NASA/Goddard
Soarele ar putea fi capabil de super erupții mai dese decât se credea până acum14 min read
Efectele unor astfel de super erupții ar putea fi devastatoare, dar cât de tare ar trebui să-ți fie frică de asta?
Dacă anul trecut nu ai trăit sub o piatră, probabil știi că 2024 a fost marcat de două furtuni geomagnetice extreme, produse de erupții solare foarte puternice. Prima și cea mai puternică // „How NASA Tracked the Most Intense Solar Storm in Decades”, science.nasa.gov // în timp ce a doua a avut loc în noaptea dintre 10 și 11 octombrie. Ambele furtuni geomagnetice au fost atât de puternice încât au produs aurore polare vizibile de pe mare parte din glob, inclusiv de pe teritoriul României.
Furtunile geomagnetice nu reprezintă, însă, ceva nou – în fiecare // Un ciclu solar durează, în medie, 11 ani // are loc cel puțin o furtună geomagnetică extremă. În 2003, de exemplu, astronauții de la bordul Stației Spațiale Internaționale au primit ordin să se adăpostească în zonele special protejate de radiații, în timp ce piloții zborurilor de la latitudini aproape de poli au primit instrucțiuni să nu zboare la altitudini mari, pentru a evita expunerea la doze mari de radiații. S-a întâmplat și în 1989, când o furtună geomagnetică a provocat o pană de curent de nouă ore în provincia canadiană Quebec.
Însă, de departe, cea mai puternică furtună geomagnetică din ultimele două secole a avut loc în toamna anului 1859. Cunoscută mai bine sub denumirea de // „The Carrington Event: History’s greatest solar storm”, space.com // această furtună a produs niște aurore atât de luminoase încât în anumite locuri oamenii au putut citi noaptea la lumina acestora.
Pe lângă excepționalul spectacol luminos, Evenimentul Carrington a scos din funcțiune rețeaua de telegraf de ambele părți ale Atlanticului. Unii operatori ai telegrafului au suferit electrocutări când manevrau echipamentul, în timp ce alții au raportat faptul că unele echipamentele funcționau cu bateriile deconectate, pentru că erau alimentate, de fapt, de curentul electric indus de puternica furtună geomagnetică.

O erupție solară puternică, octombrie 2024. Foto: NASA/SDO
În 2012, Fusa Miyake, o fiziciană japoneză, a descoperit în inelele unor copaci datând din anul 775 al erei noastre cantități însemnate de izotopi de carbon-14. Acești izotopi se formează în atmosfera terestră atunci când aceasta este lovită de raze cosmice de la Soare, iar apoi o parte dintre aceștia este absorbită de scoarța copacilor. Atmosfera Pământului este lovită constant de astfel de raze cosmice, dar, în general, acestea sunt în cantități mici.
Cantitățile mari de izotopi carbon-14 descoperite de cercetătoarea japoneză arată că în acel an atmosfera Pământului a fost bombardată de o cantitate uriașă de raze cosmice, posibil cauzată de o super erupție solară. De atunci, oamenii de știință au mai descoperit alte câteva astfel de evenimente, cel mai mare având loc în urmă cu 14.300 de ani. Evenimentele de acest tip au fost denumite Evenimente Miyake, după numele cercetătoarei japoneze care le-a descoperit existența.
Dacă un astfel de fenomen ar avea loc astăzi, efectele ei asupra societății moderne ar putea fi devastatoare. Așa că nu e de mirare că oamenii de știință încearcă să înțeleagă care ar fi frecvența lor.
Dacă în 2019, un studiu concluziona că Soarele le-ar produce la fiecare câteva mii de ani, o nouă cercetare vine să îl contrazică. // „Sun-like stars produce superflares roughly once per century”, arxiv.org // sugerează însă că aceste megaerupții solare ar putea apărea cu o frecvență mult mai mare. O echipă internațională de astronomi condusă de Valeriy Vasilyev, de la Institutul Max Planck din Germania, a folosit observațiile telescopului spațial Kepler, pentru a studia 56.450 de stele asemănătoare cu Soarele (ca temperatură și variabilitate). Concluzia? Acest tip de stele poate produce super erupții la fiecare sută de ani.
