George Călin / Inquam Photos
Pariul pe gaz. Ce pierdem și ce câștigăm odată cu Neptun Deep?43 min read
Guvernul spune că gazele din perimetrul Neptun Deep ar contribui la securitatea energetică a României. ONG-urile de mediu susțin însă că proiectul ar putea afecta Marea Neagră, deja una dintre cele mai poluate ape din Europa.
În largul Mării Negre, la 160 km de țărm, utilajele de foraj marin lucrează continuu din martie. Găuresc, treptat, straturile de sedimente și de rocă de pe fundul mării pentru a ajunge la gaze. În total, combustibilul fosil va fi extras de zece sonde: patru pe zăcământul Pelican Sud, unde lucrările au început deja, și șase pe Domino. Cele două companii care dețin fiecare câte 50% din proiect, // „Cât plătesc OMV Petrom și Romgaz pe ziua de foraj la Neptun Deep”, profit.ro // pentru o zi de foraj. Extracția efectivă a gazului ar urma să înceapă peste exact doi ani.
„OMV Petrom şi Romgaz lucrează împreună la investiţia care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică la nivel european”, // „Bogdan Ivan: OMV Petrom şi Romgaz lucrează la investiţia care poate transforma România într-un pol de stabilitate energetică european”, digi24.ro // ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
Stabilitatea energetică a fost o temă cheie de discuție din 2022 încoace, de când Rusia a început din nou să atace Ucraina. Conflictul a forțat România și alte state europene să-și regândească strategia energetică pentru a reduce dependența de importuri de petrol și gaze din Rusia.
În cazul României, un pilon central al strategiei energetice este Neptun Deep, proiectul de exploatare a gazelor naturale, considerat de actualul și fostul guvern drept cea mai importantă investiție energetică a ultimelor decenii. Neptun Deep ar urma să asigure necesarul de gaze al țării, dar și să transforme România în „cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană”, // „Neptun Deep – O Românie mai puternică. Cu energie din Marea Neagră.”, omvpetrom.com //
Superlativul nu este greu de atins. Producția internă de gaze a statelor membre // „Natural gas supply statistics”, ec.europa.eu // din cauză că unele rezerve de gaze s-au epuizat iar altele, vechi de peste zece ani, nu mai sunt rentabile. La acestea se adaugă politicile climatice ale Uniunii Europene, care militează de ceva timp pentru înlocuirea combustibililor fosili cu energia verde.
În spatele ambițiilor României se află însă întrebări legate de implicațiile pe termen lung ale Neptun Deep. Mai multe ONG-uri de mediu și cercetători independenți susțin că investițiile în combustibili fosili riscă să nu mai fie rentabile în viitorul apropiat. În plus, dacă jucăm cartea gazului, nu facem decât să prelungim dependența de acest combustibil – și, implicit, de Rusia – în loc să dezvoltăm energia verde.
ONG-urile și cercetătorii independenți aduc și argumente legate de impactul acestor proiecte asupra mediului. Activitățile de foraj, zgomotul subacvatic și riscul de poluare cu substanțe folosite în cadrul lucrărilor pun presiune pe Marea Neagră, și așa slăbită de efectele războiului din Ucraina și ale încălzirii globale. Delfinii, peștii și păsările, pot fi afectați de activitățile de foraj. Pentru unele specii vulnerabile sau amenințate cu dispariția, chiar și modificările temporare ale mediului pot avea consecințe.
Pariul pe gaz
Când toate echipamentele vor funcționa la capacitate maximă, // „OMV Petrom and ROMGAZ spud the first gas production well of Neptun Deep project”, omv.com // Practic, producția de gaze naturale a României se va dubla, fapt care va permite inclusiv „aprovizionarea altor țări din regiune”, a declarat reprezentanta biroului de presă al OMV Petrom, Ramona Zanfirescu, pentru Mindcraft Stories. Primele contracte, pentru cantități mici de gaze, au fost deja semnate cu Republica Moldova și cu Germania.
Chiar și acum, înainte ca proiectul Neptun Deep să fie operațional, România este țara din Uniunea Europeană care depinde cel mai puțin de importurile de gaze, // „Shedding light on energy in Europe”, ec.europa.eu // Pentru mulți alți parteneri europeni, situația este mai complicată. Guvernele altor state au căutat rute alternative sau au importat gaz natural lichefiat (GNL), inclusiv din Statele Unite, deși costurile sunt mai mari. În 2024, // „EU proposes ban on Russian gas imports by end of 2027”, reuters.com // în scădere de la 40% în 2021.
