Evenimentele astronomice din 2025: eclipse, conjuncții, planete la opoziție, ploi de meteori și o posibilă auroră boreală17 min read

Ești pasionat de astronomie sau vrei doar să te bucuri de spectacolul oferit de un eveniment astronomic? Iată câteva fenomene cerești pe care nu vrei să le ratezi anul acesta.

În astronomie, o conjuncție înseamnă o apropiere aparentă pe cer a două sau mai multor obiecte. Fie că sunt observabile cu ochiul liber sau printr-un instrument astronomic, conjuncțiile reprezintă un motiv în plus să privești cerul și să-i apreciezi frumusețea. 

În dimineața de 12 august, începând cu ora 03:30-04:00, va putea fi observată o conjuncție între planetele Jupiter și Venus. Condițiile sunt destul de bune, pentru că e destul timp până la răsăritul Soarelui. În plus, e vorba despre o conjuncție între cele mai strălucitoare planete, deci te vei putea bucura liniștit de acest eveniment.

Ocultație Lună – Marte. Foto: Chris Rycroft / Wikimedia Commons

Ocultație între Lună și Venus

O ocultație înseamnă că un obiect va trece prin fața altuia – în acest caz, Luna va trece prin fața planetei Venus și o va acoperi timp de o oră. Dacă la conjuncția anterioară condițiile erau bune pentru observare, pentru această ocultație nu mai pot spune acest lucru, pentru că are loc în timpul zilei, între orele 15:30 și 16:30. Lumina Soarelui va face acest eveniment unul aproape imposibil de observat.

Planete la opoziție sau elongație maximă

În funcție despre ce planetă este vorba, cel mai bun moment pentru observarea ei este ori opoziția, ori elongația maximă. La planetele interioare, cele aflate între Pământ și Soare, momentul ideal este la elongația maximă (depărtare maximă aparentă față de Soare), în timp ce pentru cele superioare, aflate dincolo de orbita Pământului, la opoziție (momentul în care planeta respectivă, Pământul și Soarele sunt aliniate).

În cazul planetelor interioare, sunt două tipuri de elongație: estică și vestică. Mercur va ajunge la elongația estică maximă în zilele de 8 martie, 4 iulie și 29 octombrie. Aceste zile vor fi și cele mai bune momente din acest an pentru observarea lui Mercur, pentru că va atinge altitudinea maximă deasupra orizontului vestic după apusul Soarelui. Dar, și așa, nu te aștepta să fie foarte sus pe cer, ci mai degrabă undeva destul de jos, greu observabil dacă nu l-ai mai văzut până acum. Așadar, vei avea nevoie de o zonă cu un orizont vestic liber pentru a încerca să observi planeta Mercur.

Aceeași planetă va ajunge și la elongația vestică maximă în zilele de 21 aprilie, 19 august și 8 decembrie. Asta înseamnă că planeta va fi situată la vest față de Soare, ceea ce înseamnă că va apărea înaintea astrului zilei, dimineața foarte devreme. Din nou, Mercur nu se va ridica extraordinar de mult deasupra orizontului estic.

Mercur este destul de greu de observat cu ochiul liber chiar și în aceste moment favorabile, așa că poți să-l cauți cu ajutorul unui instrument. Dar dacă folosești un instrument optic pentru observarea planetei în aceste zile, va trebui să fii foarte atent – orice observație în preajma Soarelui este periculoasă, așa că ia-ți toate măsurile de siguranță pentru a te asigura că în instrumentul tău nu va pătrunde niciun pic de lumină directă de la Soare.

După apusul Soarelui, dacă privești spre sud-vest vei vedea un punct foarte strălucitor. Nu e o stea, ci Luceafărul, planeta Venus. Venus a ajuns la elongația maximă estică pe 10 ianuarie. La cea vestică va ajunge la data de 3 mai, când o vei putea vedea pe cerul de dimineață, înainte de răsăritul Soarelui.

Planeta roșie a ajuns la opoziție pe 16 ianuarie și deși cel mai prielnic moment pentru observarea planetei a trecut, Marte strălucește încă foarte puternic, așa că dacă ai un binoclu sau, și mai bine, un telescop, te invit să-l îndrepți spre această planetă, pentru că e posibil să poți vedea și niște detalii pe discul ei.// „Guide to Observing Mars in 2025”, cosmicpursuits.com //

Saturn va ajunge la opoziție pe 21 septembrie, când din perspectiva Pământului, va fi situat diametral opus față de Soare pe cer, ceea ce înseamnă că va răsări la apusul Soarelui și va apune la răsărit. Odată cu opoziția, Saturn va fi și la cea mai mică distanță de Pământ, deci este momentul ideal de observare a planetei, pentru că va fi foarte strălucitoare și va avea diametrul aparent maxim în acest an.

Planeta Uranus va ajunge la opoziție pe 21 noiembrie, când va atinge și perigeul. Pentru a te bucura însă de imaginea oferită de Uranus în preajma acestei date, trebuie să o privești printr-un un telescop astronomic, pentru că e foarte greu de observat cu ochiul liber.

