Foto: Kevin Gill / flickr

În căutarea sferelor Dyson11 min read

De Laurențiu Păiuș 10.07.2024

O echipă de astronomi este în căutarea sferelor Dyson, uriașe structuri ipotetice pe care o eventuală civilizație extraterestră le-ar putea construi în jurul stelei sale, pentru a-i capta și folosi energia.

Detectarea vieții inteligente pe o altă planetă ar fi, cu siguranță, cel mai important moment din istoria civilizației umane. Acum, suntem mai aproape ca oricând de momentul în care am putea realiza acest lucru. Pe măsură ce mijloacele noastre tehnologice se diversifică, oamenii de știință găsesc diverse moduri în care încearcă să caute semne ale existenței unei civilizații extraterestre.

Unul dintre aceste moduri este căutarea semnelor tehnologiei folosite de o astfel de civilizație. În acest sens, a apărut Proiectul Hephaistos,// Mai multe detalii pe astro.uu.se // în cadrul căruia o echipă de astronomi, condusă de Matías Suazo de la Universitatea Uppsala, din Suedia caută sfere Dyson, megastructuri ipotetice construite de o eventuală civilizație extraterestră foarte avansată, de tipul II, pe scara lui Kardashev.// O metodă de măsurare a nivelului de avansare tehnologică a unei civilizații, bazată pe cantitatea de energie pe care aceasta este capabilă să o valorifice și să o utilizeze, futurism.com //

În 1964, astronomul sovietic Nikolai Kardashev propunea clasificarea eventualelor civilizații extraterestre în trei mari tipuri, în funcție de nivelul de energie pe care l-ar folosi.

Tipul I este reprezentat de civilizațiile care folosesc întreaga energie a planetei pe care există. Acesta este cel mai apropiat tip de nivelul tehnologic al civilizației umane, dar oamenii sunt, totuși, departe de a accede în această clasă de civilizații.

În Tipul II intră civilizațiile care pot capta și folosi mare parte din energia stelei lor. Pentru a reuși acest lucru, aceste civilizații ar putea contrui în jurul stelelor structuri care să le permită să capteze cea mai mare parte din energie. Structurile astea poartă numele de sfere Dyson. Civilizațiile extraterestre de Tipul III nu ar folosi doar energia stelei lor, ci ar putea folosi întreaga energie a galaxiei în care există.

În 1960, fizicianul Freeman Dyson prelua un concept din literatura SF, o structură uriașă pe care o civilizație extraterestră ar putea-o construi în jurul unei stele și îl propunea ca o modalitate de a căuta semnele existenței unei civilizații extraterestre, prin detectarea acestei structuri. De atunci, această construcție ipotetică poartă denumirea de sferă Dyson. 

Deși denumirea te-ar putea face să te gândești la o construcție sferică rigidă în jurul stelei, precum o carapace, Dyson preciza că, mai degrabă, ar putea fi vorba despre niște elemente separate care ar forma un fel de roi în jurul stelei. Din acest motiv, aceste structuri ipotetice mai sunt denumite și roiuri Dyson.

Freeman Dyson explica faptul că o astfel de sferă ar capta energia de la stea și apoi ar reemite mare parte din aceasta sub formă de radiație infraroșie, pe care astronomii de pe Pământ ar putea să o detecteze. Iar dacă tipul stelei nu ar putea explica emisia unei mari cantitâți de lumină infraroșie, atunci oamenii de știință ar putea lua în calcul posibilitatea ca în jurul stelei să existe un roi Dyson.

Exact asta încearcă să facă și echipa de astronomi de care vorbeam mai sus. Aceștia au folosit datele oferite de telescopele spațiale Gaia și Wide-field Infrared Survey Explorer (WISE), dar și cele oferite de două telescoape de pe Pământ, unul situat în emisfera nordică, celălalt în cea sudică (2MASS).

Problema e că radiația infraroșie în exces din zona unei stele nu poate fi atribuită doar unei megastructuri artificiale, pentru că sunt și surse naturale care ar putea să o emită. Dar astronomii spun, într-o lucrare// Project Hephaistos – II. Dyson sphere candidates from Gaia DR3, 2MASS, and WISE, arxiv.org // publicată în luna mai a acestui an, că au reușit să pună la punct o metodă care să le permită să discearnă radiațiile infraroșii care ar putea proveni din surse naturale de cele care ar putea fi produse de megastructurile unei civițizații extraterestre.