Iar dependența de gazul rusesc va continua să scadă. Data limită până la care statele europene // „EU agrees to permanently stop Russian gas imports and phase out Russian oil”, ec.europa.eu // Astfel, în unele cercuri de la București și Bruxelles, proiectele de tipul Neptun Deep sunt văzute drept soluții.
„Nu m-ar surprinde să existe un anumit tip de presiune geopolitică pentru dezvoltarea proiectelor precum Neptun Deep, sub pretextul securității naționale”, spune Mark Preston Aragonès, directorul departamentului Carbon Accounting al Bellona, un ONG specializat în politici climatice și în monitorizarea impactului proiectelor energetice asupra mediului. „Cererea de gaz în Europa este mai mare decât producția europeană.”
Totuși, necesarul de gaze al Europei ar putea scădea în anii următori, pe fondul unor transformări care deja se produc în societate: pompele de căldură înlocuiesc centralele pe gaz, fabricile încep și ele să înlocuiască gazul cu electricitatea, iar producția de energie regenerabilă crește. // „EU gas demand set to drop 7% by 2030, making new gas investments risky”, ember-energy.org // realizată de think-tankul Ember estimează un declin de 7%. Iar simulările realizate la nivelul Uniunii Europene arată la fel.
Companiile parte din proiectul Neptun Deep consideră însă că România merită să parieze pe gaz.
„În toate scenariile analizate până în 2050, Europa rămâne un consumator de gaz. Gazul natural este esențial pentru sistemul energetic european, în special în Europa de sud-est”, potrivit reprezentantei OMV Petrom.
„În acest context, producția internă capătă o importanță și mai mare. Proiectul Neptun Deep este conceput pentru a acoperi cererea actuală de gaze naturale a Europei, nu pentru a crea o cerere nouă”, a adăugat ea.
ONG-urile de mediu sunt însă de altă părere: marile proiecte de infrastructură, precum Neptun Deep, necesită investiții uriașe, care // „EU gas infrastructure does not need more subsidies”, caneurope.org (PDF) // dacă cererea de gaze scade pe termen lung, potrivit Climate Action Network Europe.
„Bazarea independenței energetice pe gaze fosile este o pistă greșită din start,” spune Raluca Petcu, coordonator campanie gaze fosile la Bankwatch România. „Infrastructura nouă de gaze construită va trebui să treacă printr-o modernizare sau să fie abandonată. Acum, România construiește un sistem pe care va trebui să îl regândească în 10-15 ani.”
În opinia ei, situația geopolitică actuală ar trebui să ducă nu la o „renaștere a gazului”, ci la accelerarea tranziției către surse regenerabile de energie, care ar aduce și costuri mai mici, o viziune pe care o au și alți specialiști în politici energetice și de mediu.
„Energia electrică produsă din surse regenerabile este mai ieftină și scade prețul total al electricității, spre deosebire de gaz, care îl crește”, spune Suzana Carp, specialistă în politici climatice și industriale ale UE și președinta ONG-ului EcoDobrogea.
Mai mult, prețul gazelor nu va scădea pentru consumatorii casnici după ce va începe exploatarea zăcământului Neptun Deep, mai argumentează reprezentanții ONG-urilor. Asta pentru că gazul se tranzacționează la nivel european. Iar // „Quarterly report on European gas markets”, energy.ec.europa.eu // al Uniunii Europene, prea puțin ca să influențeze costurile.
Totuși, România nu este singura țară în această situație. Același viitor se conturează și în Bulgaria, unde există un proiect similar, în aceeași zonă, Han Asparuh. OMV deține, și aici, 50%, restul revenind companiei israeliene NewMed Energy. Proiectul bulgar este ușor în urma celui românesc, însă discuțiile sunt asemănătoare: se vorbește de rolul lui în asigurarea securității energetice a țării și de posibilitatea ca Bulgaria să ajungă exportator de gaze.
Cât va polua Neptun Deep?
Neptun Deep acoperă o suprafață de 7.500 de kilometri pătrați din Marea Neagră, cam cât un județ mare, ca de exemplu Bihor, Tulcea sau Dolj. Pe lângă cele zece sonde care vor extrage gazul, proiectul mai cuprinde trei sisteme de producție submarine, o platformă offshore și o conductă care va transporta gazele la țărm, în zona Tuzla. Conducta trece pe sub plajă, printr-un microtunel lung de 890 de metri, deja finalizat, și se conecteaza la stația terestră de măsurare a gazelor, aflată în construcție.
