Sabin Cirstoveanu / Inquam Photos
România vs. ONG-uri. Proiectul Neptun Deep ar putea duce la dizolvarea Greenpeace România28 min read
ONG-urile de mediu spun că cererea Romgaz de dizolvare a Greenpeace este punctul culminant al unei campanii de intimidare care durează de luni de zile.
În săptămâna de dinaintea alegerilor, când toată lumea era cu ochii pe cursa dintre Nicușor Dan și George Simion, compania de stat Romgaz a făcut o mutare fără precedent: a cerut în instanță desființarea Greenpeace România. // Dosarul nr. 17337/299/2025, portal.just.ro // a fost înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 din București, iar primul termen a fost stabilit pentru 11 iunie.
Mărul discordiei este proiectul Neptun Deep de extragere a gazului din Marea Neagră, care a atras critici dure din partea mai multor organizații de mediu, printre care și Greenpeace, care a contestat inițiativa de mai multe ori în instanță. ONG-urile au spus că Neptun Deep vine cu riscuri majore asupra mediului, riscuri care ar fi fost tratate cu superficialitate în documentația oficială.
Decizia celor de la Romgaz de a da în judecată organizația de mediu e controversată, însă nu e total neașteptată. Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, le-a cerut încă din martie companiilor de stat să ia măsuri dure împotriva ONG-urilor care le critică.
„Le solicit public tuturor directorilor companiilor naționale din energie să ceară în instanță daune-interese în cuantum maxim împotriva ONG-urilor care introduc acțiuni cu rea-credință!”, // „Burduja solicită șefilor companiilor de stat să ceară daune maxime în instanță de la ONG-urile care atacă proiectele energetice”, digi24.ro // „Cine greșește plătește. Așa e normal.”
Atunci, 75 de ONG-uri s-au revoltat și au cerut // „75 de ONG-uri cer demiterea ministrului Energiei, Sebastian Burduja pentru „represaliile ordonate de ministru” împotriva societății civile”, hotnews.ro // însă premierul din acea vreme, Marcel Ciolacu, i-a luat apărarea. Parafrazându-l pe președintele american Donald Trump, // „«Drill, Sebi! Drill!». Ciolacu îl imită pe Trump pentru a promova începerea forajului în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră”, euronews.ro // referitor la proiectul Neptun Deep: „Drill, Sebi, drill!”, (adică Forează, Sebi, forează!).
Chiar și așa, cei de la Greenpeace se declară „șocați” de faptul că Romgaz cere desființarea lor și spun că procesul este unul de intimidare. Ceea ce se întâmplă „e un scenariu desprins din manualul Orban – Putin”, afirmă Vlad Cătună, coordonator campanii la Greenpeace România. „Nu asta s-a făcut în Rusia? Inclusiv Greenpeace a fost considerată organizație indezirabilă și i-au închis biroul.”
O reacție similară vine și din partea Corinei Murafa, specialistă în politici de mediu și membră a Comitetului Economic și Social European: „Am văzut genul ăsta de mișcare în Rusia, dar nu credeam că suntem Rusia”. Murafa consideră că solicitarea Romgaz reprezintă „o mișcare regretabilă și fără precedent într-o democrație europeană”.
De cealaltă parte, Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spune că demersul Romgaz nu este unul de intimidare. „Nu sunt avocat, dar cred că compania încearcă în esență să primească ceea ce este îndreptățită să primească, și anume suma stabilită de judecător”, a declarat Burduja.
Adel Al-Haddad / Inquam Photos
Acuzațiile formulate de Romgaz
Romgaz, prin subsidiara sa din Bahamas, cere desființarea Fundației Greenpeace, pe motiv că aceasta nu a plătit cheltuieli de judecată de 380.000 de lei și nu ar avea bani să plătească această sumă.
Cheltuielile au apărut după ce Greenpeace a pierdut două procese, ambele legate de proiectul de extragere a gazului din Marea Neagră, Neptun Deep. Greenpeace afirmă că sesizase nereguli în legătură cu avizele de mediu, drept urmare a dat în judecată companiile implicate, Romgaz și OMV Petrom. Avizele, potrivit organizației de mediu, ar fi fost date pe repede înainte, fără evaluări adecvate și fără studii riguroase care să estimeze impactul proiectului asupra naturii.
