Nicolae Ciucă vrea o Românie „prosperă și sigură”, dar nu prea știe cum15 min read
Nici măcar o piesă cu dedicație din partea lui Dani Mocanu nu poate să ascundă faptul că programul lui Ciucă e demagogic și pare scris cu ChatGPT.
Deși a promis că nu va intra în politică, generalul în rezervă Nicolae Ciucă a ocupat, din 2019 până acum, funcțiile de Ministru al Apărării, senator, prim-ministru interimar, președinte al Senatului și premier. Pe 23 octombrie, actualul președinte al PNL și-a lansat și candidatura la alegerile prezidențiale, prin programul „România prosperă și sigură”. Practic, vrea să fie din nou // „Un ostaș în slujba țării. Cartea lui Nicolae Ciucă poate fi citită doar online, gratuit”, libertatea.ro //
O să trec peste acuzațiile de plagiat pe care // „Manevrele prin care premierul Nicolae Ciucă a blocat, în justiție, analiza acuzațiilor de plagiat în teza sa de doctorat”, pressone.ro // cartea autobiografică pe care // „Panourile «Ostașului Ciucă»: 2 milioane de euro plătiți din bani publici de PNL pentru cartea lui Nicolae Ciucă”, snoop.ro” // miturile contrafăcute despre // „Mitul eroului de la Nassiriya. Mărturiile generalilor italieni care au coordonat bătălia”, youtube.com // sau recenta manea-elogiu din partea lui Dani Mocanu, și o să mă rezum doar la cele 57 de pagini din programul prezidențial al lui Nicolae Ciucă.
Structurat în opt capitole, acesta este „expresia unei noi viziuni de dreapta pentru România viitorului, care îmbină respectul pentru drepturile individuale, libertatea economică și inițiativa privată cu preocuparea pentru familie, comunitate, țară”. Spre deosebire de majoritatea candidaților, Ciucă pare că știe care sunt atribuțiile președintelui și, în mare, nu se aruncă la promisiuni care îl depășesc, dar propunerile sunt ori foarte vagi, ori platitudini de genul „să fie bine, să nu fie rău”.
Viziunea lui Ciucă se bazează pe dezvoltarea clasei de mijloc și sprijinirea antreprenorilor și menținerea pe următorii zece ani a cotei unice de impozitare, dar și obținerea independenței energetice. Deloc surprinzător, un punct important este legat de investițiile în industria de apărare și valorificarea poziției geostrategice a României în NATO și UE, dar și a parteneriatului strategic cu Statele Unite.
Există această chestie nouă numită internet pe care ar fi bine s-o folosim
Unul dintre primele subiecte abordate de Nicolae Ciucă în programul său electoral este „paradigma digitalizării în economie și societate”, dar cu toate astea, nu îi acordă mai mult de cinci paragrafe. Tonul general are un aer de manual de informatică plin de platitudini – „inteligența artificială și, implicit, dezvoltarea tehnologiilor care o integrează au, astăzi, o importanță echivalentă invenției internetului sau a telefonului mobil”. Pe lângă AI, ai la grămadă criptomonede, zone economice multivers, digitalizarea afacerilor, dar nu e foarte clar ce ar trebui făcut cu ele.
„Trebuie să ținem pasul cu dezvoltarea tehnologică”, „este vital nu doar să înțelegem, ci și să ne asumăm că lumea evoluează în paradigma digitală”, „e nevoie de un consens cu privire la direcțiile de urmat”. În fine, ai înțeles ideea.
Programul menționează și că, în timp ce se vorbește de digitalizare, iar numărul gospodăriilor cu acces la internet crește, România e pe ultimul loc în Uniunea Europeană când vine vorba de competențe digitale de bază, dar nici în acest caz nu e oferită vreo soluție concretă despre cum ar putea fi depășit acest decalaj.
România, exportatoare de energie
În condițiile în care deficitul bugetar al României continuă să crească de la începutul anului, nu ar strica și niște planuri de redresare, poate chiar o reformă a sistemului fiscal, cine știe. Nici acest subcapitol nu este foarte vast în planul fostului premier.
Se spune că fondurile trebuie absorbite eficient și trebuie implementate reformele necesare. Nu se menționează însă care ar fi alea, și se trece rapid la asigurarea independenței energetice care, ai ghicit, e o idee bună.