Zona în care se află zăcământul de gaze Neptun Deep. Sursa: OMV Petrom
Raportul privind impactul asupra mediului oferă prea puține detalii legate de modul în care forajul, construcția conductelor, zgomotul sau eventualele scurgeri de substanțe poluante ar putea afecta ecosistemul. Mai multe ONG-uri de mediu și unii cercetători susțin că riscurile de mediu sunt fie minimalizate, fie lipsesc cu totul din documentația depusă în vederea obținerii avizelor.
În mai multe cazuri, spun organizațiile, datele privind impactul asupra biodiversității sunt incomplete sau se bazează pe cartografieri vechi ale fundului mării, iar planurile de monitorizare pe termen lung a habitatelor de mare adâncime nu sunt clar definite. Toate aceste informații contează, deoarece // „World Bank Approves $6.39 Million Grant to Reduce Pollution in the Black Sea”, worldbank.org // care găzduiește zeci de specii vulnerabile sau amenințate cu dispariția.
Una dintre întrebările importante legate de Neptun Deep este cât de mult va contribui proiectul la poluarea climatică. OMV Petrom susține că amprenta de carbon rezultată din extragerea gazului este de 2,2 kilograme de CO₂ per baril echivalent petrol (boe), „de opt ori mai puțin decât media industriei”.
„Acest lucru este posibil datorită unor tehnologii de ultimă generație, precum o platformă fără personal, conducte încălzite, resurse de gaz natural de o puritate excepțională care necesită procesare minimă și utilizarea presiunii naturale a zăcământului pentru a transporta gazul la țărm, eliminând necesitatea comprimării”, explică reprezentanta companiei. OMV Petrom transmite că emisiile au fost calculate de o agenție independentă care a fost subcontractată.
Calculul cuprinde doar emisiile rezultate din lucrările de extragere a gazului, care reprezintă doar câteva procente din total. // „Scope 1, 2, and 3 emissions, explained”, normative.io // rezultă din arderea gazului, la consumatori.
Bankwatch și Greenpeace România au cerut o evaluare independentă a emisiilor de carbon pe baza datelor oficiale ale proiectului, iar concluzia lor este că // „Amprenta de carbon a proiectului Neptun Deep. Între vis și realitate.”, greenpeace.org // decât se spune în documentația în baza căreia s-au dat avizele de mediu.
Analiza, realizată de think-tankul European Roundtable on Climate Change and Sustainable Transition (ERCST), a concluzionat că Neptun Deep ar putea produce, de fapt, aproximativ 209 milioane de tone de CO₂ echivalent în 20 de ani, dacă se vor extrage 100 de miliarde de metri cubi de gaz, cât își propun companiile OMV Petrom și Romgaz.
Pentru comparație, 209 milioane de tone de CO₂ e echivalent cu mai mult de un deceniu de emisii produse de toate mașinile, motocicletele, camioanele și alte vehicule care circulă în România.
Mai mult, raportul privind impactul asupra mediului prezentat de OMV Petrom spune că Neptun Deep ar avea „amprentă de carbon negativă” pe motiv că ar înlocui cărbunele, o altă afirmație cu care ONG-urile nu sunt de acord.
Sursa: Raportul privind impactul asupra mediului – Neptun Deep
„Expresia amprentă de carbon negativă… n-ai cum să o interpretezi ca să fie corectă. Este 100% falsă. Nu poate fi justificată în niciun fel”, spune Preston Aragonès. „Nu m-ar mira dacă ar exista o acțiune în justiție pe baza ei.” (Greenpeace a dat în judecată OMV Petrom și Romgaz pentru modul în care au fost calculate emisiile proiectului Neptun Deep. Următorul termen de judecată este programat pentru martie anul viitor.)
Termenul „emisii negative” este folosit pentru a descrie proiecte care absorb din atmosferă mai mult dioxid de carbon decât emit. Pentru a avea cu adevărat emisii negative, un proiect trebuie să extragă în mod activ carbon din atmosferă. De multe ori, asta presupune împăduriri, captarea și stocarea carbonului sau refacerea ecosistemelor.
