIDIA, la cât se vorbește de AI, sau chiar și de la Elon Musk – că tot a salutat Mircea Geoană recent numirea lui în fruntea noului Departament de Eficientizare Guvernamentală din SUA, și chiar a aruncat ideea creării unei instituții similare, cu Daniel Dineș, fondatorul UIPath, în rolul lui Musk.//„Prezidenţiale2024/Geoană: Relaţia României cu Trump va fi mai dificilă dacă o să avem un lider care nu ştie să joace jocul”, agerpres.ro //

AI-ul ca alifie chinezească

Dacă digitalizarea serviciilor publice e deja de mult un buzzword în majoritatea programelor electorale, inclusiv al lui Geoană, candidatul independent pare că țintește să aducă inteligența artificială la un statut similar. Pe tot parcursul programului, inteligența artificială pare să fie soluție pentru absolut orice problemă.

Și asta începe chiar cu digitalizarea administrației, unde fostul președinte PSD propune folosirea unor „interfețe cu inteligență artificială care permit interacțiunea prind dialog vocal, scris și prin imagini”, în serviciile care interacționează cu cetățenii din educație, sănătate și administrație. Un fel de ION pentru toată lumea, dacă îl mai ține cineva minte pe consilierul onorific al lui Nicolae Ciucă.

Apoi, inteligența artificială ar urma să fie folosită și „pe scară mare” în sectorul public, pentru a „reduce cheltuielile cu reglementarea pentru sectorul privat și cetățeni”. Nu e explicat mai în detaliu, așa că nu știu dacă se referă la integrarea AI-ului în policy making, sau dacă se duce până la înlocuirea unor departamente întregi cu soluții AI.

În domeniul medical, Geoană propune folosirea AI-ului în medicina preventivă, sub forma aplicațiilor mobile care ar putea diagnostica din timp afecțiuni și chiar „genera recomandări de tratament personalizate”.

Partea de diagnosticare și prevenție prin unelte AI este o zonă care s-a tot dezvoltat în ultimii ani, pe acest tip de aplicații specificat și în angajamentul lui Geoană – dar cele mai multe astfel de propuneri, venite dinspre zona privată, sunt încă la stadiul de proiecte-pilot.

Diverse scenarii legate de folosirea inteligenței artificiale în domeniul medical sunt reglementate de AI Act-ul care a intrat în vigoare, la nivelul întregii Uniuni Europene, în luna august. Multe din utilizările medicale sunt trecute la cazuri cu „nivel ridicat de risc” și trebuie să se conformeze unei liste lungi de cerințe de transparență și interdicții. Există, însă, excepții, pentru domeniul medical, precum folosirea sistemelor de recunoaștere vizuală în aplicații care pot identifica probleme dermatologice.//„Navigating the European Union Artificial Intelligence Act for Healthcare”, nature.com //

CITEȘTE ȘI: AIP Clinic: AI-ul, folosit în consultații dermatologice rapide pe baza unei fotografii 

AI-ul care poate da recomandări pacientului pică în mai multe categorii de risc, de la chatboți sau asistenți virtuali care răspund la întrebări de bază ale pacienților (atât timp cât nu e vorba de triaj în caz de urgențe medicale), considerați de risc scăzut, până la modele generale care pot produce astfel de recomandări, majoritatea în categoria de risc ridicat. Probabil la acestea din urmă se referă programul fostului lider social-democrat, pentru că, ulterior, propune și folosirea AI-ului pentru a „asista personalul medical în stabilirea diagnosticelor și terapiilor”.

Însă, fiind în categoria de risc ridicat, astfel de unelte nu ar fi în niciun caz la discreția pacientului, în aplicații medicale de mobil. Ele pot fi folosite de către medici, și doar pe post de instrumente consultative în stabilirea unui plan de tratament – pentru că nu e nimeni interesat să deschidă Cutia Pandorei  într-un caz de malpraxis împotriva unui algoritm AI.

La fel de problematică ar putea fi și propunerea ca AI-ul să preia o parte din birocrația domeniului medical. În acest sens, Mircea Geoană propune chiar crearea unui program național de a implementa AI-ul pentru completarea fișelor medicale și transcrierea discuțiilor medic-pacient.