Pe baza acestei metode, echipa de astronomi a reușit să identifice șapte stele care ar putea avea în jurul lor sfere/roiuri Dyson. „Toate aceste obiecte sunt stele pitice, de tip M, pentru care fenomenele astrofizice nu pot explica cu ușurință excesul de emisie în infraroșu observat”, precizează astronomii în studiu, dar adaugă că e nevoie de studii suplimentare pentru a putea confirma sau infirma existența sferelor Dyson în jurul acestor șapte candidate.

La puțin timp după apariția acestui studiu, a apărut o altă lucrare// Background Contamination of the Project Hephaistos Dyson Spheres Candidates: arxiv.rog // ai cărei autori, în frunte cu Tongtian Ren, astronom la Universitatea Manchester,  spun că cel puțin trei dintre cele șapte stele candidate a avea sfere Dyson în jurul lor (3 496 509 309 189 181 184, 4 843 191 593 270 342 656 și 2 644 370 304 260 053 376) ar putea avea altă explicație. 

Aceștia au studiat regiunile celor șapte stele, nu în infraroșu și lumină vizibilă, așa cum au făcut cei din cadrul Proiectului Hephaistos, ci în unde radio, și au găsit foarte aproape de cele trei stele niște galaxii ascunse de praful pe care îl conțin (DOGs – dust obscured galaxies) și care se întâmplă să fie pe aceeași direcție cu stelele din galaxia noastră. 

Explicația ar fi că avem de-a face, de fapt, cu câte un quasar// Miezul foarte fierbinte al unei galaxii generat de gaura neagră supermasivă din interiorul său, essahubble.org // care nu poate fi observat direct de pe Pământ în lumină vizibilă pentru că este ascuns de praful cosmic din galaxia respectivă. Radiația emisă de quasar încălzește însă praful cosmic, făcându-l să emită radiație infraroșie care mai apoi e captată de telescoape și poate fi identificată greșit ca venind de la o stea din galaxia noastră care se întîmplă să fie exact în direcția galaxiei respective. Pentru celelalte patru stele din lista Proiectului Hephaistos, studiul nu a găsit o galaxie apropiată – nu neapărat pentru că aceasta nu ar exista, ci poate pentru că e nevoie de observații mai precise pentru a fi detectată.

Sfera Dyson rămâne, cel puțin deocamdată, doar la nivel ipotetic.  Nu înseamnă că nu ar putea exista vreuna undeva în galaxia noastră, ci că momentan nu există o dovadă în acest sens. Cu siguranță, însă, oamenii de știință nu se vor opri din încercarea să găsească un semn al existenței vieții extraterestre. Trebuie să mai ai puțină răbdare.



Text de

Laurențiu Păiuș

Jurnalist și astronom amator. Este pasionat de tot ce înseamnă explorarea spațiului cosmic. Este inițiatorul a numeroase activități de popularizare a astronomiei.

SPAȚIU|FYI

ESA a lansat pentru prima dată noua rachetă Ariane 6, dar o parte a acesteia a rămas pe orbită

De
Europa are din nou o rachetă pentru propriile misiuni spațiale, însă primul zbor a avut probleme la final.
SPAȚIU|OVERVIEW

E posibil ca în 2024 să poți vedea cu ochiul liber o novă, o „stea nouă” în constelația Corona Borealis

De
Deși cunoștințele astronomilor despre novele recurente au crescut considerabil, e greu de anticipat momentul când se va întâmpla asta.
SPAȚIU|FYI

ROSPIN, o inițiativă creată de studenți români, strânge fonduri pentru a lansa un satelit ce ar putea monitorizarea pădurile din țară

De
Proiectul ROSPIN-SAT-1 are nevoie de 150.000 de euro pentru a lansa un satelit care ar putea identifica zonele cu defrișări ilegale sau nevoie de reîmpădurire.
SPAȚIU|FYI

Un rest uriaș al unei rachete care plutește prin spațiu, surprins de foarte aproape de un satelit

De
Satelitul japonez Astroscale a surprins în premieră, de la doar 50 de metri distanță, imaginea spectaculoasă a unei bucăți uriașe de gunoi spațial – un rest de rachetă care orbitează Pământul de 15 ani.