Dacă planeta a noua chiar există, astronomii cred că ar putea s-o detecteze cu ajutorul unei flote de mici telescoape8 min read

Niște anomalii în poziționarea unor mici corpuri din Centura Kuiper i-au făcut pe astronomi să creadă că această planetă ar putea exista. O echipă de oameni de știință oferă și o metodă prin care aceasta ar putea fi detectată.

În 2016, astronomii americani Konstantin Batygin și Michael E. Brown au publicat o lucrare în The Astronomical Journal// „Evidence for a Distant Giant Planet in the Solar System”, arxiv.org // în care au oferit dovezi că mult dincolo de orbita planetei Neptun ar putea exista o altă planetă necunoscută până acum.

Cei doi au făcut referire la o grupare ciudată a orbitelor unora dintre obiectele din Centura Kuiper, o zonă aflată dincolo de orbita planetei Neptun, despre care au afirmat că ar putea fi explicată prin existența unui obiect masiv, cel mai probabil o planetă, undeva foarte departe de Soare. Atracția gravitațională a acesteia ar fi creat această „aglomerare”, care ar avea șanse foarte mici să existe din întâmplare.

Orbitele câtorva obiecte din Centura Kuiper, iar cu verde este o potențială orbită a ipoteticei planete 9. Tomruen / Wikimedia Commons

Din calculele și simulările computerizate pe care le-au derulat, cercetătorii au putut prognoza unele dintre caracteristicile acestei planete deocamdată ipotetice. Astfel, aceasta ar putea avea o masă undeva între cinci și zece mase terestre, în timp ce diametrul ar fi cuprins între două și patru diametre terestre. 

Astronomii estimează că periheliul acestei planete// Cel mai apropiat punct de Soare // ar putea fi în jurul a 350 de Unități Astronomice// o Unitate Astronomică este distanța Pământ – Soare și este aproximativ 150 de milioane de kilometri // în timp ce afeliul// Cel mai îndepărtat punct al orbitei // ar ajunge undeva în jurul a 550 de Unități Astronomice.

Aceste dovezi nu reprezentau însă o confirmare a existenței planetei. Pentru a o putea confirma, aceasta trebuie observată direct cu ajutorul telescoapelor. Găsirea unei planete în acest mod, după descoperirea unor anomalii în poziționarea altor obiecte pe care le-ar putea perturba nu e ceva nou în astronomie, – această metodă a dus la descoperirea existenței planetei Neptun, după ce astronomii au observat perturbații în orbita planetei Uranus.

Observatorul astronomic Subaru. Robert David Linsdell / Wikimedia Commons

Telescoape mari au fost utilizate în ultimii ani pentru a încerca să găsească a noua planetă, numită uneori „Planeta X”. Spre exemplu, uriașul telescop japonez Subaru, de 8,2 metri în diametru, situat pe vârful vulcanului Mauna Kea din Hawaii, a fost unul dintre instrumentele care au contribuit foarte activ la efortul de a o fotografia direct.

Dar observarea unei planete aflate atât de departe de Soare este o sarcină extrem de grea chiar și prin cele mai mari telescoape. În principal, asta se întâmplă deoarece la o asemenea distanță, planeta ar fi extrem de puțin strălucitoare, iar faptul că astronomii nu au o zonă exactă de cer unde să-și focalizeze atenția și au nevoie să observe o suprafață foarte mare nu ajută, ba chiar din contră.

Acum, o echipă de astronomi vine cu o abordare diferită. Astfel, oamenii de știință propun o metodă indirectă de observare, numită metoda ocultației,// Ocultația reprezintă blocarea totală sau parțială a luminii de la o stea, produsă de trecerea prin fața acesteia a unui alt obiect (planetă, asteroid etc.) // iar în locul telescoapelor uriașe, aceștia propun folosirea a sute de instrumente optice de mici dimensiuni, în jurul a 0.5 metri în diametru.

Într-un studiu recent, astronomii recomandă construirea unei rețele de 1.000 de kilometri lungime, formată din 200 de asemenea telescoape de mici dimensiuni, situate la o distanță de 5 kilometri unul de altul. Conform studiului, o asemenea rețea de telescoape ar putea detecta o planetă de cinci ori mai masivă ca Pământul, situată undeva până la o distanță de 800 de unități astronomice față de Soare. Așadar, această abordare ar fi mai mult decât capabilă să detecteze planeta, dacă aceasta există.

Dacă, însă, rețeaua propusă de studiu s-ar construi și ar reuși să și detecteze prin ocultație o candidată pentru poziția de planeta a noua, tot nu ar fi suficient pentru a i se putea confirma existența. Pentru asta va fi nevoie să fie observată și cu ajutorul unor telescoape mari – cum sunt Subaru, telescopul spațial James Webb, viitorul telescop Vera Rubin etc. –  pe baza datelor oferite de observarea ocultației cu ajutorul rețelei de telescoape.