Chiar dacă gazul înlocuiește cărbunele și emite mai puțin dioxid de carbon decât acesta, el nu absoarbe dioxid de carbon din atmosferă, ci poluează.
„E ca și cum ai spune: am fi putut cheltui banii într-un mod și mai rău. Și pentru că nu i-am cheltuit într-un mod și mai rău, de fapt suntem pe profit”, explică Preston Aragonès.
În plus, cifrele referitoare la cărbune sunt exagerate, susține Petcu de la Bankwatch. „România produce de patru ori mai puțină energie din cărbune decât este estimat în Raportul de Mediu pentru Neptun Deep, iar această producție este în continuă scădere”, adaugă ea.
Iar minele de cărbune din România se închid cu sau fără Neptun Deep. „România are angajamente clare privind eliminarea treptată a cărbunelui și o strategie deja stabilită pentru a realiza acest lucru”, spune Alexandru Mustață, coordonator de campanii la ONG-ul Beyond Fossil Fuels, o coaliție europeană de ONG-uri care militează pentru eliminarea combustibililor fosili și tranziția rapidă către energie curată.
Mustață susține că alegerea reală nu este cea între gaz și cărbune, ci între gaz și regenerabile.
Proiectul intersectează arii marine protejate și situri Natura 2000
În Marea Neagră trăiesc trei specii de cetacee: delfinul comun (Delphinus delphis ponticus), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus ponticus) și o rudă apropiată a lor, marsuinul (Phocoena phocoena relicta). Toate sunt clasificate, pentru zona noastră, drept specii vulnerabile sau amenințate cu dispariția, potrivit // Site oficial: iucnredlist.org //
// „Density and abundance estimates of cetaceans in the Black Sea through aerial surveys (ASI/CeNoBS)”, frontiersin.org // pe baza unor date din 2019 spun că, la momentul acela, în Marea Neagră existau 108.000 de exemplare din specia delfinul comun, sub 23.000 de delfini cu bot gros și aproape 94.000 de marsuini.
Din 2022, de când Rusia a început o nouă fază a invaziei Ucrainei, biologii marini au observat o // „Evidencing a recovery plan for Black Sea dolphins and porpoises”, ceobs.org // Unii experți sugerează că mii, chiar // „How the Ukraine War Caused Extreme Environmental Damage”, nytimes.com // ar fi murit doar în primul an al conflictului.
Minele, exploziile și alte zgomote cauzate de activitatea militară au afectat delfinii și marsuinii. Iar scurgerile toxice au contaminat zone întregi în care aceștia își găseau hrana. Fiind prădători aflați în vârful lanțului trofic, starea lor de sănătate reflectă sănătatea întregii Mări Negre.
Orice activitate care poate perturba vietățile marine – de la operațiunile de foraj și utilizarea substanțelor chimice până la zgomotul produs în timpul funcționării utilajelor – ar trebui analizată în detaliu, pentru că „adaugă presiune într-o zonă deja afectată de intervențiile umane”, spune Meglena Antonova, director al biroului Greenpeace Bulgaria.
Neptun Deep se intersectează cu două arii protejate pentru mamifere marine. Vara, într-una dintre acestea, aria protejată Marea Neagră de Vest, se concentrează peste 70% din populația de marsuini din Marea Neagră, dar și delfini cu bot gros. Cealaltă arie protejată, De la Kaliakra la Delta Dunării, este importantă pentru hrănirea și migrația acestor cetacee.
Proiectul se suprapune și cu situri din rețeaua Natura 2000. Este vorba despre ROSPA0076 – Marea Neagră (culoare importante de migrație pentru păsări) și ROSAC0273 – Capul Tuzla (habitate costiere), ROSCI0311 – Canionul Viteaz și ROSCI0293 – Costinești – 23 August.
Cele două arii marine protejate, Marea Neagră de Vest (cea selectată) și, la stânga ei cu portocaliu, De la Kaliakra la Delta Dunării. Sursa: Marine Mammal Protected Areas Task Force
Unele ONG-uri, dar și unii cercetători, susțin că rapoartele în baza cărora s-au dat avizele de mediu pentru proiectul Neptun Deep nu iau în calcul toate riscurile la care ar putea fi expuse speciile. Iar acolo unde riscurile apar, ele sunt de multe ori diminuate sau tratate cu superficialitate.
