NASA/MSFC
2024, anul spațiului în cercetarea românească17 min read
În 2024, primul experiment românesc a ajuns pe Stația Spațială Internațională, iar inteligența artificială a fost pusă în slujba monitorizării pacienților și albinelor. În plus, a fost dezvoltat primul raport extins despre Starea Climei în România.

Experimentul DropCoal. Foto: Romanian InSpace Engineering
Spațiu
În 2024, a fost pus în funcțiune pe Stația Spațială Internațională un experiment 100% românesc. Misiunea Drop Coal, dezvoltată de // „RISE”, roinspace // studiază comportamentul lichidelor în condiții de microgravitație pe SSI. Mai precis, experimentul analizează ciocnirea picăturilor de apă și etanol, ceea ce permite înțelegerea mai bună a unor procese cum ar fi formarea norilor sau optimizarea combustibililor. O a doua fază a experimentului, planificată pentru acest an, va extinde cercetarea în capsula spațială Nyx.
Cu câteva săptămâni înainte, la începutul lunii octombrie, o altă misiune spațială la care a contribuit și România își luase zborul. // Mai multe detalii pe esa.int // condusă de Agenția Spațială Europeană, va studia impactul ciocnirii intenționate cu un asteroid. Având contribuții tehnice românești la sistemul de navigație vizuală, această misiune continuă experimentul început în 2022 cu misiunea DART a NASA.
DART a vizat un sistem de doi asteroizi și l-a țintit pe cel mai mic – Dimorphos. Timpul în care asteroidul îl înconjura pe cel mare a fost redus cu aproximativ 33 de minute, ceea ce a demonstrat că un impact direct poate schimba orbita unui asteroid. HERA va examina rezultatele acestui impact când va ajunge la destinație în 2026, oferind date importante pentru dezvoltarea strategiilor de apărare planetară.
2026 ar putea fi și anul în care pe Lună ar ajunge primul echipament românesc, dezvoltat de // „ispace Europe and CDS”, cds.ro // Compania japoneză iSpace a contractat firma românească pentru realizarea unui sistem de măsurare a poziției – spre deosebire de Pământ, Luna nu are un sistem GPS care să poată urmări poziția echipamentelor. Sistemul românesc propune o soluție la această problemă, bazată pe o tehnologie Ultra-Wideband. Sistemul include o antenă fixă pe lander și un echipament mobil pentru rover, ceea ce deschide noi perspective pentru viitoarele misiuni lunare.
// „GMV secures major contract for ESA’s CyberCUBE mission to bolster Space Cybersecurity”, gmv.com // abordează o altă provocare critică a erei spațiale: securitatea cibernetică a infrastructurii orbitale. Cu ajutorul unui mini-satelit de tip cubesat, misiunea va evalua vulnerabilitățile sistemelor spațiale și va dezvolta strategii de protecție.

Orange România la EuCNC & 6G Summit. Foto: Orange
Tehnologie
// „6G-Multiband Wireless and Optical Signalling for Integrated Communications, Sensing and Localization”, cordis.europa.eu // la tehnologia pentru viitoarea generație de telefoane mobile 6G. Sistemul va combina comunicațiile radio cu tehnologia radar pentru a permite telefoanelor să detecteze și să localizeze obiecte din jur cu o precizie de câțiva centimetri, o capacitate fără precedent în dispozitivele mobile actuale. Cu această tehnologie, dispozitivele vor putea genera imagini 3D de înaltă rezoluție ale mediului înconjurător și vor detecta atât obiecte conectate la rețea, cât și pe cele neconectate. Astfel, deschide calea pentru aplicații complet noi în realitatea augmentată și siguranța personală.
Porsche a brevetat în SUA o inovație în domeniul motoarelor cu ardere internă realizată în colaborare cu // Porsche și UTCN au brevetat un nou concept de motor cu ardere internă, utcluj.ro // Este vorba despre un motor cu un design complet nou, numit „de două ori trei timpi”, care promite să aducă îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește eficiența și puterea dezvoltată.
Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu a obținut un brevet european pentru un sistem inovator de // „ULBS a înregistrat primul Brevet European la European Patent Office (EPO) | ulbsibiu.ro // Sistemul identifică și analizează operațiunile repetitive cu ajutorul AI, pentru a proteja confidențialitatea angajaților prin anonimizarea datelor. Această tehnologie poate crește semnificativ eficiența muncii și reduce oboseala profesională.