La primul proces, // „Neptun Deep: O înfrângere de etapă, dar lupta continuă!”, greenpeace.org // pentru Neptun Deep, pentru „modul indolent în care sunt tratate riscurile” asupra biodiversității marine. // Dosarul nr. 30529/3/2024, portal.just.ro // a fost însă pierdut, astfel că Greenpeace a fost pusă în situația de a plăti cheltuieli de judecată: 150.000 lei către Romgaz și tot atât către OMV Petrom.
În al doilea litigiu, // „Dosarul PUZ-ului pentru Neptun Deep: problemele avizului de mediu n-au fost luate în considerare de instanță”, greenpeace.org // pentru lucrările din zona Tuzla, unde ar urma să ajungă conducta cu gaze extrase din perimetrul Neptun Deep. În acest caz, // Dosarul nr. 3490/3/2024, portal.just.ro // ca Greenpeace să plătească Romgaz 40.000 lei cheltuieli de judecată, și o sumă similară OMV Petrom. Hotărârea aceasta nu este definitivă, dar este executorie, spun avocații Greenpeace.
Rapoartele de mediu pentru astfel de proiecte majore sunt esențiale, deoarece evaluează impactul asupra ecosistemelor și oferă autorităților și publicului informații clare, care să ajute la luarea unor decizii responsabile.
„Orice proiect de infrastructură are un impact asupra mediului, iar acesta trebuie evaluat și gestionat corespunzător”, spune Mihnea Cătuți, director executiv al think-tankului independent EPG. „Respectarea procedurilor și a normelor de mediu nu este un obstacol, ci o garanție că dezvoltarea are loc într-un mod responsabil.”
Membrii organizației Greenpeace susțin, în continuare, că procedurile nu au fost respectate pe deplin în cazul proiectului Neptun Deep și că evaluările de mediu au fost tratate superficial, iar alte ONG-uri, printre care şi Bankwatch, au dat de asemenea în judecată entităţile implicate în proiect citând riscuri de mediu. Chiar și așa, Cătună susține că organizația din care face parte e pregătită să plătească, pentru că procesele au fost pierdute.
// „Clarificări ROMGAZ referitoare la decizia de a solicita în instanţă dizolvarea fundației Greenpeace Central Eastern Europe”, romgaz.ro // că somația privind plata cheltuielilor de judecată „a fost comunicată debitorului de către executorul judecătoresc la data de 15 aprilie 2025”. // „Greenpeace România, țintă într-un proces SLAPP orchestrat de Ministerul Energiei”, greenpeace.org // că ar fi primit vreun document, cel puțin nu la actuala adresă fizică, și spune că din cauza asta nu ar fi făcut plata.
„Legea nu obligă pe cel care pierde să se ducă să ofere banii”, spune Mihaela Maravela, avocata organizației de mediu. „În momentul în care cel care a câștigat are sentința redactată, și nu poți să știi când ajunge la el, el se hotărăște când face demersurile în termenul de trei ani de prescripție.”
De asemenea, Romgaz susține că, în urma demarării executării silite, „s-a constat lipsa oricăror active, bunuri mobile sau imobile, disponibilități bănești, precum și inexistența vreunui cont deschis la unitățile bancare sau la Trezorerie”. Drept urmare, susține că „această fundație este insolvabilă”.
Cătună neagă și aceste lucruri și spune că „se lucrează la probe care vor fi depuse la dosar”. „E un pic aberant să spui că o organizație care funcționează din 2007 cu peste 15 angajați ar putea să funcționeze fără conturi bancare”, adaugă el.
În secțiunea Transparență Financiară a // Disponibilă pe greenpeace.org (PDF) // publicat de Greenpeace apar venituri de aproximativ un milion de euro și cheltuieli similare, rulajul fiind mult mai mare comparativ cu suma de circa 75.000 de euro (380.000 lei) datorată Romgaz și OMV Petrom în urma proceselor pierdute.
O altă acuzație formulată de Romgaz este că Greenpeace nu ar fi transparentă, pentru că are două coduri de înregistrare fiscală (CIF). În replică, Maravela spune că e normal ca un ONG să aibă două astfel de coduri.
