E posibil ca, acum jumătate de miliard de ani, Pământul să fi fost o planetă cu inel8 min read

O echipă de cercetători a găsit dovezi care vin în sprijinul ipotezei că Pământul ar fi avut în trecut un inel asemănător celor pe care le găsim în jurul planetelor gigante din Sistemul Solar.

Contrar părerii destul de răspândite, Saturn nu este singura planetă din Sistemul Solar care are un inel în jurul său – de fapt, toate planetele gigante (Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun) au fiecare inelele lor. Dacă ești pasionat de astronomie, cel mai probabil știi asta. Ce s-ar putea să nu știi e că și Pământul e posibil să fi avut un inel în jurul său, acum aproximativ jumătate de miliard de ani, conform unui studiu recent.// „Evidence suggesting that earth had a ring in the Ordovician”, sciencedirect.com //

Planeta Saturn, fotografiată de sonda spațială Cassini. NASA/JPL/Space Science Institute

O echipă de cercetători condusă de Andrew Tomkins, de la Universitatea Monash, Australia, a studiat ceea ce oamenii de știință numesc Evenimentul Meteoritic din perioada Ordoviciană,// Mai multe detalii pe wikipedia.com // de acum aproximativ 460 de milioane de ani. Atunci, cel puțin 21 de meteoriți de dimensiuni considerabile au lovit Pământul, în doar 40 de milioane de ani – un interval scurt de timp, raportat la scara geologică.

După ce au analizat modele ale poziției plăcilor tectonice în perioada Ordoviciană,// A doua perioadă a erei paleozoice, britannica.com // autorii studiului au observat că, la momentul evenimentului, toate cele 21 de cratere de impact, care le-au permis în trecut cercetătorilor să identifice acest eveniment, erau distribuite într-o zonă de până la 30° față de Ecuator .

Dacă impacturile ar fi fost produse de rămășițe ale unui asteroid provenit direct din Centura de Asteroizi, așa cum sună una dintre ipotezele luate în calcul pentru explicarea acestui eveniment, atunci oamenii de știință s-ar fi așteptat ca aceste cratere să fie distribuite pe întreaga suprafață a Pămânului, nu doar în această zonă relativ restrânsă din jurul Ecuatorului.

Astfel, autorii noului studiu spun că, de fapt, ar fi putut fi vorba despre un asteroid destul de mare, care s-ar fi apropiat prea mult de planeta noastră, iar gravitația Pământului l-ar fi rupt în bucăți,// „Roche limit explained”, skyatnightmagazine.com // iar apoi ar fi format un inel în jurul planetei, deasupra Ecuatorului.

Probabil cel mai faimos crater de impact – craterul Barringer, Arizona, Statele Unite ale Americii. USGS, D. Roddy

În timp, atracția gravitațională a Pământului ar fi deteriorat orbitele corpurilor din inel, iar meteoroizii// Resturi de materie de mărime mică, rezultate în urma coliziunii între asteroizi sau a dezintegrării cometelor, care evoluează și se deplasează în spațiul cosmic, education.nationalgeographic.org // care formau acest inel s-ar fi prăbușit unul câte unul. Pentru că inelul era situat aproximativ deasupra ecuatorului, nu e de mirare că și impacturile au avut loc în zone relativ apropiate de acesta de pe suprafața terestră.

„De-a lungul a milioane de ani, materialul din acest inel a căzut treptat pe Pământ, creând vârful impacturilor meteoritice observat în profilul geologic”, a declarat, într-un comunicat,// „Earth may have had a ring system 466 million years ago”, monash.edu // profesorul Andy Tomkins, de la Universitatea Monash, autorul principal al studiului. „De asemenea, vedem că straturile din rocile sedimentare din această perioadă conțin cantități extraordinare de resturi de meteoriți”.

Fotografie din satelit a Lacului Pilot (Canada), aflat în interiorul craterului Pilot, produs de impactul unui meteorit, în Ordovician. USGS/NASA Landsat Program

În sprijinul acestei ipoteze noi este și faptul că, tot în acea perioadă, a avut loc și Glaciația Hirnantian, cea mai rece perioadă a erei glaciare din Paleozoicul timpuriu. Autorii studiului sunt de părere că e posibil ca umbra pe care inelul ar fi produs-o la nivelul solului să fi putut determina apariția acestei glaciații.

„Ideea că un sistem de inele ar fi putut influența temperaturile globale adaugă un nou strat de complexitate înțelegerii noastre despre modul în care evenimentele extraterestre ar fi putut modela clima Pământului”, explică profesorul Tomkins.

Este, însă, un drum lung până când oamenii de știință să accepte această ipoteză a inelului ca fiind explicația cea mai plauzibilă pentru Evenimentul Meteoritic din perioada Ordoviciană și e nevoie de alte teste pentru a putea înțelege mai bine ce anume a dus la producerea evenimentului meteoritic din Ordovician. Până atunci, însă, nu putem să nu ne întrebăm oare cum ar fi arătat cerul planetei noastre brăzdat de acest inel?