ESA a lansat pentru prima dată noua rachetă Ariane 6, dar o parte a acesteia a rămas pe orbită9 min read

Europa are din nou o rachetă pentru propriile misiuni spațiale, însă primul zbor a avut probleme la final.

Ariane 6, noul model de rachetă pe care Agenția Spațială Europeană plănuiește să o folosească pentru lansări de sateliți și misiuni științifice în orbita Pământului, a fost lansată pentru prima dată,//„Ariane 6 first launch”, esa.int // pe 10 iulie la peste un an de la ultimul zbor al modelului predecesor Ariane 5.

Lansarea a avut loc miercuri seara, la ora României 21, de la centrul spațial ESA din Kourou, Guyana Franceză. Ariane 6 a ajuns cu succes pe orbită și a plasat microsateliții aflați la bord, însă o defecțiune tehnică la ultima treaptă a rachetei a provocat o deviere de la traiectoria planificată, păstrând bucata de rachetă pe orbită și prevenind separarea a două dintre capsulele aflate la bord.

Varianta lansată miercuri, Ariane 62 (A62), suportă încărcături de până la 10 tone, are două boostere și este proiectată să se separe în două trepte de zbor. O versiune mai puternică, Ariane 64, are patru boostere și poate lansa încărcături de până la 21,5 tone, este programată pentru lansare în 2025.

Misiunea a avut la bord o încărcătură formată din nouă sateliți de la diverse companii și instituții, incluzând și un satelit experimental dezvoltat NASA, CURIE. Acesta se va despărți în două module, care vor fi folosite pentru a măsura undele radio emise de Soare și alte surse celeste. Pe lângă acestea, A62 avea la bord și două capsule-test menite să testeze rezistența acestora la reintrarea în atmosferă.

Separările de boostere și trepte, precum și lansările de sateliți au decurs fără probleme. Însă racheta a întâmpinat o anomalie la sistemul auxiliar de propulsie al ultimei trepte. Acesta fusese deja activat de două ori, însă, la a treia activare, s-a defectat după doar câteva secunde. Modulul era necesar pentru a porni ultima etapă de propulsie, care ar fi pus racheta pe o traiectorie de ieșire de pe orbită și ar fi dus și la separarea celor două capsule.

Treapta superioară a rachetei A62. ArianeGroup/Frank T. Koch

Într-o conferință de presă// „Ariane 6 inaugural flight press conference”, esa.int // ținută după lansare, lideri ESA, ai agenției spațiale franceze CNES și  ArianeGroup//Fondată în asociere de Airbus și Safran, este compania-mamă pentru Arianespace, firma care gestionează lansările și dezvoltarea rachetelor Ariane // au declarat că nu știu încă motivul pentru care sistemul s-a defectat și nu au oferit un răspuns clar despre intervalul de timp în care treapta superioară a rachetei va rămâne pe orbită. Posibilitatea de a scoate treapta superioară a rachetei de pe orbită la sfârșitul misiunii este una din noutățile pe care Arianespace le propune cu noul model de rachetă. Scopul este de a reduce cantitatea de deșeuri spațiale rămase în urma unor astfel de misiuni.// „Ariane 6 overview”, esa.int //

Cu toate acestea, oficialii s-au declarat mulțumiți de rezultatul misiunii, mai ales pentru că racheta a demonstrat cu succes una din noile capacități: repornirea repetată în spațiu a noii versiuni de motor Vinci, folosit la treapta superioară a lui A62. Într-o premieră pentru rachetele Ariane, acest motor poate fi repornit de până la cinci ori în spațiu, în cadrul aceleiași misiuni, ceea ce oferă posibilitatea lansării de sateliți pe orbite diferite.

În fapt, lansarea a decurs semnificativ mai bine decât zborul de debut al modelului anterior, Ariane 5, care s-a dezintegrat în atmosferă la câteva zeci de secunde de la lansare în 1996.

De altfel, directorul general ESA, Josef Asbacher, a declarat că, în ciuda problemei, agenția are în continuare programat un al doilea zbor pentru A62 până la sfârșitul anului.

Dezvoltarea lui Ariane 6 a costat peste patru miliarde de euro, în condițiile în care primul zbor al modelului era vizat inițial pentru 2020. ESA țintea să lanseze racheta înaintea retragerii lui Ariane 5, care și-a efectuat ultimul zbor în iulie 2023, însă agenția a fost nevoită să amâne misiunea în mai multe rânduri, din cauza întârzierilor de producție și a mai multor probleme tehnice.

Așa că, de vara trecută, ESA a rămas fără vreo modalitate de a trimite independent misiuni spațiale. Zborurile cu celălalt model utilizat de ESA, racheta italiană Vega-C, sunt suspendate încă din 2022, după ce o misiune a eșuat din cauza defecțiunilor tehnice. Între timp, lansările ESA au depins exclusiv de zborurile rachetei Falcon 9 a companiei americane SpaceX.

Odată ce racheta va obține certificarea pentru a efectua misiuni regulate, Arianespace plănuiește să ajungă, treptat, la între nouă și 12 lansări pe an, și să integreze și lansări de sateliți comerciali în misiunile științifice ale lui Ariane 6. În comparație, SpaceX a efectuat 67 de lansări ale rachetei Falcon 9 doar în prima jumătate a lui 2024, în timp ce o altă firmă americană, United Launch Alliance, țintește o cadență de 25 de lansări pe an cu racheta Vulcan, care a debutat tot anul acesta. Diferența vine de la faptul că modelele Ariane 6 nu sunt nici măcar parțial reutilizabile.