„Unul e folosit pentru tot ce înseamnă plăți în țară, și celălalt pentru deduceri de TVA intracomunitar, pentru că așa ne obligă legea”, declară avocata. „Nu poți să funcționezi fără codul acela de TVA.”
La fel spune și Cătună. // Este vorba de mfinante.gov.ro // care arată că ambele CIF-uri duc către aceeași persoană juridică”, afirmă el. Fundația Greenpeace „nu e organizație paravan, // Cei de la Romgaz. //
Cătună adaugă că argumentul potrivit căruia organizația sa nu ar fi transparentă este greu de luat în serios în contextul în care proiectul Neptun Deep este derulat de Romgaz prin subsidiara sa din Bahamas.
Platforma de foraj Neptun Deep în portul Constanța 2. George Călin / Inquam Photos
Cel mai mare proiect energetic al României din ultimele decenii
Proiectul Neptun Deep, realizat de Romgaz în parteneriat cu OMV Petrom, a fost prezentat drept unul strategic pentru România. Din zăcământ ar urma să se extragă opt până la zece miliarde de metri cubi de gaz pe an, începând din 2027. Aceste cifre ar întări securitatea energetică a țării prin reducerea dependenței de importurile de gaze din Rusia, a spus în repetate rânduri ministrul Burduja.
Această logică funcționează doar pe termen scurt, afirmă Cătuți. „Dacă vrem cu adevărat să eliminăm vulnerabilitatea în fața șantajului energetic pe termen lung, soluția cea mai sigură rămâne reducerea consumului de gaze și accelerarea electrificării”, adaugă expertul.
În prezent, necesarul de gaze al țării e acoperit aproape în totalitate din resursele deja aflate în exploatare. „România consumă în jur de 11 miliarde de metri cubi de gaz pe an și produce puțin sub zece miliarde”, spune Cătuți.
La nivel european, cererea de gaze este oricum în scădere. Anul trecut, comunitatea europeană a avut nevoie de 332 de miliarde de metri cubi de gaz, cu 7% mai puțin decât în 2022 și cu 20% mai puțin față de 2021, // „Quarterly report on European gas markets”, energy.ec.europa.eu (PDF) //
În acest context, Cătuți spune că există riscul ca multe dintre investițiile în infrastructură pentru gaze să nu-și poată recupera costurile. Așadar, o strategie mai bună ar fi renunțarea la investițiile noi în gaze și accelerarea măsurilor pentru dezvoltarea energiei eoliană și solară, adaugă el.
Expertul menționează, de asemenea, că este puțin probabil ca Neptun Deep să ducă la scăderea prețului gazelor pentru populația României sau pentru fabrici, pentru că acesta este influențat de trendurile europene, iar // „Quarterly report on European gas markets”, energy.ec.europa.eu (PDF) // prea puțin ca să afecteze prețul.
Chiar și așa, Romgaz și OMV Petrom susțin proiectul Neptun Deep, în care au investit până acum patru miliarde de euro, // „Drilling starts on Romanian Black Sea offshore gas project that challenges Russia”, reuters.com // Forajul primei sonde de exploatare a gazelor a început în martie, la aproximativ 160 de kilometri în largul Mării Negre. Lucrările se desfășoară într-o zonă cu // „OMV Petrom și ROMGAZ au început forajul primei sonde de exploatare gaze naturale din proiectul Neptun Deep”, omvpetrom.com/ro/ // iar rezervorul de gaze este la peste 2.000 de metri sub fundul mării, ceea ce implică operațiuni tehnice complexe și costisitoare.
Din cele opt până la zece miliarde de metri cubi care ar putea fi extrase anual, jumătate ar urma să fie destinate consumului intern al României, iar restul ar merge la export. Deja companiile implicate au semnat contracte cu Germania, pentru 6,75 miliarde de metri cubi într-o perioadă de cinci ani, și cu Moldova.
Marea Neagră, cea mai poluată mare din Europa
În timp ce statul român prezintă Neptun Deep ca pe o investiție strategică pentru viitorul energetic al țării, organizațiile de mediu avertizează că proiectul ar putea face mai mult rău decât bine, din cauza costurilor de mediu asociate, care n-ar fi fost evaluate în profunzime.
