Sondele spațiale Hera și Europa Clipper sunt gata de lansare. Iată de ce să urmărești aceste misiuni15 min read
În octombrie, pornesc la drum două misiuni spațiale foarte interesante: una, parte a primului experiment de apărare planetară, cea de-a doua, parte a efortului oamenilor de știință de a afla dacă există viață extraterestră.
Începutul lunii octombrie aduce două lansări spațiale foarte interesante. Prima dintre ele, // Detalii pe esa.int // are ca misiune măsurarea efectelor pe care impactul cu // Detalii pe nasa.gov // l-a avut asupra orbitei asteroidului Dimorphos. Cea de-a doua, // Detalii pe europa.nasa.gov // ar putea să mai facă un pas în direcția răspunsului la întrebarea dacă există sau nu forme de viață în oceanul de pe satelitul jovian Europa.
CITEȘTE ȘI: Impactul este iminent. Iată ce trebuie să știi despre misiunea DART
Sonda spațială Hera
Dacă totul decurge conform planului, pe 7 octombrie, de la baza Forțelor Spațiale Americane Cape Canaveral, Florida, o rachetă Falcon 9 a celor de la SpaceX ar trebui să lanseze sonda spațială Hera spre // Detalii pe wikipedia.org // lună a asteroidului 65803 Didymos. Hera va ajunge la asteroid la sfârșitul anului 2026, iar inserția orbitală va avea loc undeva la începutul anului 2027.
Dacă, din orice motive, lansarea nu poate avea loc în data de 7 octombrie, nu e neapărat un capăt de drum, întrucât fereastra de lansare ține până pe 27 octombrie.
Poate oare omenirea să se apere de un eventual impact cu un asteroid? Până acum câțiva ani, răspunsul era unul negativ. Existau planuri teoretice realizate de oamenii de știință, dar nimic practic în acest sens. Dar în anul 2022, lucrul ăsta s-a schimbat, odată cu prăbușirea controlată a sondei spațiale DART (Double Asteroid Redirection Test) pe asteroidul Dimorphos, în speranța că impactul va fi suficient de puternic pentru a modifica puțin traiectoria asteroidului și a dovedi că, la nevoie, traiectoria unui asteroid potențial periculos pentru Pământ poate fi schimbată. În octombrie, sonda spațială Hera își va începe călătoria spre asteroidul Dimorphos, pentru a măsura exact modificările pe care impactul cu sonda DART l-au avut asupra orbitei acestuia.
CITEȘTE ȘI: Cum poate fi evitat impactul unui asteroid cu Pământul?
Măsurătorile efectuate deja de oamenii de știință în urma impactului misiunii DART au arătat că aceasta a fost un succes. De fapt, se pare că DART a avut un efect mult mai puternic asupra asteroidului decât anticipaseră oamenii de știință.
Acum Hera va trebui, prin studierea în detaliu a asteroidul Dimorphos, să ofere răspuns la o întrebare cheie: cât de importante sunt densitatea și natura suprafeței și interiorului asteroidului în transferul momentului cinetic dintre sonda spațială și acesta?
Răspunsul la această întrebare este esențial, deoarece există mai multe tipuri de asteroizi: unii formați din rocă, alții din metal, alții dintr-un amestec de rocă și metal. De asemenea, un asteroid, chiar dacă de departe poate părea compus dintr-o singură bucată, ar putea fi, de fapt, format din mai mulți meteoroizi ținuți laolaltă de gravitație. Trebuie deci, să fie construit impactorul cinetic potrivit pentru fiecare tip de compoziție a unui potențial asteroid periculos. Iar aici rolul misiunii Hera este foarte important pentru a înțelege cum se produce coliziunea dintre impactorul cinetic și asteroidul țintă, în funcție de compoziția acestuia, și care sunt efectele compoziției asupra asteroidului și a traiectoriei sale.
În acest sens, Hera va studia asteroidul atât în lumină vizibilă, dar și cu ajutorul undelor radio și al unui instrument cu laser.
De asemenea, la bordul sondei se vor afla doi nanosateliți (Juventas și Milani) pe care Hera îi va elibera în apropiere de asteroid. Acești mini sateliți vor realiza și ei diverse măsurători, atât asupra asteroidului Dimorphos, cât și a corpului principal al sistemului – asteroidul 65803 Didymos.
