Foto: ESA Science Office
Spațiul în 2024: Privatizarea explorării cosmice, misiuni de apărare planetară și explorări în premieră16 min read
O recapitulare a celor mai importante evenimente care au dus omenirea mai aproape de spațiul cosmic în 2024.
În 2020, avea loc primul zbor în spațiu al unui echipaj exclusiv privat. A fost doar începutul unui parteneriat între SpaceX, compania fondată de Elon Musk, și NASA. Patru ani mai târziu, genul ăsta de inițiativă pare mai degrabă regula, iar agențiile agențiile spațiale naționale se bazează tot mai mult pe colaborările cu astfel de inițiative care sunt mai dispuse să riște și promit eficientizarea costurilor misiunilor spațiale. Bineînțeles, partea de business e și ea importantă în această ecuație.
Deloc întâmplător, cel desemnat de președintele ales al SUA, Donald Trump, să devină noul administrator al NASA, este Jared Isaacman, miliardarul care a finanțat prima ieșire privată în spațiu din istorie, și care menționează de fiecare dată când are ocazia oportunitățile de dezvoltare economice ale spațiului cosmic. Apropierea față de Elon Musk nu e nici ea întâmplătoare.
2024 a fost un an extrem de productiv pentru misiunile spațiale, care indică destul de clar această nouă direcție, unde descoperirile științifice de dragul științei trec în plan secund, iar business-ul devine cuvântul cheie. Până la un sejur all inclusive pe Marte mai e, însă, cale lungă.
La revedere, Ingenuity
La trei ani după ce a devenit primul aparat motorizat care a efectuat un zbor în atmosfera unei alte planete, drona Ingenuity și-a încetat activitatea în februarie 2024. Deși ar fi trebuit să se ridice de la sol doar de cinci ori, minielicopterul ce a servit drept companion pentru roverul NASA Perseverance a avut la activ 72 de zboruri pe Marte.
În urma unui accident, acesta nu s-a mai putut ridica de la sol. Ingenuity a ajutat oamenii de știință să analizeze roci și formațiuni geografice care ar putea conține urme ale prezenței vieții microbiene pe „planeta roșie”.

Foto: NASA/JPL/CalTech/ASU
Descoperiri pe fața nevăzută a Lunii
Pe 2 iunie, sonda chineză Chang’e 6 a decolat de pe Lună, după ce a petrecut două zile colectând eșantioane lunare de pe fața nevăzută a satelitului, în prima misiune de acest fel. Aceasta a cules două kilograme de roci și praf selenar.
În octombrie, agenția spațială chineză a avut o nouă reușită: lansarea unui nou echipaj la bordul stației sale spațiale, Tiangong, în cadrul misiunii Shenzhou-19, concepută pentru a pregăti o călătorie cu echipaj uman spre Lună, care ar trebui să aibă loc până în 2030.
1.000 de zile în spațiu
Pe 6 iunie, astronautul rus Oleg Kononenko, în vârstă de 60 de ani, a depășit recordul absolut de ședere în spațiul cosmic: după cinci misiuni pe Stația Spațială Internațională, acesta a depășit 1.000 de zile. Prima dintre ele a avut loc în 2008.
Recordul precedent a fost deținut de Gennady Padalka, care a petrecut 803 zile în spațiu, și s-a retras în 2017.

Oleg Kononenko. Foto: Bill Ingalls / NASA / Getty-Images
Europa încearcă să-și găsească locul în spațiu
La un an de la lansarea în spațiu a modelului Ariane 5, Agenția Spațială Europeană a trimis pe orbită noua rachetă ce va fi folosită pentru lansări de sateliți și misiuni științifice. Ariane 6 a suferit însă o defecțiune tehnică la ultima treaptă a rachetei, ceea ce a provocat o deviere de la traiectoria planificată.
Cu toate astea, misiunea e o reușită, prin care Europa a făcut un progres important spre independența în domeniul spațial, în contextul în care concurența spațială este acerbă. După cum // „Europe is looking for its place in space”, lemonde.fr // președintele centrului național de studii spațiale din Franța, CNES, „industria spaţială europeană de astăzi este în pericol pentru că nu merge suficient de repede şi nu a reuşit să vireze spre industrializare”.
Boeing și spațiul cosmic: una caldă, una rece
În vâltoarea scandalurilor legate de defecțiunile avioanelor pe care le produce, compania Boeing a reușit pe 5 iunie să trimită în spațiu, după câteva amânări, prima lor capsulă reutilizabilă, cu echipaj uman.
Deși misiunea ar fi trebuit să reprezinte ultimul zbor de testare înainte ca NASA să certifice Starliner pentru zboruri de rutină, o serie de probleme cu propulsoarele și scurgeri de heliu la unul dintre modulele capsulei au făcut ca întoarcerea celor doi astronauți pe Pământ, programată inițial pentru 14 iunie, să fie amânată pe termen nedefinit. Cel mai devreme, Barry E. Wilmore și Sunita Williams se vor întoarce de pe Stația Spațială Internațională în // „Astronauts who flew to space aboard Starliner face additional delay, cnn.com // cu o capsulă SpaceX Crew Dragon.
Pe 7 septembrie, capsula Starliner s-a întors cu succes pe Pământ, fără pasageri, dar pare că imaginea Boeing a avut mai multe de pierdut decât de câștigat din această afacere.
CITEȘTE ȘI: Deși Boeing Starliner revine pe Pământ fără echipaj, astronauții n-au fost cu adevărat blocați în spațiu
Ultimul act pentru Stația Spațială Internațională
Pe 19 iulie, NASA a anunțat că retragerea Stației Spațiale Internaționale, programată pentru 2030, va fi asigurată de un vehicul dezvoltat de SpaceX, care a câștigat pentru asta un contract în valoare de 843 de milioane de dolari. Planul este ca SSI să reintre în atmosferă – o parte va arde, iar restul va urma să cadă în Oceanul Pacific.
Stația Spațială a Internațională este // Costurile sunt estimate la peste 150 de miliarde de dolari // iar asamblarea ei a durat peste zece ani, începând cu 1998.

