Foto via NASA/MSFC
Maximum solar: fenomenul care schimbă Pământul și vremea spațială7 min read
Soarele este în perioada de maximum solar, o fază de activitate intensă în ciclul său de 11 ani, potrivit NASA.
Perioada de maximum solar marchează perioada în care activitatea Soarelui este la apogeu. În această etapă, câmpurile magnetice puternice ale Soarelui produc un număr crescut de pete și erupții solare. Petele solare sunt regiuni de pe suprafața Soarelui unde câmpul magnetic atinge valori de 3.000 // Unitate de măsură folosită pentru densitatea fluxului magnetic, wikipedia.com // Prin comparație, polii magnetici ai Soarelui au valori între 1 și 2 gauss. Această intensitate împiedică convecția, astfel încât petele solare par mai întunecate decât restul suprafeței.
Numărul petelor solare este un indicator important al ciclului solar. Oamenii de știință de la National Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA) și Solar Cycle Prediction Panel monitorizează aceste pete pentru a determina fazele ciclului solar. Potrivit lui Jamie Favors, director al Space Weather Program la // „Sun Reaches Maximum Phase in 11-Year Solar Cycle”, science.nasa.gov // „în timpul maximului solar, numărul de pete solare și activitatea solară generală cresc.” Această activitate intensă oferă oportunități de studiu și poate avea efecte semnificative asupra Pământului.
Deși Soarele se află acum în maximum solar, această fază poate dura un an sau mai mult. Cercetătorii nu pot identifica exact apogeul activității solare decât după monitorizarea continuă a Soarelui pe o perioadă îndelungată. Elsayed Talaat, director de operațiuni meteorologice spațiale la NOAA, a declarat că „nu vom ști când Soarele și-a atins vârful decât după ce activitatea sa a scăzut.”
Fiecare ciclu solar este unic, ceea ce face dificilă prezicerea exactă a comportamentului Soarelui. În timpul maximului solar, creșterea numărului de pete solare și erupții solare conduce la o intensificare a // CME, wikipedia.com // Acestea sunt bule masive de plasmă fierbinte care, atunci când ajung pe Pământ, pot declanșa aurore spectaculoase, dar și furtuni geomagnetice periculoase care afectează sateliții, comunicațiile și rețelele electrice. Cea mai puternică erupție solară din Ciclul 25 a avut loc pe 3 octombrie, când Soarele a emis o erupție de clasă X9. Oamenii de știință anticipează însă și alte erupții și activitate solară în viitor. Chiar și în faza de declin a ciclului pot apărea furtuni foarte puternice, deși acestea sunt mai rare.
În 2003, o furtună solară majoră a provocat 46 din cele 70 de defecțiuni ale sateliților înregistrate în acel an. De asemenea, ejecțiile de masă coronală reprezintă un pericol pentru astronauții aflați pe Stația Spațială Internațională, care sunt expuși unui nivel ridicat de radiații în timpul acestor evenimente.
Deși Galileo Galilei și alți astronomi au observat petele solare în trecut, aceștia nu înțelegeau natura lor exactă. Abia în secolul al XVIII-lea, oamenii de știință au realizat că petele solare sunt legate de magnetismul solar. În 1724, un geofizician englez a observat deviații neobișnuite ale busolei sale, care au fost ulterior corelate cu activitatea solară.
În ultimele decenii, misiuni spațiale dedicate, cum ar fi Observatorul Solar și Heliosferic, lansat în 1995, și Observatorul de Dinamică Solară, lansat în 2010, au furnizat date esențiale despre Soare. De asemenea, sonda // Mai multe detalii pe parkersolarprobe.jhuapl.edu // lansată în 2019, a oferit informații valoroase, după ce a ajuns aproape de suprafața Soarelui și a studiat câmpurile sale magnetice.
Odată cu ciclul solar 25, s-a observat o activitate intensă, care a depășit ușor așteptările inițiale ale oamenilor de știință. Lisa Upton, copreședinta Solar Cycle Prediction Panel, a declarat că, „deși am avut câteva furtuni mari, acestea sunt în limitele așteptate pentru această fază a ciclului.”
Ciclul solar de 11 ani face parte dintr-un set mai complex de cicluri solare. Ciclul Gleissberg, de exemplu, durează între 80 și 90 de ani și influențează ciclul de 11 ani. Alte cicluri, precum ciclul de Vries (200 de ani) sau ciclul Hallstatt (2.300 de ani), contribuie la variațiile solare pe termen lung.
Una dintre provocările cercetătorilor este să înțeleagă schimbarea polilor magnetici ai Soarelui în timpul ciclului de 11 ani. Soarele se află la mijlocul vieții sale de 10 miliarde de ani, oferindu-ne timp suficient pentru a-i studia comportamentul și impactul asupra Pământului și Sistemului Solar.