Jorg Greuel / Getty Images
Călin Georgescu și fentarea logicii24 min read
Printre primele lucruri pe care înveți să le reperezi ca jurnalist sunt așa-zisele logical fallacies – în română le numim erori de logică sau sofisme. Ar trebui să fie primii indici de care să ții seamă atunci când treci prin filtrul propriu orice fel de discurs, dar mai ales cel politic.
Argumente care par solide la prima vedere, dar sunt concepute să ascundă părți din adevăr sau să devieze de la problema reală ori o realitate mai nuanțată. Așa descriu pe scurt conceptele de mai jos. În niște vremuri în care consumi informație într-un un ritm ridicol de alert, e important să poți judeca în mod critic ce îți este prezentat.
În puținele zile de când a intrat în prim-planul atenției publice, suveranistul Călin Georgescu a fost numit candidatul-surpriză al alegerilor prezidențiale din acest an. Mă rog. Ce-i clar e că domnul ăsta a ajuns să fie girantul încrederii a peste două milioane de oameni. Cu un avans clar la voturi după primul tur, am ales să pun sub lupa logicii elementare declarațiile domnului Georgescu.
Am selectat sofismele pe care le-am considerat cel mai des folosite în discursul politic general și le-am ilustrat cu exemple din declarațiile domniei sale. Poți folosi cu ușurință aceste concepte și pentru a identifica strategii similare în alte declarații publice sau dezbateri, indiferent de context. Să le luăm pe rând.
Atacul la persoană
La ce să fii atent? Funcționează prin a discredita persoana care prezintă argumentul sau o terță parte, în loc de a răspunde ideii în sine. Se mai numește „ad hominem” și e printre cele mai facile căi pentru un politician de a întoarce un discurs în favoarea sa.
// Minutul 2:59, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // moderatoarea îi cerea lui Călin Georgescu o opinie despre faptul că Traian Băsescu l-ar fi acuzat că este pro-rus. În loc să adreseze chestiunea de fond, el a oferit următorul răspuns:
„Uitați cum stau lucrurile. Traian Băsescu este un turnător dovedit care și-a bătut joc de familia lui și de o femeie care practic l-a ajutat din toate punctele de vedere. Nu mai am nimic de comentat. Atât. Punct.”
Poate părea un răspuns acceptabil, pentru că include părți de adevăr, precum colaborarea fostului președinte Băsescu cu Securitatea. Nu e așa. Evită în mod complet întrebarea jurnalistei despre presupusa sa orientare pro-rusă și redirecționează discuția către un atac personal, în favoarea sa.
// Minutul 15:21, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // moderatoarea îi expunea lui Călin Georgescu că antreprenorul Dan Șucu a estimat valoarea campaniei sale electorale la 50 de milioane de euro. În loc să dezmințească informația respectivă cu argumente solide despre finanțarea campaniei sale, reacția imediată a domnului Georgescu a fost:
„Da, probabil că domnul Șucu lucrează și în servicii mai nou. Sau poate chiar lucrează, nu știu, nu e treaba mea. […] De unde poate să aibă aceste informații?”
Insinuarea despre serviciile secrete face ca subiectul principal al întrebării jurnalistei să fie complet ignorat, în timp ce domnul Georgescu își redirecționează răspunsul. Ulterior, a descris afirmațiile antreprenorului ca fiind invenții, dar continuarea este mai puțin relevantă în absența unui răspuns direct.
Omul de paie
La ce să fii atent? Această eroare apare atunci când vorbitorul, în loc să confrunte ideea reală, construiește un „om de paie,” o versiune mai slabă a argumentului, pe care o atacă.
// Minutul 5:13, emisiunea Cafeneaua Politică, Canal 33, youtube.com // care a fost republicat recent, Călin Georgescu povestea despre întâlnirea cu Klaus Schwab, fondatorul Forumului Economic Mondial.
„Îmi este egal ce cred unii și alții mai ales astăzi, însă eu vă spun că aici discutăm de altă specie. Pot să spun că eu cel puțin îi cataloghez ca neomarxiști sataniști. Ăsta este cel puțin Schwab. Nu este dur, asta este realitatea.”
Iată cum se face ușor trecerea de la „eu cred” la „asta e realitatea.” În acest context, se creează un om de paie din figura lui Klaus Schwab, distorsionându-i intențiile și ideile. În loc să abordeze ce spune Schwab sau să-i combată argumentele, Călin Georgescu construiește o imagine negativă a acestuia, bazată pe convingerile proprii, reducând discuția la etichete ușor de discreditat.
Generalizarea pripită
La ce să fii atent? Funcționează prin a trage concluzii generale pe baza unui număr insuficient de exemple sau dovezi.
// Minutul 42:35, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // cum comentează acuzațiile că este în fruntea unei mișcări neolegionare, domnul Georgescu a spus următoarele:
„Nu știu ce să mai inventeze. […] Făcând aceste afirmații, practic arată cu degetul la tot poporul român. Deci este vorba de o umilință de neimaginat. Adică tot poporul român este extremist, tot poporul român este legionar și așa mai departe.”
Prin acest răspuns, domnul Georgescu folosește drept scut poporul român în ansamblu, printr-o concluzie exagerată și nefondată. Acuzația la adresa sa este diluată prin generalizare, iar întrebarea inițială despre legătura sa cu mișcarea neolegionară rămâne fără un răspuns concret.
