Zbor la milimetru: ESA a trimis sateliți pentru a „fabrica” eclipse solare16 min read

Proba-3, cea mai recent lansată sondă spațială a Agenției Spațiale Europene (ESA) este pe cale să simuleze eclipse solare la zeci de mii de kilometri distanță de Pământ, pentru a strânge date despre steaua din Sistemul Solar .

Sonda, formată din doi sateliți de mici dimensiuni, a pornit pe drumul spre orbită la bordul unei rachete operate de către ISRO, agenția spațială a Indiei, pe 5 decembrie anul trecut.// Eclipse-making double satellite Proba-3 enters orbit, esa.int // Luna trecută, sateliții din componența sa s-au separat, iar în prezent se află într-o orbită eliptică în jurul Pământului, al cărei cel mai îndepărtat punct este la peste 60.000 de kilometri distanță.

Misiunea propriu-zisă va începe în martie, iar până atunci, cei doi sateliți se vor îndepărta până la 50 km unul de celălalt, pe durata unor manevre de configurare. Ulterior, vor fi readuși la doar 150 m distanță, unde vor trebui să mențină o poziție extrem de precisă, conform ESA.// Proba-3 becomes two: satellites separated, esa.int //

ESA / P. Sebirot

Pregătirea din spatele misiunii

Proba-3 este un proiect ESA a cărui pregătire a durat mai bine de zece ani și care a necesitat suport industrial din partea a peste 40 de companii europene, sub coordonarea unei echipe centrale din Spania și Belgia.// Proba-3 Frequently Asked Questions, esa.int // La pregătirea misiunii au contribuit 14 state membre ale ESA, printre care și România.

În România a fost fabricat un instrument esențial de la bordul sondei,// Proba-3 Media Kit, esa.int // un senzor de poziție care va fi folosit pentru a asigura o aliniere precisă între cei doi sateliți, după momentul în care misiunea va începe. Acesta a fost fabricat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Microtehnologie din București. De asemenea, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Turbomotoare Comoti din București a fost responsabil pentru echipamentele de suport la sol ale misiunii.

ESA susține că Proba-3 este prima misiune spațială care va demonstra zborul în formație de înaltă precizie, pentru că cei doi sateliți care vor acționa ca un singur instrument în spațiu. Obiectivul de bază al misiunii este studierea coroanei solare, un fel de atmosferă a Soarelui.

Coroana solară este stratul exterior al atmosferei Soarelui și se extinde în spațiu pe distanțe de milioane de kilometri dincolo de fotosferă (suprafața Soarelui). Într-un mod paradoxal și încă neînțeles de știință, coroana este și mult mai fierbinte decât suprafața Soarelui.// The Hidden Corona: Sun’s Outer Atmosphere, scied.ucar.edu // Dacă ai văzut vreodată o eclipsă solară totală, atunci ai văzut și coroana drept acea aureolă luminoasă vizibilă când discul solar era acoperit complet de către Lună. Dacă însă ești ca mine și nu erai în viață în 1999, când a avut loc ultima eclipsă totală pe teritoriul României, mai ai puțin de așteptat. Următoarea va fi abia în 2081.// Eclipse de Soare, astro-urseanu.ro //

Revenind la sateliți, perechea va observa coroana solară prin blocarea directă a discului solar cu ajutorul unuia dintre sateliți, Occulter. Celălalt, Coronagraph, va capta imagini detaliate ale regiunii din jurul Soarelui, fără ca lumina puternică a stelei să interfereze. Pentru a reuși, sateliții vor păstra o distanță de aproximativ 150 de metri între ei și vor fi aliniați cu ajutorul unui sistem de propulsie deosebit de precis. Cât de precis? ESA susține că, pe durata intervalelor de măsurare, care pot dura până la șase ore, cei doi sateliți nu vor putea ieși din aliniament cu mai mult de un milimetru. Asta e cam grosimea unei unghii.// Proba-3: Flying two spacecraft is harder than one, esa.int //

ESA / P. Carril

Mai multe informații despre Soare

Proba-3 nu e prima misiune care studiază coroana solară. Au existat și alte sonde spațiale trimise de ESA, NASA sau alte agenții spațiale, multe dintre care încă sunt active. De exemplu, sonda spațială Parker, lansată de către NASA, chiar a orbitat în interiorul coroanei solare, la o distanță de 6,1 milioane de kilometri de suprafața stelei. Ea se află într-o orbită în jurul Soarelui, iar la sfârșitul anului trecut a devenit, pentru a doua oară, cel mai rapid obiect creat vreodată de umanitate.// NASA’s Parker Solar Probe Reports Healthy Status After Solar Encounter, blog.nasa.gov // În cel mai apropiat punct al orbitei, a atins viteza de 692.000 de kilometri pe oră, suficient pentru a face înconjurul Pământului în mai puțin de 4 secunde.