Un expert independent, care a dorit să rămână anonim invocând sensibilitatea subiectului și riscul de repercusiuni profesionale, a descris Raportul privind impactul asupra mediului drept un document „stufos”, de peste 1.000 de pagini. A spus că „include cantități uriașe de informații irelevante, poate în încercarea de a ascunde problemele reale ale proiectului”.
În opinia sa, „volumul imens de material tehnic face mai greu de observat exact ceea ce lipsește”: date clare despre impactul pe termen lung al zgomotului subacvatic, riscurile pentru speciile amenințate, inclusiv pentru delfini, și modul în care vor fi monitorizate și prevenite eventualele probleme, ca de exemplu scurgerile de substanțe periculoase.
Reprezentanta OMV Petrom apără raportul, și spune că acesta a fost bine documentat și elaborat conform reglementărilor.
Expertul independent o contrazice, însă. În cazul delfinilor, spune el, multe riscuri au fost „abordate doar superficial” în documentație.
Delfinii sunt sensibili la zgomotul subacvatic, iar în document se spune că, în faza de construcție a Neptun Deep, se prevăd niveluri de zgomot suficient de ridicate pentru a-i deranja. Cu toate astea, se consideră că nu va exista „niciun impact semnificativ” asupra ariilor marine protejate din apropierea zonei de foraj.
Poluarea fonică generată de utilaje poate fi deosebit de nocivă pentru delfini și marsuini, explică și biologul marin Dimitar Berov, cercetător la Academia Bulgară de Științe, specializat în impactul antropic asupra Mării Negre. Faza de construcție a unui astfel de proiect, când utilajele perforează fundul mării, are cel mai mare impact asupra mamiferelor marine și asupra resurselor piscicole, adăugă biologul.
Și planul de monitorizare a delfinilor este vag, adaugă expertul independent român. În document se menționează că aceste mamifere vor fi numărate pe o rază de trei kilometri în jurul platformei Neptun Alpha, însă nu este explicat modul în care se va face această numărătoare.
Reprezentanta biroului de comunicare al OMV Petrom a spus doar că, înainte de foraj, „observatori specializați vor verifica dacă în zona desemnată sunt sau nu delfini”. Apoi, forajul se va efectua „cu aplicarea procedurilor de pornire treptată (soft-start)”, adaugă ea. Așadar, la începutul lucrărilor, zgomotul produs va fi mai mic, „oferindu-le delfinilor timp să se îndepărteze”, adaugă reprezentanta OMV Petrom.
Expertul independent a identificat și alte probleme în raportul de mediu, pe lângă cele referitoare la delfini și marsuini. Documentul, adaugă el, nu reușește să cartografieze sau să evalueze cantitativ mai multe populații de păsări sau pești, adesea din arii protejate. În multe cazuri, aceste specii sunt descrise doar în termeni generali, fără analize detaliate.
De asemenea, principiul precauției – dacă o activitate poate provoca daune mediului, trebuie luate măsuri preventive chiar și atunci când datele științifice nu sunt pe deplin concludente – nu a fost aplicat în cazul Neptun Deep, spune expertul. Numeroase scenarii de tipul „cel mai rău caz” nu au fost luate în considerare, adaugă el.
În mai multe situații, raportul afirmă că impactul asupra faunei este „nesemnificativ” fără a oferi dovezi sau a lua în calcul efectele cumulative. „Iar pentru că impactul este considerat a fi nesemnificativ, nu sunt propuse deloc măsuri”, mai spune expertul.
Noile exploatări de gaz, „al doilea risc major” pentru Marea Neagră
Multe dintre speciile din Marea Neagră au capacitate redusă de regenerare. Atunci când forajul sau instalarea conductelor le perturbă habitatele, impactul poate fi resimțit timp de zeci de ani.
Potrivit unui studiu realizat de un grup de cercetători de la // „Spatial Cumulative Assessment of Impact Risk-Implementing Ecosystem-Based Management for Enhanced Sustainability and Biodiversity in the Black Sea”, mdpi.com // „exploatarea petrolului și gazelor ar putea deveni al doilea sector cu cel mai mare risc de impact suplimentar asupra Mării Negre în zona românească” după navigație – o concluzie susținută și de alte cercetări internaționale, inclusiv din Marea Nordului și Marea Adriatică.
Oamenii de știință spun că avem nevoie de legislație mai solidă pentru a reglementa explorarea și exploatarea de petrol și gaze. Dar și de studii mai bune, care să ne ajute să înțelegem în profunzime impactul acestor activități asupra mediului.
