Rețelele sociale amplifică stereotipurile de gen și normalizează violența8 min read

Rețelele sociale influențează percepțiile tinerilor asupra genului și violenței bazate pe gen, arată un raport recent al Centrului FILIA. Studiul analizează modul în care platformele digitale consolidează stereotipuri, dar și cum pot deveni spații de educație și schimbare.

Rețelele sociale influențează direct modul în care tinerii percep identitatea de gen și normele sociale. Un nou raport// „Double tap for gender awareness”, centrulfilia.ro // al Centrului FILIA, realizat în cadrul proiectului „UP&UP FOR DIGITAL SOCIETY” finanțat prin Erasmus+, arată că social media poate susține schimbarea, dar și întări stereotipurile și normaliza violența bazată pe gen. Studiul, bazat pe un sondaj desfășurat în patru țări europene (România, Italia, Bulgaria și Spania), oferă o imagine clară asupra modului în care tinerii reacționează la conținutul digital despre gen și egalitate.

Platforme precum Instagram și TikTok domină peisajul digital al adolescenților. În România, 83% dintre tinerii intervievați au declarat că folosesc Instagram, iar 72% sunt activi pe TikTok. Aceste platforme sunt locuri de exprimare și creativitate, dar și spații unde mesajele despre gen pot fi distorsionate.

Dincolo de divertisment, rețelele sociale sunt un instrument puternic pentru activism, educație și conștientizare. Însă, același mediu online poate amplifica stereotipurile de gen, prin promovarea unor standarde nerealiste de frumusețe, masculinitate toxică sau minimalizarea violenței împotriva femeilor. Conținutul viral influențează modul în care tinerii înțeleg relațiile, puterea și drepturile de gen.

Studiul relevă că 87% dintre adolescenți urmăresc influenceri, iar în România, Selly și Marilu Dobrescu se numără printre cei mai populari. Deși unii creatori de conținut abordează subiecte importante, mulți perpetuează stereotipuri problematice. Spre exemplu, analizând conținutul unor influenceri din România, raportul semnalează episoade în care violența de gen a fost trecută sub tăcere sau chiar acceptată tacit în cadrul unor emisiuni online populare.

Un exemplu relevant este cazul unui reality show online unde o concurentă a fost agresată de un membru al echipei de producție, iar incidentul nu a fost tratat cu seriozitatea necesară. Este BuzzHouse, un proiect condus de Selly. În cadrul acestuia, Iorga (o participantă) a fost hărțuită și agresată sexual de către managerul cabanei unde echipa se afla, iar echipa de producție nu a luat nicio măsură. 

De asemenea, participarea unor figuri controversate, precum Andrew Tate, la evenimente cu mare vizibilitate, cum ar fi festivalul muzical Beach, Please!, transmite mesaje contradictorii despre cum este percepută violența împotriva femeilor în cultura populară.

Deși influența rețelelor sociale asupra atitudinilor tinerilor este clară, percepția lor asupra acestui impact este mai nuanțată:

• 33% dintre respondenți cred că rețelele sociale au o influență limitată asupra credințelor și comportamentului lor.
• 23% consideră că influența este moderată, iar 24% spun că aceasta variază în funcție de conținut.
• Doar 9% recunosc că social media le influențează puternic percepțiile.

Raportul subliniază și felul în care presiunea socială din mediul online afectează tinerii, mai ales fetele:

• 69% dintre respondenți consumă conținut legat de modă și frumusețe, reflectând o preocupare intensă pentru standardele estetice promovate online.
• Doar 28% sunt interesați de conținut legat de activism și cauze sociale.
• În ceea ce privește egalitatea de gen, mulți adolescenți nu sunt conștienți de modul în care anumite narative online influențează percepțiile lor despre relații și putere.

Un alt aspect îngrijorător este expunerea tinerelor la mesaje misogine și normalizarea violenței online. Deși multe fete raportează că nu au experimentat hărțuire online, acest lucru poate indica o lipsă de recunoaștere a comportamentelor abuzive, mai degrabă decât absența acestora.

Pentru a combate efectele negative ale social media asupra percepțiilor de gen, raportul FILIA propune mai multe soluții:

• Educație media în școli – tinerii trebuie învățați să analizeze critic conținutul online și să recunoască manipularea digitală.
• Reglementarea platformelor – companiile de social media trebuie să își asume responsabilitatea pentru reducerea conținutului sexist și violent.
• Promovarea unor modele pozitive – susținerea influencerilor care promovează egalitatea de gen și combaterea stereotipurilor dăunătoare.
• Implicarea activă a tinerilor – oferirea de spații sigure pentru ca adolescenții să discute și să creeze conținut educativ.

Raportul FILIA arată că mediul digital are efecte reale asupra tinerilor. Inclusiv în România, unde discuțiile despre egalitatea de gen sunt influențate de prejudecăți culturale, rețelele sociale trebuie transformate într-un spațiu mai sigur, incluziv și educativ pentru noile generații.