Play for Democracy: 16 tineri au creat, în șase luni, două jocuri video care să încurajeze mersul la vot18 min read

Un proiect inedit din zona ONG-urilor combină jocurile video cu educația civică, în contextul unui an cu multe runde de alegeri.

În 2024, în România se votează de patru ori. După alegerile locale și europarlamentare care au fost comasate într-o singură zi din iunie, în toamnă românii vor merge la urne pentru a-și alege parlamentarii și președintele, pe cel din urmă după două runde de scrutin. Este o experiență nouă pentru peste un milion de tineri din România care au votat sau vor vota prima dată în 2024// „Generația Z merge la vot. 1,15 milioane de tineri români participă la alegeri pentru prima dată”, spotmedia.ro // – asta în condițiile în care precedentul an electoral, 2020, a înregistrat recorduri negative de prezență la vot în rândul tinerilor (e drept, și pe fondul pandemiei).// „ANALIZĂ Doar 25% dintre tinerii de pe listele electorale au votat la Parlamentare, cea mai scăzută prezență de la alegerile din ultimii 4 ani”, edupedu.ro //

Asociația Arden,// Detalii pe arden.ngo // un ONG internațional care desfășoară proiecte la intersecția dintre jocurile video, educație și inițiative sociale, a venit cu o propunere inedită pentru a marca anul electoral încărcat și a promova mersul la vot în rândul tinerei generații: un proiect care ținteste crearea de jocuri video, de către echipe de tineri aflate la prima experiență în industria jocurilor video, care să abordeze teme despre democrație, statul de drept și participare civică.

Tineri pasionați de jocuri video, mentorați de experți din industrie

Play for Democracy a fost lansat în vara lui 2023, când Asociația Arden a anunțat că vrea să recruteze 16 tineri pentru a dezvolta un joc video educațional care să încurajeze participarea la vot în multele runde electorale din 2024. Proiectul are parte de finanțare europeană prin programul Erasmus+, dar este sprijinit, pe partea civică, de Funky Citizens, și pe partea de dezvoltare de jocuri video de entități importante din industria din România – Asociația Dezvoltatorilor de Jocuri Video din România (RGDA), studioul Amber și Bucharest Gaming Week.

Cei 16 participanți, cu vârste între 18 și 25 de ani, au fost selectați în urma unei etape de interviu. Majoritatea sunt studenți (sau chiar elevi de liceu) la instituții din București, Iași, Craiova, Botoșani sau Brașov și se află la prima experiență în ceea ce privește crearea de jocuri video.

„Participanții au avut de completat un formular destul de amplu, în care am încercat să-i testăm pe zona asta de spirit civic, să descoperim ce-și doresc pentru țara asta, dar și ce competențe digitale au”, a declarat Andra Beldean, cofondatoare a Asociației Arden și coordonatoarea proiectului. „Unii dintre ei știau să mai lucreze pe partea de programare, alții au luat-o efectiv de la zero.”

În acest sens, pe lângă cei 16 participanți, Play for Democracy a mai cooptat și o echipă de 15 mentori cu experiență din industria de jocuri video din România, precum și un expert din zona de educație civică, care au stat la dispoziția tinerilor pe tot parcursul proiectului.

În septembrie 2023, tinerii au participat, la Bușteni, la Play for Democracy Camp, o tabără de șapte zile cu workshop-uri, programe de mentorat și ședințe de brainstorming pentru a discuta potențialele idei de jocuri video care să abordeze educația civică. De acolo, s-au format, de fapt, două echipe care au dezvoltat câte un joc pentru mobil în paralel: Cyber Rebels (Andrei Boaje, Cosmin Ezariu, Cătălina Constantinescu, Andrei Toma, Răzvan Renghea, Denisa Luțic, Sorin Preda și Bogdan Creciunescu) au lucrat intens la Demostate, iar cealaltă echipă, Ballot Box, (formată din Andrei Trifu, Bogdan Gherasim, Ami Rusu, Cosmin Alexandru, Mihnea Dorobăț, Ștefania Dinu, Denisa Terchescu și Teodor Luțoiu) a dezvoltat VoteIT.

A urmat o perioadă de șase luni în care participanții au lucrat activ la dezvoltarea jocurilor, majoritatea în timpul liber rămas după programele de școală sau job-uri. Și efortul a fost de succes: VoteIT și Demostate au fost lansate oficial, într-un eveniment la București, pe 30 mai, și sunt disponibile pe Google PlayStore și App Store. // Demostate – iOS, Android; VoteIT – iOS, Android //

Vote IT

Strategii și RPG-uri despre statul de drept

Niciunul dintre jocuri nu este extraordinar de complex. Un playthrough al fiecăruia durează între 30 și 45 de minute, însă ambele au câteva sisteme interesante care oferă spațiu de rejucabilitate.

Demostate are un avantaj în acest sens, fiindcă este un joc cu influențe de strategie. Jucătorul trebuie, pe parcursul a patru ani, să câștige opinia publică într-un stat fictiv, împărțit pe teritorii. Poate face asta prin cheltuirea resurselor pentru a implementa măsuri care să îmbunătățească viața cetățenilor. Generarea de resurse (bani, încrederea populației, corupția) este și ea afectată negativ sau pozitiv de astfel de măsuri, dar și de decizii pe care jucătorul trebuie să le ia la intervale regulate, precum și de quiz-uri despre concepte de educație civică. E clar inspirat din jocurile companiei indie Ndemic Creations, Plague Inc și Rebel Inc., care au un sistem de hartă și resurse similar, dar și din celebrul Conquiztador/Triviador, pe partea de quiz-uri.