Conform informațiilor ESA, Proba-3 va ajuta la rezolvarea a câteva mistere privind Soarele și efectele sale asupra planetei noastre.// Five space mysteries Proba-3 will help solve, esa.int // În primul rând, va investiga de ce coroana solară este de sute de ori mai fierbinte decât suprafața Soarelui.

Misiunea va urmări și mecanismele care accelerează vântul solar, care este un flux de particule încărcate electric ce călătorește prin sistemul nostru solar. Intensificările sale produc uneori perturbări ale frecvențelor radio și sistemelor de telecomunicație pe Pământ, dar și frumoasele aurore boreale.

Proba-3 va mai studia comportamentul electronilor din centurile de radiații ale Pământului și va măsura variațiile fine ale radiației solare. Asta va ajuta oamenii de știință să afle cât de mult se schimbă energia emisă de Soare în timp.

Bugetele pentru cercetare, la răscruce

Misiuni precum Proba-3 sunt rezultatul a decenii de cercetare, iar descoperirile pe care un astfel de proiect le poate aduce sunt inestimabile din punct de vedere al progresului tehnologic și științific.

În contextul în care multe țări își sporesc cheltuielile în arii precum apărarea națională,// Global defence spending soars to new high, iiss.org // perspectivele finanțării pentru cercetare în domenii precum explorarea spațiului cosmic se află într-o zonă ciudată. În Statele Unite, administrația curentă a anunțat recent o serie de tăieri masive din fondurile federale oferite universităților care desfășoară cercetări în domeniul sănătății,// Trump administration makes deep cuts to science funding, npr.org // o măsură asupru criticată de cercetători și profesori, pe care unii o consideră un atac asupra educației.// NIH funding cuts are Trump’s latest attack on education, professors say, theguardian.com // Aceeași administrație a anunțat și lipsa de sprijin financiar pentru cercetarea climatică,// Outcry as Trump withdraws support for research that mentions ‘climate’, theguardian.com // în timp ce criza climatică atinge noi culmi, iar luna ianuarie a acestui an a fost cea mai caldă de când se fac măsurători.// Copernicus: January 2025 was the warmest on record globally, despite an emerging La Niña, climate.copernicus.eu //

Ecourile acestei atitudini le resimte din plin și NASA, care era cât pe ce să concedieze peste o mie de angajați, tot la cererea lui Donald Trump.// Trump Administration Reverses Layoffs At These Federal Agencies—After Cutting Bird Flu, FDA Staff, forbes.com // Bugetul agenției pentru anul fiscal în curs a primit o majorare modestă, de numai 1%, iar misiuni de observare a spațiului cosmic precum telescoapele Hubble, James Webb sau Chandra se pregătesc pentru tăieri drastice de buget.// ‘It’s extremely worrisome.’ NASA’s James Webb Space Telescope faces potential 20% budget cut just 4 years after launch, space.com //

Poate cea mai dramatică soartă o avea până nu demult telescopul Chandra, lansat de NASA în 1999 pentru a studia universul în raze X. După 26 de ani de descoperiri, acesta rămâne cel mai puternic observator de acest tip, dar planurile agenției spațiale americane de reduceri bugetare și concedieri ar fi putut pune capăt misiunii până în 2026.// Frequently asked questions, savechandra.org // Inițiativa globală „#SaveChandra”, susținută de comunitatea astronomică, a reușit să atragă suficient sprijin public și politic pentru a determina NASA să renunțe la anularea misiunii.// Thank you, savechandra.org // Astfel, telescopul își va continua programul de observații în 2025, însă viitorul său, deși încă sigur pentru cel puțin încă un deceniu, rămâne incert.

Și în Europa apar semnale că finanțarea pentru explorarea spațiului ar putea continua să scadă. În 2025, bugetul ESA a înregistrat prima reducere după patru ani, ca urmare a diminuării contribuțiilor din partea principalilor finanțatori, Germania, Regatul Unit și Italia, cu un total de 430 de milioane de euro.// ESA’s Budget Shrinks as Germany, Italy, and UK Cut Funding, payloadspace.com // Cu un buget de peste trei ori mai mic decât cel al NASA, ESA va avea la dispoziție 7,68 miliarde de euro în 2025, față de 7,88 miliarde de euro în 2024.

În același timp, agenții spațiale precum ISRO plănuiesc o accelerare a dezvoltării și o creștere semnificativă a finanțării operațiunilor. Agenția spațială indiană dispune în prezent de un buget de aproximativ 1,5 miliarde de euro, iar directorul ei declara într-un interviu pentru Reuters// India’s space agency chief sees higher funding, reuters.com // că intenționează chiar să crească bugetul agenției cu 20-30% în următorii ani.