Ceea ce, într-adevăr, ar putea scurta munca repetitivă a personalului medical. Dar, pe lângă probleme legate de navigarea protecției datelor, chiar și cele mai puternice modele actuale de transcriere în timp real au riscul să „halucineze”,//„Researchers say an AI-powered transcription tool used in hospitals invents things no one ever said”, apnews.com // inventând chiar și schimburi de replici care nu au avut loc.

Cel mai specific caz de utilizare a AI-ului din angajamentul lui Geoană este un program de subvenționare a ochelarilor „pe bază de inteligență artificală” pentru nevăzători. Acolo, prezidențiabilul independent scoate în evidență tehnologia dezvoltată de start-up-ul clujean .lumen – ochelari inteligenți, bazați pe tehnologii de AI Vision utilizate și în mașinile autonome, care ar putea fi folosite de către nevăzători în locul unui câine ghid. Ochelarii scanează mediul din jur, apoi identifică și planifică rute sigure, transmise utilizatorului audio și prin feedback haptic.

Digitalizare pentru sănătate, ambiguitate despre avort

Pe lângă folosirea AI-ului ca soluție universală, angajamentul lui Geoană vine cu o serie destul de lungă de propuneri pentru digitalizarea sistemului de sănătate. El susține implementarea unui dosar electronic medical universal, care să stocheze aproape întreg istoricul medical pacientului – similar cu soluțiile deja folosite de rețelele mari de clinici private.

Interesant este faptul că se menționează posibilitatea ca pacientul să poată retrage consimțământul pentru accesul la dosarul său medical. Asta ar putea avea legătură cu propunerea problematică din punct de vedere al protecției datelor personale a unui program de „analiză extinsă” a datelor din sănătate – precum fluxul de pacienți din spitale sau „performanțele serviciilor oferite” – pe baza cărora să fie luate alte decizii de eficientizare a sistemului medical.

Altfel, Geoană propune și crearea unei platforme pentru programările efectuate prin CNAS, precum și a uneia care să raporteze, în timp real, gradul de ocupare al paturilor din spitale – dar care să arate, în același timp, și dacă acestea au sancțiuni la activ în urma unor controale.

Un punct interesant este legat de telemedicină, acolo unde, pe lângă clasicul obiectiv de „dezvolta serviciile”, se menționează specific conectarea echipamentelor medicale moderne, precum tensiometre sau glucometre inteligente, cu aplicații de mobil.

Este vorba de soluții de tip IoT care se dezvoltă de câțiva ani sub numele de „dispozitive medicale conectate”, prin care pacienții pot monitoriza datele colectate de astfel de aparate prin aplicații și le pot împărtăși cu cadre medicale și persoane apropiate. Ele au, totodată, și un risc sporit de a fi țintite de atacuri cibernetice.//„ Connected medical devices at risk, a top target for future malware attack”, bitdefender.com //

Avortul este unul dintre subiectele pentru care Geoană a fost criticat aspru în campania electorală, din cauza unei declarații în care nu era clar dacă este un susținător al accesului universal la servicii de avort. //„ Mircea Geoană despre dreptul la avort: Trebuie să fie ultima soluție în situații extrem de severe / Dreptul femeilor de a avea cuvântul cu privire la viața lor e normal”, g4media.ro //

Aceeași poziție e transpusă aproape la fel în programul lui Geoană, care susține că vede scăderea demografică ca o problemă de securitate națională, și că avortul trebuie să fie considerat „ultima soluție” de către o femeie însărcinată. Aici se aruncă ideea unor programe de „educare, consiliere și sprijin pentru tinere”.

Nu se specifică, însă, concret, în ce ar consta astfel de programe, mai ales în situația în care centre care susțin că oferă servicii de consiliere, în cazul unor sarcini nedorite, de fapt sunt finanțate de organizații anti-avort din Statele Unite,  cu scopul de a face cât mai dificilă accesarea procedurii.//„How US dollars put anti-abortion groups at the heart of Romanian healthcare”, theguardian.com//

CITEȘTE ȘI: Obiecția de conștiință, schema prin care accesul la avort e blocat în România fără a schimba legea

Problematic este și faptul că aceasta este singura soluție pe care Geoană o menționează la capitolul „Demografie, Natalitate și Sprijinirea Tinerelor Familii” din program.