Stația Spațială Internațională. Foto: NASA / JSC / Boeing
Mercur, o nouă perspectivă
Pe 4 septembrie, sonda spațială BepiColombo a reușit să survoleze Mercur, cea mai mică planetă din Sistemul Solar și, din cauza proximității față de Soare, cea mai grea de atins. Dispozitivul spațial este rezultatul unei colaborări dintre Agenția Spațială Europeană și Agenția Spațială Japoneză și e programată să intre pe orbita lui Neptun în 2026.
În afară de Terra, Mercur este singura planetă din Sistemul Solar care are un câmp magnetic și are un nucleu a cărui masă e formată din 60% fier. A fost survolată prima dată în 1974, dar abia în 2011 o misiune spațială a reușit să plaseze o sondă pe orbită.
O misiune de apărare planetară cu know-how românesc
Prima misiune de apărare planetară a Agenției Spațiale Europene s-a lansat pe 7 octombrie, cu o rachetă Falcon 0 de la SpaceX. Destinația: sistemul binar de asteroizi 65803 Didymos. De interes este corpul mai mic ce îl gravitează, Dymorphos, care în 2022 a fost ținta misiunii DART realizată de NASA. Misiunea spațială HERA își propune să identifice în ce măsură acel impact a reușit să devieze asteroidul și cum ar putea fi prevenită o amenințare asupra Pământului.
Cercetătorii români au avut o contribuție majoră la sistemele de navigație vizuală și antenele radio ale acestei misiuni: unitatea inovatoare de procesare de imagini a fost dezvoltată de echipa GMV România pentru sistemul autonom de ghidare, navigație și control. După ce va survola planeta Marte în 2025, sonda Hera va ajunge în proximitatea asteroidului Dymorphos în decembrie 2026.
Polaris Dawn: de câți bani ai nevoie ca să ajungi în spațiu?
Fost pilot de vânătoare și fondator al companiei de plăți Shift4, Jared Isaacman, a trimis în spațiu pe 12 septembrie misiunea spațială Polaris Dawn, în colaborare cu SpaceX. Împreună cu specialista misiunii, Sarah Gillis, acesta a realizat primul moonwalk al unor civili. Fun fact: Gillis a devenit și prima persoană care a cântat la vioară în spațiu – // Vezi pe youtube.com //
Polaris Dawn a ajuns la o altitudine mai mare decât orice altă misiune spațială de la programul Apollo al NASA, din anii 1970. Echipa a testat noile costume spațiale SpaceX și a făcut o serie de experimente.

Până la viața pe Marte, avem Europa
Ar putea Europa, satelitul planetei Jupiter, să aibă condiții pentru viață? Asta încearcă să determine misiunea spațială Europa Clipper, care a lansat pe 14 octombrie cea mai mare sondă trimisă vreodată de NASA. Cursa este programată să intre pe orbita lui Jupiter în 2030.
Misiunea are ca obiective măsurarea grosimii stratului exterior de gheață al Europei și a interacțiunilor sale cu subsolul de dedesubt, precum și determinarea compoziției și geologiei satelitului al cărui diametru e comparabil cu cel al Lunii.
Ipoteza ca această lună a lui Jupiter să aibă condiții propice vieții e susținută de faptul că oceanul înghețat de pe suprafața ei ar fi saturat cu oxigen, ceea ce ar permite dezvoltarea unui ecosistem marin.