Compania OMV Petrom susține că Neptun Deep „se bazează pe practici internaționale consacrate și pe tehnologii utilizate în proiectele de mare adâncime din întreaga lume”. Reprezentanta companiei spune că raportul de mediu „a analizat impactul potențial al proiectului asupra apei, aerului, zgomotului, bunurilor materiale, patrimoniului cultural, peisajului, biodiversității și asupra condițiilor demografice, sociale și socio-economice”. Concluzia raportului: impactul „se încadrează în limitele acceptabile”.
ONG-urile însă o contrazic. Ele susțin că impactul ar fi mult mai mare decât cel prevăzut în raport. „Amprenta ecologică, care este fără doar și poate ridicată, a fost subestimată”, spune Suzana Carp, președinta EcoDobrogea.
Puține ONG-uri din Dobrogea care au ca activitate protejarea mediului vor însă să vorbească deschis despre proiectul Neptun Deep. Unele dintre ele au primit în ultimii ani finanțări de la companiile implicate în proiect, OMV Petrom și Romgaz, lucru vizibil pe site-urile lor. Și unii cercetători ezită să se pronunțe public, de teamă că acest lucru le-ar putea pune în pericol accesul la granturi finanțate de stat.
Cei mai critici sunt cei de la Greenpeace, care au inițiat mai multe acțiuni în instanță. Ei au contestat diverse aspecte ale proiectului, inclusiv acordurile de mediu și planul urbanistic pentru lucrările onshore de la Tuzla. Până acum, organizația a pierdut trei procese: două pentru suspendarea acordului de mediu și unul pentru anularea planului urbanistic zonal (PUZ) pentru lucrările onshore din Tuzla. Singurul proces aflat încă pe rol este cel care contestă modul de calcul al emisiilor de carbon.
„O problemă pe care o avem este lipsa de acces la documente”, spune consultantul juridic al Greenpeace Cristinel Buzatu. „De exemplu, în dosarul privind anularea autorizațiilor de construire pentru onshore (dosar nr. 867/2/2025), Ministerul Energiei a refuzat să ne furnizeze documentația care a stat la baza emiterii actelor atacate, motivând că potrivit Legii 50/1991 (pentru autorizarea executării construcțiilor, n.r.) aceasta nu au caracter public.”
Greenpeace susține că pierde procese pe tema Neptun Deep deoarece „sistemul juridic nu funcționează într-un vid, fiind de fapt foarte sensibil la presiunile și narațiunile politice din jur”, după cum spune directorul executiv al organizației, Elena Ionescu.
În procesele pe care le-a pierdut, ONG-ul a fost obligat de instanță să plătească zeci de mii de euro drept cheltuieli de judecată. Sunt „sume mari”, spune Ionescu, „pe care o organizație non-guvernamentală trebuie să le suporte atunci când contestă un proiect public în fața unor companii cu bugete, practic, nelimitate”.
Ea consideră că aceste costuri „devin un mecanism punitiv care descurajează orice demers de interes public”. (Anul acesta, // Detalii pe portal.just.ro // pe motiv că nu ar avea bani pentru plata cheltuielilor de judecată. Procesul a stârnit îngrijorare în rândul societății civile, care l-a interpretat ca pe o încercare de intimidare a ONG-urilor. Ulterior, Romgaz a renunțat la acțiune.)
În lunile următoare, reprezentanții Greenpeace se vor concentra pe procesul privind calculul emisiilor de carbon ale proiectului Neptun Deep. În paralel, vor monitoriza „modul în care autoritățile își fac treaba”, spune Vlad Cătună, manager de campanie.
„Conform acordului de mediu, companiile au obligația de a implementa o serie de măsuri care să ducă la diminuarea impactului asupra mediului”, spune el. „Din păcate, nu știm dacă aceste măsuri sunt implementate. Din răspunsurile primite de la Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, Agenția pentru Protecția Mediului Constanța și Garda de Mediu rezultă de fapt că autoritățile statului nu au capacitatea de a verifica corespunzător măsurile din acordul de mediu. Și bănuiala noastră este că nu au nici dorință.”
Ministerul Energiei și Ministerul Mediului nu au răspuns solicitărilor noastre formulate în baza Legii 544/2001 privind accesul la informații publice. În ciuda cererilor repetate de clarificare, ne-au transmis doar informații generale despre proiectul Neptun Deep.