Fără reglementare, dar cu blockchain

Și totuși, în ciuda acestei game largi de utilizări pe care Mircea Geoană o prevede pentru inteligența artificială, nu există nicio mențiune în programul său despre reglementarea AI-ului, sau măcar despre participarea România la eforturi internaționale de reglementare, precum cele derulate de Uniunea Europeană.

E drept, Geoană a abordat subiectul în cartea lansată în 2023, într-un fel de pregătire a candidaturii, însă superficial. // „Cum vede Mircea Geoană viitorul omenirii, în raport cu A.I.: „Cred că criza climatică este, acum, mai periculoasă”, euronews.com //

Acolo, fostul social-democrat spune că „inteligența artificială poate scăpa și poate să devină periculoasă pentru noi”. Însă conclude că „putem s-o mai strunim”, că „schimbările climatice sunt un pericol mai ridicat”, după care intră în tangente despre quantum computing, biologia sintetică, cucerirea spațiului și alte progrese majore pe care le vede în viitorul apropiat.

Apropo, astfel de domenii sunt introduse la pachet într-un paragraf care menționează și biotehnologia, hidrogenul sau robotica avansată, ca domenii în care România ar trebui să atragă „cele mai bune minți de cercetători și inovatori din diaspora științifică”, dar fără vreun plan specific în acest sens.

În schimb, ce apare în program este și utilizarea tehnologiei blockchain. Fără a intra în detalii specifice, Geoană spune că tehnologia ar putea „moderniza domeniul cadastral” prin eliminarea birocrației – o inițiativă similară cu una testată în Suedia în 2016, dar care, până în prezent, nu a ajuns să fie implementată la scară mai largă.//„Sweden tests blockchain technology for land registry”, reuters.com // 

Singurul stat din lume care a implementat un astfel de sistem, parțial, este Georgia, care îl folosește, din 2021, într-un proiect-pilot care include și vânzări de teren.

În același timp, Geoană readuce discuția mai veche despre folosirea blockchain-ului pentru a securiza o eventuală soluție de vot online.

Discuțiile despre folosirea blockchain-ului – o tehnologie care țintește, prin metode criptografice complexe și descentralizate, să stocheze informația digitală într-un mod în care nu poate fi manipulată sau hack-uită – în diferite domenii critice nu sunt noi. Numai că se lovesc, în continuare, de problema că blockchain-urile sunt vulnerabile la diverse tipuri de atacuri coordonate, și ar necesita și un consum de energie deloc neglijabil pentru utilizarea la scară largă.

CITEȘTE ȘI:  Blockchain-ul va conta în lumea post-COVID, dar nu la vot

Fondurile merg mână în mână cu start-upurile disruptive

O altă bucată stufoasă din programul lui Mircea Geoană este dedicată inovării și cercetării, însă suferă de o pondere și mai mare de truisme și idei despre cum ar trebui să funcționeze astfel de industrii, cu destul de puține soluții pentru a le face și practice. Acestea ar trebui, bănuiesc, să vină în Programul Național de Cercetare Dezvoltare Inovare despre care vorbește Geoană, și care este trecut la categoria de „pași imediați” pentru realizare.

Soluțiile practice care se află în program se referă, în mare, la creșterea fondurilor alocate pentru anumite domenii, precum cercetarea – și, mai specific, „popularizarea cercetării științifice în sănătate”. Aici, se notează încurajarea organizării, de către universități de profil, a unor școli de vară și proiecte de cercetare care să includă cote obligatorii de studenți și „cadre medicale în formare”.

Tot în zona educației, Geoană susține crearea unui fond de competențe digitale pentru pregătirea elevilor și profesorilor în ceea ce privește educația digitală, domeniile STEM și inteligența artificială.