Misunea Europa Clipper
Lansarea acestei misiuni este programată pe 10 octombrie, de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, cu o rachetă Falcon Heavy deținută de SpaceX.
În acest caz, fereastra de lansare a misiunii durează până pe 30 octombrie.
Pentru a ajunge la destinație, însă, // O metodă prin care este folosită gravitația planetelor pentru a accelera o navă spațială în direcția dorită. Detalii pe wikipedia.org // atât de la planeta Marte, cât și de la Pământ. După ce va efectua toate aceste manevre și după o călătorie de aproape trei miliarde de kilometri, sonda spațială va ajunge la destinație, pe planeta Jupiter, în anul 2030.
Există viață extraterestră? Nimeni nu știe, încă, dar oamenii de știință încearcă să afle răspunsul prin diverse moduri. Unul dintre aceste mijloace este de a trimite sonde spațiale spre diverse locuri din Univers, în care se speră că ar putea exista viață extraterestră. Și cum oamenii și obiectele create de omenire nu pot călători foarte departe, explorarea e limitată, cel puțin deocamdată, la investigarea unor locuri din Sistemul Solar. Ei bine, unul dintre cele mai intrigante locuri, în acest sens, este Europa, unul dintre cei mai mari sateliți naturali ai planetei Jupiter. Iar Europa, așa cum sigur ți-ai dat seama din numele sondei, este chiar ținta acestei misiuni.
Chiar dacă sonda va studia Europa, aceasta va intra pe orbită în jurul planetei Jupiter, iar de acolo va executa survoluri ale satelitului. NASA a ales această abordare pentru a proteja sonda de centurile foarte intense de radiații din jurul lui Jupiter. Studiile au arătat că dacă sonda ar fi intrat pe orbită în jurul Europei, nu ar fi rezistat mai mult de câteva luni, pentru că s-ar fi defectat din cauza radiațiilor extreme. În abordarea aleasă de NASA pentru această misiune, sonda va executa până la 50 de survoluri ale satelitului natural, pe parcursul mai multor ani, ceea ce-i va permite să observe întreaga suprafață a acestuia.
De-a lungul timpului, oamenii de știință au găsit mai multe dovezi care indică faptul că sub crusta de gheață care o acoperă în totalitate, // „Evidence for an Ocean”, europa.nasa.gov // Cum pe Pământ, oriunde există apă, se găsesc forme de viață, nu-i de mirare că astronomii sunt fascinați de acest satelit natural. În plus, forțele mareice generate de gravitația lui Jupiter încălzesc interiorul Europei suficient de mult pentru a oferi condiții de temperatură bune pentru apariția și întreținerea eventualelor forme de viață care ar putea exista în acest ocean.
Europa Clipper este echipată, printre altele, cu un sistem radar care poate penetra gheața și căuta eventuale lacuri de sub aceasta, similare cu cele de sub calota de glaciară a Antarcticii. De asemenea, Europa Clipper este echipată cu un spectrometru care îi va permite să studieze compoziția suprafeței satelitului. Te vei putea bucura și de fotografii ale Europei, deoarece sonda este echipată și cu camere de înaltă rezoluție, care vor fotografia aproape întreaga suprafață a Europei.
La momentul redactării acestui material, rachetele // Detalii pe x.com // în urma unui incident în care a fost implicată treapta superioară a unei asemenea rachete, în urma lansării misiunii cu echipaj uman Crew-9 spre Stația Spațială Internațională. Astfel, după trimiterea în siguranță a capsulei spațiale cu cei doi astronauți la bord spre Stație, treapta superioară trebuia să execute o aprindere a motorului pentru a se deorbita. Această aprindere nu a avut loc conform planului, iar treapta a căzut undeva în Oceanul Pacific, în afara zonei stabilite inițial. A fost deschisă o investigație pentru a se depista ce anume s-a întâmplat, iar în acest timp rachetele Falcon 9 nu pot zbura.
Totuși, cu doar o zi înainte de data stabilită pentru lansarea misiunii Hera, // „US FAA authorizes SpaceX Falcon 9 vehicle for Monday flight”, reuters.com // pentru lansare. În aceste condiții, Falcon Heavy, care va lansa misiunea Europa Clipper, nu pare afectată de această investigație.