Dincolo de investițiile în resursele tradiționale de energie, cât și în cele regenerabile, acesta pune accentul pe dezvoltarea unei infrastructuri verzi, durabile și reziliente față de schimbările climatice, dar și pe implementarea de noi tehnologii în domeniul transporturilor.
Planul marșează până la capăt pe asigurarea securității energetice, prin orice mijloace, de la diversificarea producției de energie din resurse regenerabile la proiecte nucleare și pe bază de hidrogen sau // Mai multe detalii pe transgaz.ro // care ar trebui să creeze o rețea de gaze în regiune care să limiteze dependența de gazul rusesc.
Sănătate, educație, cultură, mediu, câte ceva să placă la toată lumea
Servicii de sănătate pentru toți cetățenii, indiferent de mediul în care locuiesc. Investiții în infrastructura sanitară, digitalizarea serviciilor, prioritizarea alocării resurselor către medicina primară și de ambulator, dezvoltarea programelor de prevenție, incluziune socială și o strategie pentru a păstra forța de muncă în țară. Nu sună rău.
Și aici, Ciucă menționează că acestea nu sunt niște schimbări pe care poți să le faci ca președinte de pe o zi pe alta, ci e nevoie de o susținere politică largă. Nicio vorbă despre dreptul la avort sau introducerea educației sexuale în școli. De altfel, când Gen, Știri l-au întrebat pe candidatul la prezidențiale cum se poziționează față de dreptul la avort, // Vezi pe instagram.com // Enough said.
Nimic nici despre parteneriatul civil, dar declarațiile lui din 2023 vorbesc de la sine: // Ciucă, despre decizia CEDO referitoare la protecția familiilor formate din persoane de același sex: PNL va susţine în continuare familia tradiţională, credinţa în Dumnezeu şi patriotismul, g4media.ro // Bineînțeles, a mai spus și că el nu e obtuz, are chiar și prieteni – de când n-ai mai auzit asta? –, dar că „România nu e pregătită”.
Când partea despre educație începe cu „de câteva decenii, societatea românească este foarte preocupată de problemele educației” nu poți să nu-ți amintești de programe de carton ca România Educată și să ignori că România este pe locul 123 din 171 în clasamentul mondial privind // România cheltuiește mai puțini bani pentru educație decât Benin și Zambia, raportat la PIB, digi24.ro // sub țări ca Benin și Zambia.
Cu toate astea, singurul punct referitor la finanțare e legat de învățământul superior, unde Nicolae Ciucă propune un sistem de meritocrație, în care universitățile ar primi bugete în funcție de performanțe și nu în funcție de numărul de studenți. Cât privește cercetarea, aceasta „ar trebui legate direct și strâns de universități”. Se spune și că ar trebui să existe noi formule de sprijin, dar nici aici nu e clar despre ce e vorba.
Cultura vine la pachet cu „românii din afara granițelor” și „identitatea națională”. Și aici, se vorbește despre cum s-au făcut progrese mari, dar că mai sunt multe de făcut – ce surpriză! Interesant că vorbește și despre rolul Institutului Cultural Român și întoarcerea acestuia sub autoritatea președintelui.
Planul conține și trei paragrafe legate de provocările schimbărilor climatice, care ar trebui abordate regional și global. Se menționează un plan de combatere a deșertificării prin împădurire și o politică de folosire rațională și eficientă, dar și că Președintele ar urma să coordoneze un grup de lucru pe probleme de mediu.
Extinderea UE în estul Europei
Programul lui Ciucă ia în calcul „regăsirea competitivității europene, reindustrializarea și dobândirea capacităților de producție pentru apărarea și securitatea Europei în fața tuturor amenințărilor, inclusiv a războiului de agresiune din Răsărit”. Acesta vorbește despre sprijinirea Ucrainei pe toate planurile, dar și sprijin pentru extinderea UE cu Republica Moldova, Ucraina și statele Balcanilor de Vest, precum și reluarea negocierilor de aderare a Turciei.
O surpriză plăcută vine de la capitolul despre identitatea națională, unde amendează „naționalismul xenofob”. Doar cu bune intenții, însă, nu se poate vorbi despre un program serios, mai ales când te gândești la strategia PNL din ultimii ani.
Nicolae Ciucă are toate datele unui politician toxic care a demonstrat o lipsă de respect față de instituțiile statului și electoratul său, al cărui program prezidențial vorbește despre toate și despre nimic, dar după cum ziceam, măcar nu promite prea multe chestii pe care un președinte n-ar putea să le livreze.