De altfel, crearea unor fonduri pentru diverse domenii pare să fie soluția preferată a lui Geoană în ceea ce ține de inovare. Spre exemplu, crearea unui fond de inovare pentru start-upurile românești care dezvoltă tehnologii „emergente și disruptive”, care ar urma să aibă rolul de a le permite „accesul la capitalul de risc internațional”. Aici, Geoană dă ca posibile modele Fondul European de Investiții al UE, precum și Fondul de Inovare NATO (NIF). Nu există multe, în afara ideii înființării unei Bănci de Investiții în Noua Economie (BINE).

România în spațiu, dar cu faruri neclare

Poate surprinzător, Mircea Geoană alocă un paragraf din program și pentru dezvoltarea industriei spațiale – un domeniu rar menționat în România în campanii electorale. El spune că va susține implicarea României în programul spațial NASA Voyager, dar și în planurile ESA de a construi o stație spațială europeană, Starlab.

În mod bizar, însă, se menționează și că România ar trebui să devină un hub transatlantic pentru industria aerospațială prin aderarea la așa-numitul „Lighthouse Program Space”. E neclar la ce se referă, pentru că nu există niciun proiect al unei agenții spațiale majore cu acest nume. Există, în schimb un proiect ESA, SciHab,//„Europe opens up a new space to commercial services”, esa.int // pe care instituția îl descrie drept un „far în spațiu”, care ar trebui să angreneze sectoarele private pentru a găsi soluții de a asigura prezența Europei în misiuni în orbita joasă a Terrei, chiar și după deorbitarea Stației Spațiale Internaționale.

AI-ul nu ajută și în schimbările climatice

În ciuda a ce spunea în propria lui carte, angajamentul lui Mircea Geoană este destul de sărăcăcios pe partea de acțiune climatică. Ceea ce se bate cap în cap cu faptul că propune chiar și crearea unei noi definiții a securității naționale, care să includă și protecția împotriva schimbărilor climatice.

Nu se menționează nimic despre tranziția la energia verde, strategii de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră sau măcar despre implementarea angajamentelor pe care România și le-a luat în cadrul Uniunii Europene, prin planuri precum Fit for 55.

Cam singurele măsuri care să combată problemele climatice se referă la cele de conservare a resurselor de apă și de modernizare a celor de irigații, pentru a combate efectele secetelor tot mai dese, precum și clasica strategie de a pune ținte de reîmpădurire.

În schimb, pe zona de energie, apare din nou blockchain-ul – de dat asta ca potențială soluție de „optimizare și democratizare” a producției, distribuției și consumului de energie electrică. Sub ce formă, e greu de zis, dar asta sugerează că Geoană e interesat aproape strict de aspectele care ar putea avea un impact economic semnificativ.

E drept, în trecut, Geoană a susținut de mai multe ori nevoia tranziției de la combustibilii fosili pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Însă astfel de declarații erau date în perioada în care era secretar-adjunct NATO, la evenimente oficiale, unde exprima mai degrabă poziția alianței decât poziția sa personală.//Detalii pe nato.int //

Multe idei, puține soluții

Mircea Geoană a intrat în cursa pentru Palatul Cotroceni ca unul dintre principalii favoriți, dar aproape toate sondajele – altfel extrem de variabile cu privire la cine are cele mai multe șanse de a ajunge în turul doi – arată că susținerea sa a scăzut semnificativ pe parcursul campaniei.//„Ce arată sondajele pentru alegerile prezidențiale”, hotnews.ro //

Iar un răspuns, pe lângă gafele dese de comunicare, se poate găsi și în modul în care a fost construit acest „angajament”. Candidatul Mircea Geoană încearcă să-și umple golul mare pe care îl are în afara imaginii de „profesionist NATO” cu o sumedenie de idei de reformă prin tehnologie, în fapt dificil spre imposibil de implementat de către un președinte care nu are susținere politică.

Poate că e și motivul pentru care, în aparițiile publice, Geoană a vorbit rar despre astfel de propuneri, și s-a concentrat mai mult pe zone în care președintele chiar are atribuții sau pe încercarea, pe modelul conservator-autocrat din întreaga lume, de a profita politic din războiul cultural.