Trezirea politică a tinerilor din România8 min read

Într-un context marcat de instabilitate politică și socială, generația Z din România începe să-și descopere rolul civic și să-și facă vocea auzită.

Tinerii din România au fost mult timp arătați cu degetul pentru lipsa de implicare în dialogul politic și social, fiind considerați spectatori pasivi. Statisticile privind prezența lor la vot, în special în 2020, au întărit această percepție. În realitate, dezinteresul lor nu vine doar din frustrări personale, ci mai ales dintr-o mentalitate a neputinței, moștenită din familiile care au traversat haosul tranziției și au transmis amărăciunea mai departe. 

Astăzi, însă, semnele arată că lucrurile încep să se schimbe. Concluzia se sprijină atât pe datele oferite de acest studiu, cât și pe creșterea prezenței la vot a tinerilor în 2024 și 2025 comparativ cu 2020, dar și pe alte semnale venite din societate. Această trezire nu vine nici din sistemul educațional, nici din ceva ce putea fi neapărat anticipat, ci din acumularea unor factori care au forțat această generație să conștientizeze pericolul că ar putea fi, la rândul ei, „o generație de tranziție”, dar în sens invers, înapoi spre o societate închisă. 

Sursele de informare

Gen Z este prima generație complet digitală, early adopters ai ecranului de telefon. Deși cei mai mulți s-au născut înainte de apariția primului iPhone, adolescența lor a fost modelată de rețelele sociale. După cum arată și studiul, aproape 95% dintre tineri susțin că sunt zilnic pe social media, iar asta îi expune constant la un flux imens de informații filtrat de algoritmi, nu de propriile alegeri. Practic, chiar dacă ar vrea să evite știrile, le este aproape imposibil. Ei sunt prima generație care e privitoare captivă la online, fără prea multe alternative. 

O noutate remarcată în sondaj este folosirea inteligenței artificiale ca sursă de informare: peste 18% dintre studenți spun că apelează la ChatGPT sau la alte platforme similare, procent apropiat de cel menționat de Reuters Institute pentru SUA (15%). Odată cu introducerea sumarizării prin IA pe motoarele de căutare, acest fenomen se accelerează și riscă să transforme radical modul în care tinerii consumă informația. Tinerii sunt online constant, expuși la conținut divers, dar sunt și „contaminați” de informații din lume prin algoritmul care îi vrea prinși pe valurile virale generate de ce se întâmplă în jur. 

Viitorul

Surprinzător pentru unii, principala sursă de îngrijorare a tinerilor nu este legată de bani, burse sau costul vieții, ci de instabilitatea politică. Mai mult chiar pentru studenți decât pentru tinerii care nu studiază la o facultate. Pe locul al doilea, la o distanță destul de mică, este războiul, o teamă legitimă indiferent de ce părere politică ai avea. 

Atrași forțat în universul politic din cauza avalanșei de informații aduse de alegeri, în special de cele prezidențiale, tinerii au înțeles că suntem într-un moment foarte fragil ca țară. Situația bună a contextului geopolitic în care s-au născut s-a erodat treptat, dar sigur, în ultimii zece ani. Ei au înțeles foarte clar în aceste 18 luni că nu le este absolut nimic garantat în viitor.

Momentul care i-a smucit cu adevărat a fost clar invazia la scară largă a Ucrainei de către Rusia din 2022. Pe fondul unui consum ridicat de informații din online, războiul a fost un șoc care s-a distribuit în valuri, dar constant, în rândul tinerilor care se uită și acum în numere mari la războiul din Ucraina ca fiind cel mai important și îngrijorător eveniment extern.

Cum se văd pe ei în lume

Potrivit studiului, cele mai importante lucruri pentru tineri sunt o stare mintală bună și nevoia de a fi iubiți, aspirații firești. Dar pe locul al treilea apare altruismul: 73%consideră că să faci bine celor din jur este esențial. Aceeași atitudine se observă și în opinia lor față de organizații non-guvernamentale ca angajatori, unde peste 70% spun că au o părere bună și foarte bună, probabil motivați parțial și de ideea de a ajuta pe alții prin munca ta.

Aceste cifre ne dau pe lângă imaginea tinerilor despre rolul lor în lume și o cheie de acțiune a lor în fața acestor vremuri impredictibile. Răspunsul poate funcționa atât ca indiciu că vom avea o generație altruistă și empatică, care va înțelege marea miză a acestor ani, dar și ca semn că pot merge înspre tribalizare și privit mai mult spre „noi”, orice ar ajunge să însemne acest cuvânt pentru această generație. Indiferent de alegerea pe care o vor face, ce trebuie să înțelegem este că avem atenția lor, acum trebuie să găsim o cale de a merge în direcția bună, împreună.