Ultima planetă din Sistemul Solar va ajunge la opoziție pe 23 septembrie, când va atinge și cea mai mică distanță față de Pământ. Dacă, spre exemplu, planeta Saturn poate fi văzută și cu ochiul liber, în cazul lui Neptun observațiile se vor face neapărat prin telescop. Neptun va răsări odată cu apusul Soarelui.

Toate fazele unei eclipse totale de Lună. Foto: Daniel Henrion / IAU-OAE

Eclipse în România

În acest an, din România vor fi vizibile trei eclipse, una de Soare și două de Lună. Pe 29 martie, va avea loc o eclipsă parțială de Soare, care va putea fi văzută doar din vestul sau nord-vestul țării. Dar și așa, Luna va acoperi doar o foarte mică bucată din discul solar (maximum 0,7%), deci e vorba despre o eclipsă de Soare foarte mică. În ciuda acestui lucru, dacă ai ocazia s-o observi, fă-o, și te asigur că nu vei regreta. Nu uita, însă că vei avea nevoie de ochelari de eclipsă, care să-ți permită să observi Soarele în siguranță.

În noaptea/dimineața de 14 martie va avea loc o eclipsă totală de Lună. Din păcate, din țara noastră nu va putea fi observată decât faza de eclipsă prin penumbră – Luna va apune înainte de începerea eclipsei parțiale.

Pe 7 septembrie, însă, te poți bucura de o eclipsă totală de Lună. În acea seară, Luna va răsări deja în faza de eclipsă parțială, eclipsa totală va debuta la 20:30, după care maximul eclipsei totale va avea loc la 21:10. Eclipsa totală se va termina la 21:50, cea parțială, la 22:55, iar întreaga eclipsă se va încheia la 23:55, când Luna va ieși din penumbra Pământului.

Meteor strălucitor aparținând probabil curentului meteoric Perseide. Foto: Paul VanDerWerf / Flickr

Ploile de meteori din 2025

Ploaia de meteori reprezintă un fenomen destul de spectaculos, dar pentru observarea lui în condiții bune trebuie să mergi undeva unde cerul nu este foarte afectat de poluarea luminoasă, deoarece majoritatea meteorilor sunt puțin strălucitori și deci greu de observat dacă ai multă lumină în jur.

Lyridele reprezintă fragmente desprinse din cometa C/1861 G1 (Thatcher) care, an de an, intră în contact cu atmosfera terestră și produc fenomenul luminos numit popular stea căzătoare. În acest an, curentul meteoric va atinge maximul undeva în perioada 22 – 23 aprilie, însă meteori care aparțin acestui current vor putea fi observați începând cu 14 aprilie și până pe 30 aprilie.

Ploaia de meteori își trage numele de la numele constelației Lyra dinspre care pare că vin toți meteorii. Dacă ai noroc de cer senin, poți spera să vezi undeva la zece meteori pe oră în preajma maximului. Deși nu pare mult, gândește-te că într-o noapte obișnuită, dacă ai noroc și privești cerul întreaga noapte, vei vedea cam zece meteori  în tot acest timp.

A doua ploaie de meteori pe care te sfătuiesc să o observi și-a luat numele de la steaua Eta Aquarii din constelația Vărsătorul dinspre care par să vină meteorii aparținând acestui current. Eta Aquaridele sunt fragmentele din probabil cea mai faimoasă cometă – cometa Halley. Active de la jumătatea lui aprilie până la sfârșitul lui mai, Eta Aquaridele vor avea maximul anul acesta undeva în jur de 5 sau 6 mai. Dacă ai noroc, vei putea vedea undeva la vreo 30 de meteori pe oră.

Perseidele sunt, probabil, cea mai cunoscută ploaie de meteori din an. Acești meteori par să vină din direcția constelației Perseu, de unde și numele ploii. Acestea sunt fragmente din cometa Swift-Tuttle și sunt active de la jumătatea lunii iulie până spre sfârșitul lunii august. Anul acesta cele mai bune momente în care vei putea observa acești meteori vor fi serile și, mai ales, nopțile de 11, 12, 13 și 14 august, când vei putea observa în jur de 80-100 de meteori pe oră.

Geminidele sunt rămășițe din asteroidul activ 3200 Phaethon. Acest curent este activ între 4 și 17 decembrie, cu maximum estimat a se produce în noapte dintre 13 și 14 decembrie.

Aurora boreală

Având în vedere că acest ciclu solar are acum maximum de activitate, nu e exclus ca niște erupții solare puternice îndreptate spre Pământ să trimită suficientă materie solară pentru ca aceasta să creeze o furtună geomagnetică extremă care să producă niște aurore polare foarte puternice de care să te poți bucura și tu, chiar dacă România nu se află la o latitudine foarte apropiată de pol. Anul trecut am avut parte de două astfel de fenomene, deci, cine știe, poate și anul acesta o să se întâmple.// Dacă vrei să fii la curent cu activitatea solară, îți sugerez să vizitezi spaceweatherlive.com //