Super erupțiile au apărut în observațiile telescopului Kepler ca niște creșteri bruște în strălucirea stelelor. Dintre cele 56.450 de stele observate, echipa a găsit 2889 de super erupții produse de 2527 de stele, ceea ce înseamnă o medie de o super erupție pe secol pentru o stea de acest tip.
„Nu putem observa Soarele de-a lungul a mii de ani. În schimb, putem monitoriza comportamentul a mii de stele foarte asemănătoare cu Soarele pe perioade scurte de timp. Acest lucru ne ajută să estimăm cât de des apar super erupții” explică Sami Solanki, de la Institutul Max Planck, // „Superflares once per Century”, mps.mpg.com //
Dacă Pământul ar fi lovit în prezent de o astfel de super erupție solară, efectele ar putea fi devastatoare. Foarte mulți sateliți ar fi afectați: unii s-ar defecta pe orbită, în timp ce alții ar putea să fie scoși de pe orbita joasă și ar intra în atmosferă unde ar fi distruși, // „Unexpected space weather causing the reentry of 38 Starlink satellites in February 2022”, swsc-journal.com //
Lucrurile ar putea fi și mai grave, pentru că fenomenul ar putea scoate din funcțiune rețelele electrice timp de săptămâni, poate chiar luni de zile. Totul ar fi afectat, de la activitatea băncilor, la funcționarea spitalelor, și până la alimentarea cu combustibil. Iar dacă pana de curent durează o perioadă îndelungată, toate acestea vor începe să-și desfășoare activitatea din ce în ce mai greu până când, într-un final, multe vor înceta să mai funcționeze.
Astronauții aflați la bordul stațiilor spațiale și oamenii aflați în zbor, la bordul avioanelor, ar putea fi expuși unor doze crescute de radiații, ceea ce le-ar putea afecta sănătatea.
Și acum, veștile bune.
Ceea ce am descris mai sus reprezintă cel mai negru scenariu, dar asta nu înseamnă că lucrurile vor sta chiar așa. Noul studiu concluzionează că Soarele ar putea să producă o super erupție o dată la o sută de ani, dar atunci de ce nu a existat una de cel puțin două secole?
Ei bine, explicația ar putea fi că aici este vorba despre o medie pe care o fac oamenii de știință. Asta înseamnă că unele stele vor erupe mai des, în timp ce altele, cum poate fi cazul Soarelui, ar putea fi mai calme și ar putea erupe mai rar.

Enorma erupție solară din noiembrie 2003. Foto: Solar Heliospheric Observatory
Dar chiar și dacă Soarele ar produce, chiar în acest moment, o mega erupție, acest lucru nu înseamnă automat că Pământul ar fi afectat. În noiembrie 2003, astronomii au înregistrat cea mai puternică erupție solară din ultimii 50 de ani. Dar, din fericire, aceasta nu a fost îndreptată spre planeta noastră.
În plus, oamenii de știință observă acum Soarele 24 de ore din 24, tocmai pentru a fi pregătiți pentru astfel de scenarii. Aceștia ar trimite imediat avertismente companiilor care asigură furnizarea energiei electrice pentru ca acestea să aibă timpul necesar pentru a-și pregăti sistemele să treacă cu bine de uriașa furtună geomagnetică prin care ar urma să trecem.
Și, la fel cum s-a întâmplat și-n 2003, astronauții de pe Stația Spațială Internațională și pe cea chinezească ar fi instruiți să se adăpostească în zonele protejate din interiorul Stației sau, în caz de urgență ar fi aduși pe Pământ la bordul capsulelor care sunt mereu andocate la stație pentru a putea fi folosite în astfel de situații de criză. Sateliții ar fi introduși de operatorii acestora în stare de stand by până la trecerea radiațiilor, după care ar fi aduși din nou în stare de funcționare normală.
Așasdar, nu e cazul să te panichezi. Oamenii de știință știu de multă vreme de efectele negative pe care o erupție solară le-ar putea avea asupra infrastructurii pe care societatea modernă se bazează atât de mult, așa că s-au luat unele măsuri pentru a se minimiza efectele pe care un astfel de eveniment le-ar putea avea.