Sursă: ebrains.eu
Medicină
O companie românească a creat o platformă digitală care cartografiază creierul. Platforma dezvoltată de Codemart este parte a uneia dintre cele mai faimoase inițiative la nivel european – // „Mapping the mind – EU-funded research unlocks secrets of the human brain”, projects.research-and-innovation.ec.europa.eu //
Acest atlas digital al creierului, un fel de Google Maps al materiei cenușii, cartografiază peste 200 de zone cerebrale și oferă hărți anatomice detaliate până la nivel microscopic. Aplicațiile practice includ dezvoltarea unor tehnologii care permit pacienților paralizați să meargă din nou și crearea unor dispozitive care ar putea ajuta persoanele nevăzătoare să-și recapete vederea.
Creierul a dat câteva răspunsuri și cercetătorilor de la Transylvanian Institute of Neuroscience, care au îmbunătățit înțelegerea bolii Huntington prin studiul autofagiei celulare – procesul prin care celulele își descompun și reciclează componentele uzate sau deteriorate. // „Nuclear proteasomes buffer cytoplasmic proteins during autophagy compromise”, nature.com // a evidențiat legătura critică dintre defectele de autophagie și deteriorarea celulară și a identificat noi ținte potențiale pentru tratamente.
Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a anunțat, în 2024, un proiect european care transformă // „Lansarea proiectului European THCS TransCare”, utcluj.ro // Sistemul integrează monitorizarea la distanță, asistenți digitali și algoritmi de inteligență artificială și permite personalului medical să intervină preventiv și să ofere îngrijire personalizată. Universitatea colaborează cu parteneri din Norvegia și Italia pentru a dezvolta soluții aplicabile în diverse sisteme de sănătate europene.
Totuși, utilizarea AI-ului când vine vorba de îngrijirea unor persoane vulnerabile ar putea avea consecințe nebănuite. Un articol publicat în Nature la care au contribuit Constantin Vică, prorector al Universității din București, și Cristina Voinea, cercetătoare postdoctorală la // „Conferențiarul Constantin Vică, de la Facultatea de Filosofie a UB, coautor al articolului “Paternalistic AI: the case of aged care”, publicat la Springer Nature”, unibuc.ro // asupra riscurilor dezvoltării paternaliste a sistemelor AI pentru îngrijirea vârstnicilor.
Sistemele de inteligență artificială create în acest scop tind să limiteze libertatea și autonomia persoanelor în vârstă sub pretextul că acționează în interesul lor. Cercetătorii au descoperit că acest comportament își are rădăcinile în prejudecățile și stereotipurile despre vârstă (ageism) pe care dezvoltatorii, poate inconștient, le încorporează în tehnologie.
Universitatea Babeș-Bolyai a lansat un RE*Think Life Game, un joc terapeutic online dedicat sănătății mintale. Structurat în patru niveluri distincte, // „Jocul terapeutic REThink Life Game, lansat la UBB – NEWSUBB”, news.ubbcluj.ro // O caracteristică interesantă este folosirea unor personaje reale din cadrul universității, ceea ce face experiența mai autentică și mai apropiată de realitate. Jocul include și un sistem de evaluare care permite urmărirea progresului utilizatorului.

Starea Climei, 2024. Sursă: InfoClima.ro
Mediu
Anul 2024 a adus prima analiză comprehensivă a impactului schimbărilor climatice asupra României: // „Starea Climei România 2024 — InfoClima.ro”, infoclima.ro // Elaborat de 11 cercetători, documentul oferă date precise și actualizate, identifică zonele vulnerabile și propune măsuri specifice de adaptare și atenuare, pentru a servi ca instrument practic pentru dezvoltarea politicilor de mediu adaptate contextului local.
O echipă de peste o sută de cercetători coordonată de clujeanul Lucian Pârvulescu a creat // „World of crayfish”, world.crayfish.ro // Platforma centralizează date validate științific despre distribuția speciilor și răspândirea bolilor, ceea ce e foarte important pentru a opri răspândirea rapidă a speciilor invazive și a bolilor precum ciuma racilor.
Colegii de la USAMV Cluj au inițiat un proiect asemănător, dar // „Data-driven support for Europe’s beekeepers”, cordis.europa.eu // Ei au dezvoltat un sistem care colectează automat date din 400 de colonii și măsoară parametri precum greutatea stupului, numărul de albine și nivelul de zgomot. Prin algoritmi avansați, poate detecta coloniile în pericol și oferă sugestii de intervenție apicultorilor.
Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Metale Neferoase din București s-au preocupat de o altă problemă majoră de mediu: deșeurile miniere. În Europa, acestea însumează 28 de miliarde de tone și cresc anual cu 600 milioane tone. Cercetătorii au dezvoltat o tehnică ce // „The riches in Europe’s mountains of metals waste”, projects.research-and-innovation.ec.europa.eu // Această metodă nu doar reduce impactul asupra mediului, ci și transformă deșeurile în materii prime pentru tehnologii moderne, deși costurile rămân încă o provocare pentru aplicarea comercială.
O echipă de cercetători de la Institutul Național pentru Fizica Pământului și Universitatea din București a creat prima hartă tridimensională a unui vulcan de noroi din țara noastră. // „A Geophysical Investigation of the Pâclele Mici Mud Volcano in Romania Using Deep Geoelectrical Surveys”, mdpi.com // Cercetarea a depășit limitările metodelor tradiționale de investigație, care erau ineficiente din cauza solului foarte conductiv electric și a terenului accidentat. Cartografierea a relevat că zona activă a vulcanului este mai extinsă decât pare la suprafață, cu un sistem complex de canale subterane până la 150 metri adâncime.