Zăcământul se suprapune peste două arii marine protejate și peste mai multe situri Natura 2000 – rețeaua europeană a habitatelor naturale care trebuie conservate. Potrivit unor biologi consultați de Greenpeace și de alte organizații de mediu, lucrările din perimetrul Neptun Deep ar putea afecta specii deja vulnerabile, precum delfinii, peștii și păsările.
Multe dintre aceste specii sunt deja într-o stare precară, pentru că Marea Neagră este cea mai poluată mare din Europa, // „World Bank Approves $6.39 Million Grant to Reduce Pollution in the Black Sea”, worldbank.org // În ultimii ani, // „The war in Ukraine is threatening the ecosystem of the Black Sea”, voxeurop.eu // situația s-a deteriorat și mai mult. Minele, navele scufundate, // „As Dead Dolphins Wash Ashore, Ukraine Builds a Case of Ecocide Against Russia”, nytimes.com // în condițiile în care toate cele trei specii de delfini din Marea Neagră sunt amenințate cu dispariția.
Neptun Deep ar accentua toate aceste probleme, spun organizațiile de mediu. Ele se așteaptă ca dispozitivele subacvatice de forare să producă zgomote puternice care să afecteze fauna marină. În plus, ONG-urile atrag atenția asupra posibilelor probleme care pot apărea la nivelul solului marin.
ONG-urile: Cererea de desființare a Greenpeace, „o formă de intimidare”
Organizațiile de mediu spun că procesul deschis de Romgaz pentru dizolvarea Greenpeace este doar una dintre acțiunile problematice menite să descurajeze activismul de mediu. În România, procesele de intimidare și cheltuielile de judecată „nerezonabil de mari” devin ceva obișnuit, spune Vlad Popescu, director Bankwatch România.
Popescu vorbește despre „un atac concertat asupra societății civile, atac pe care dl. Burduja îl conduce de luni bune”. Directorul Bankwatch spune că scopul ar fi acela „de a elimina orice opoziție reală asupra unor proiecte care pot avea consecințe negative asupra mediului.”
Și Murafa e de aceeași părere. Spune că, din cauza atitudinii autorităților, ONG-urile de mediu trebuie să gândească strategic pe care proiecte să le atace în justiție și pe care nu, în ciuda problemelor. „Ți se bagă pumnul în gură”, spune ea.
Murafa adaugă că aceste atacuri contravin directivelor europene privind protejarea drepturilor fundamentale, printre care și // „Directive – EU – 2024/1069”, eur-lex.europa.eu // care urmărește să prevină procesele abuzive intentate ONG-urilor și jurnaliștilor.
„Orice fel de acțiune din partea puterii statale care are infinit mai multă forță decât orice organizație a societății civile este considerată, sub directiva europeană anti-SLAPP, o formă de intimidare”, spune ea.. Statul român are obligația să transpusă în legislație directiva anti-SLAPP până pe 7 mai 2026.
În viziunea expertei, situațiile în care o companie de stat cere desființarea unui ONG pot ridica semne de întrebare la nivel înalt. „Nu e ceva de tolerat într-un stat al Uniunii Europene”, adaugă ea.
Între timp, reprezentanții Greenpeace România se pregătesc pentru primul termen de judecată, din 11 iunie. Procesul are loc într-un moment politic delicat, în care negocierile pentru formarea unui nou guvern ar putea fi în plină desfășurare.
Noul președinte al României, Nicușor Dan, la bază ONG-ist, // Pe instagram.com // înainte de alegeri cum va reacționa într-un context în care instituțiile statului încurajează acțiuni în justiție împotriva organizațiilor de mediu care semnalează probleme.
„Până nu demult am fost în aceeași situație”, a declarat Dan, care a spus că, cel puțin în domeniul construcțiilor, legea le dă foarte puține drepturi ONG-urilor care fac contestații.
„Președintele României trebuie să încurajeze activitatea civică”, a adăugat șeful statului, „și mai ales să încurajeze oameni, societăți, asociații să dea resurse organizațiilor civice care luptă cu diverse nelegalități.”
Acest articol a fost realizat printr-un grant acordat autoarelor de fondul IJ4EU. Institutul Internațional de Presă (International Press Institute, IPI), Centrul European pentru Jurnalism (European Journalism Centre, EJC) și ceilalți parteneri ai fondului IJ4EU nu sunt responsabili pentru conținutul publicat și nici pentru modul în care acesta este utilizat.
