NASA/JPL-Caltech
Semne de viață pe Marte? Ce a descoperit roverul Perseverance9 min read
NASA a anunțat recent una dintre cele mai promițătoare descoperiri legate de posibilitatea existenței unor forme de viață microbiană pe Marte, în urmă cu miliarde de ani. Însă cât de aproape este știința de o confirmare?
De-a lungul istoriei, planeta Marte a stârnit imaginația oamenilor mai mult decât oricare alt corp ceresc. Fascinația modernă pentru „planeta roșie” a luat însă amploare când astronomul italian // Află mai multe pe wikipedia.org // – structuri liniare întunecate de pe suprafața marțiană. Când a fost tradus eronat în engleză folosindu-se cuvântul „canals”, termenul a alimentat ideea existenței unor construcții artificiale, ipoteză care a încins imaginația publicului și a dus la numeroase speculații despre o civilizație marțiană.
Deși în prezent Marte este o lume aridă și neprimitoare, unde șansele de a găsi viață activă sunt reduse, trecutul său îndepărtat spune o poveste diferită. Cu ajutorul sondelor spațiale și a roboților de pe suprafața marțiană, oamenii de știință au descoperit dovezi puternice care arată că acum miliarde de ani, pe Marte era apă lichidă din belșug, în râuri, // Mars ocean hypothesis, wikipedia.org //
În 2021, roverul Perseverance a aterizat în craterul Jezero, o regiune aleasă special deoarece oamenii de știință cred că acolo a existat, în trecut, un lac. Obiectivul principal al misiunii: identificarea de urme ale vieții de odinioară.

Craterul Jezero. NASA/JPL-Caltech/MSSS/JHUAPL
Mai târziu, în iulie 2024, Perseverance a analizat o rocă denumită Cheyava Falls, aflată în formațiunea „Bright Angel”. Pe suprafața acesteia, cercetătorii au observat structuri bizare asemănătoare unor „pete de leopard” – zone mai deschise la culoare, înconjurate de zone mai închise. Aceste contraste sugerează reacții chimice variate într-un mediu dinamic. Iar pe Pământ, astfel de medii sunt adesea propice pentru microorganisme.
Recent, o echipă de oameni de știință, condusă de Joel Hurowitz, profesor la Universitatea Stony Brook, din New York, // „Redox-driven mineral and organic associations in Jezero Crater, Mars”, nature.com // că analizele spectroscopice și chimice realizate de instrumentele aflate la bordul roverului au indicat prezența unor elemente și compuși chimici cheie: carbon organic, sulf, fosfor și fier.
Un lucru foarte interesant este că atât „petele de leopard”, cât și alte mici formațiuni denumite „semințe de mac” conțin minerale care pe Pământ apar adesea în legătură cu activități microbiene: vivianit și greigit.

Pete de leopard. NASA/JPL-Caltech
„Combinația de compuși chimici pe care am găsit-o în formațiunea Bright Angel ar fi putut fi o sursă bogată de energie pentru metabolismul microbian”, precizează Joel Hurowitz, de la Universitatea Stony Brook din New York, autorul principal al lucrării, // „NASA Says Mars Rover Discovered Potential Biosignature Last Year”, nasa.gov //
Roca Cheyava Falls a fost găsită într-o zonă sedimentară care făcea parte dintr-un canal ce alimenta lacul din craterul Jezero. Ea nu este doar o rocă obișnuită; combinația dintre minerale și carbonul organic o transformă într-un candidat serios pentru identificarea unor posibile urme ale vieții.
Dar nu te entuziasma foarte tare. În anumite condiții, ivianitul și greigitul se pot forma și fără legătură cu formele de viață. Deși se pare că zona respectivă de pe Marte nu avea aceste condiții, asta nu înseamnă automat că avem în față dovada irefutabilă a existenței vieții pe Marte în trecut. Chiar și în lipsa acelor condiții speciale, există totuși posibilitatea ca alte reacții chimice abiotice, încă necunoscute de către oameni, să fi dus la apariția acestor minerale.
„Publicarea într-o revistă evaluată de experți a unei descoperiri atât de semnificative, precum o potențială descoperire a unor semne de viață de pe Marte, este un pas crucial în procesul științific, deoarece asigură rigoarea, validitatea și semnificația rezultatelor noastre. Și, deși explicațiile abiotice pentru ceea ce vedem la Bright Angel sunt mai puțin probabile, având în vedere descoperirile lucrării, nu le putem exclude”, explică, în același comunicat, Katie Stack Morgan, cercetătoare în cadrul proiectului Perseverance la Jet Propulsion Laboratory al NASA.
Cea mai sigură cale pentru a lămuri originea vivianitului și a greigitului ar fi ca mostrele să fie analizate direct în laboratoarele de pe Pământ. Acesta a fost și planul inițial: roverul Perseverance a colectat probe și le-a depozitat pe suprafața marțiană, în așteptarea unei misiuni viitoare care să le recupereze și să le aducă înapoi. Totuși, acest pas ar putea avea loc abia după 2040 – dacă va avea loc – întrucât proiectul de recuperare este în prezent reproiectat pentru a reduce costurile.
Dacă aceste indicii vor fi vreodată confirmate ca dovezi clare ale existenței unor forme de viață, chiar și microbiene, în trecutul planetei Marte, ar fi una dintre cele mai mari descoperiri științifice din istoria Umanității, poate chiar cea mai importantă. O astfel de confirmare ar transforma fundamental înțelegerea despre formele de viață prin oferirea a noi perspective asupra originilor acesteia și despre cât de răspândită ar putea fi aceasta în Univers.