„Să faci un joc despre democrație și despre educație civică e o temă dificilă”, spune Andrei Boaje, care a fost unul dintre cei doi game designeri de la echipa Cyber Rebels. „În tabără ne-a venit ideea să mergem pe un joc de strategie, așa că am zis că ar merge ceva similar cu Plague Inc.”

Vote IT a mers pe un concept mai complicat – un RPG în miniatură, cu poveste și decizii pe care jucătorul le poate lua, și chiar un mini-open world care poate fi explorat în voie, cu design inspirat din popularul joc Animal Crossing.

În rolul lui Cosmin, jucătorul trebuie să îndeplinească diverse misiuni pentru a se asigura că orașul natal, populat atât de oameni, cât și de diverse animale antropomorfe, rămâne fidel principiilor democratice și nu cade în capcana populismului sau a corupției. Misiunile nu sunt foarte complexe, dar jucătorul poate lua decizii în cadrul lor care pot schimba cursul narativ al jocului.

„Pentru că targetul nostru sunt tinerii votanți de 18-24 ani, aflați la maxim al doilea sau al treilea vot, ne-am gândit foarte mult ce se joacă și ce preferă ei în materie de estetică”, explică Teodor Luțoiu, producătorul principal al echipei Ballot Box. „Oamenii aceștia sunt pasionați de culori, chestii ușor de văzut și plăcute pentru ochi și care nu îți supraîncarcă atenția. Așa că ne-am luat inspirația de la Animal Crossing, un joc cu accent pe culori, dar și pe mecanici sociale, în ceea ce privește modul în care interacționezi cu personajele din joc.”

Demostate

Proiect complex, dar participanții nu s-au speriat

Nici Demostate, și nici VoteIT nu sunt perfecte din punct de vedere al execuției – am dat peste bug-uri care au necesitat o repornire a aplicației și câteodată mi-au încins excesiv Pixel-ul 6A pe care l-am testat, semn de probleme de optimizare. Per total, însă rezultatele finale sunt mai mult decât impresionante, dacă iei în considerare faptul că au fost create de echipe cu experiență minimă în crearea de jocuri video, fără că acestea să lucreze full time la ele.

Unde mai pui și discrepanțele de experiență din interiorul echipelor. Limita de vârstă de aleasă de Asociația Arden pentru participanți a fost de 18-25 de ani, ceea ce poate cuprinde de la elevi de liceu la oameni care deja încep să se integreze pe piața muncii, cum este cazul lui Teodor Luțoiu.

„Eu am 25 de ani, eram la limita superioară pentru a mă putea înscrie. Am făcut o facultate de game design development în Anglia. Dar am avut în echipă și un coleg de 18 ani, care era de-abia termină clasa a XI-a. A fost o experiență super interesantă din punctul acesta de vedere, pentru trebuia să unești niște oameni care nu doar că n-aveau experiență în producerea de jocuri, dar nici de a lucra într-un proiect atât de bine coordonat, cu o durată atât de lungă”, a povestit Teodor.

Așa că s-a ajuns la o situație în care participanții au învățat, pe parcursul proiectului, nu doar de la mentori, ci și de la colegi. E și cazul lui Andrei Boaje; din punct de vedere tehnic, el era unul dintre membrii mai „experimentați” ai echipei sale – a învățat pe cont propriu să lucreze cu diverse engine-uri de jocuri tocmai pentru că țintește un job în industria de jocuri video – însă experiența de la Play for Democracy l-a învățat multe despre cooperarea într-o echipă de game development.

„Cei cu mai multe cunoștințe i-au ajutat pe cei care nu știau la fel de mult, și au fost și mentorii care ne-au ajutat super mult de fiecare dată când ne-am blocat la vreun pas”, spune acesta. „În șase luni am învățat că trebuie să ascult mai mult părerile altora și să las mai mult de la mine. Probabil că e cel mai important lucru atunci când faci un joc cu oameni care au fel și fel de idei diferite. Și, ca game designer, trebuia să-i mulțumesc pe toți, să adaug cât mai multe idei de la fiecare.”

Faptul că experiența a fost, per total, una pozitivă e dovedită și de faptul că niciunul dintre cei 16 participanți nu au abandonat proiectul până la final, în ciuda unei durate lungi și a complexității ridicate. Ba chiar, la evenimentul de lansare al jocurilor, o parte dintre participanți n-au exclus și ideea de a colabora între ei la proiecte viitoare de dezvoltare de jocuri video.

Până atunci, însă, pe parcursul verii, proiectul va trece prin ultima fază, cea de „diseminare” a jocurilor către publicul-țintă. În acest sens, Asociația Arden și participanții la proiect vor ține mici evenimente în orașe din toată țara pentru a populariza cele două jocuri.

„Fiindcă participanții sunt din mai multe orașe, vom organiza evenimente micuțe, fără amploare foarte mare, în care se strâng cu alți tineri din universități, licee, prezintă proiectul și jocurile. Sperăm să fie un efect de undă care să facă cât mai mulți tineri să încerce jocurile și, mai important, și să ducă mai departe ideea că poți combina tehnologia și civismul”, a declarat Andra Beldean.