Heringul roșu
La ce să fii atent? Funcționează prin a distrage atenția de la subiectul principal către unul secundar sau irelevant. E o tactică conversațională de diversiune prin care se pierde cu ușurință firul inițial al discuției.
// Minutul 43:33, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // la acuzațiile despre legăturile cu mișcarea neolegionară, Călin Georgescu afirma:
„Poate ar trebui să își facă griji de faptul că 20% din populația acestei țări trăiește în sărăcie declarată […] Ne mor tinerii din cauza drogurilor, iar lor le arde de faptul că sunt extremist, legionar și așa mai departe.”
Prin a cita o listă de probleme presante ale societății, răspunsul domnului Georgescu deturnează discuția către teme aparent importante, dar irelevante pentru întrebarea adresată. În contextul unei campanii electorale, este absolut firesc ca publicul să fie preocupat de profilul candidatului și de legăturile sale controversate, întrucât acestea reflectă, în cele din urmă, capacitatea sa de a reprezenta electoratul.
// Minutul 41:00, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // moderatoarea l-a întrebat pe candidatul Georgescu în mod punctual de unde a avut bani pentru a cumpăra casele despre care au apărut informații în spațiul public că le-ar fi deținut. Răspunsul său imediat a fost:
„Auziți, dar… pe Iohannis nu-l întreabă nimeni? […] La mine lucrurile sunt foarte simple, actual am o casă de 130 de metri pătrați.”
Abia spre finalul răspunsului, domnul Georgescu a menționat că proprietățile din trecut au fost cumpărate datorită joburilor bine plătite ale sale și ale soției sale. În loc să răspundă direct, a manevrat în mod evaziv discuția, prin referire la situația președintelui Iohannis. Acest subiect nu avea nicio legătură cu întrebarea jurnalistei.
Dilema falsă
La ce să fii atent? De multe ori se manifestă printr-o hipersimplificare a unor probleme complexe, unde vorbitorul prezintă numai două opțiuni drept singurele posibile, ignorând alternativele. Se mai numește dihotomie falsă sau gândire în alb și negru.
// Minutul 23:30, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // în contextul lămuririi simpatiei sale față de Vladimir Putin, domnul Georgescu a început să vorbească despre arta diplomatică și a rostit următoarele:
„Dacă astăzi Rusia antagonizează cu Ucraina… dacă mâine vor fi prieteni?”
În prezent nu există relații diplomatice sau bilaterale între Rusia și Ucraina. Relația dintre cele două țări este mult simplificată în răspunsul domnului Georgescu, care lasă impresia că singurele opțiuni posibile sunt conflictul sau prietenia.
În realitate, // „The A to Z of international relations”, economist.com // de o sumedenie de factori. Chiar și în contextul războiului din Ucraina, deși diminuate semnificativ, // „Where does the EU stand on trading goods with Russia?”, euronews.com // între UE și Rusia, în ciuda sancțiunilor și a faptului că // Detalii pe government.ru // Pentru că așa funcționează economia globală.
Apelul la autoritate
La ce să fii atent? Apare atunci când cineva susține o idee sau un argument bazându-se exclusiv pe autoritatea unei persoane, fără a oferi raționamente valide.
// Minutul 1:02:49, emisiunea Aproximativ Discuții, HappyFishTV, youtube.com // în contextul unei discuții despre Mihai Eminescu, Călin Georgescu oferea soluția precisă și clară la ceea ce trăim cu toții astăzi:
„Poziția lui Eminescu a fost așa: «Zică toți ce vor să zică. Treacă-n lume cine-o trece. Ca să nu-ndrăgești nimică. Tu rămâi la toate rece.» Este soluția pe care trebuie s-o adopte fiecare dintre noi pe fondul în care cel mai important lucru este prezentul, ce se întâmplă acum.”
Mi-a fost greu să analizez coerența acestor cuvinte, dar un lucru clar este apetența domnului Georgescu pentru citate din somități sau persoane publice ca repere pentru prezent. Greșeala este că, prin apelul la autoritatea unor astfel de persoane, ignoră necesitatea argumentelor logice sau a dovezilor relevante pentru subiectul în discuție.
Apelul la religie
La ce să fii atent? Similar cu apelul la autoritate, e vorba de folosirea credinței religioase sau a unui principiu religios pentru a susține un argument, fără o bază logică în spate.
// Minutul 34:49, emisiunea Aproximativ Discuții, HappyFishTV, youtube.com // imediat după ce a negat existența virusului COVID-19 și a eficienței vaccinării, domnul Georgescu afirma:
„Singura știință care există în această lume este Iisus Hristos. Singura.”
Astfel, Călin Georgescu folosește religia pentru pentru a invalida tot ce umanitatea cunoaște în mod empiric despre știință, sănătate publică și evoluția cunoașterii.
// Minutul 12:45, emisiunea Culisele statului paralel, Realitatea Plus, realitatea.net // cu referire la manifestările publice pentru democrație care urmau a avea loc în următoarele zile, domnul Georgescu declara următorul lucru:
„Stați liniștiți în case, stați cu familiile voastre. Avem nevoie de un singur lucru, de liniște socială. Lucrurile vor merge către bine, pentru că Dumnezeu nu lasă acest popor din mână.”
E o linie fină între religie și manipulare, mai ales când cineva invocă la televizor divinitatea pentru a controla comportamentele publicului. Prin a spune că lucrurile vor merge bine pentru că Dumnezeu se va asigura de asta, domnul Georgescu omite responsabilitatea individuală și colectivă. Lasă astfel impresia că nu este nevoie de acțiune rațională pentru a rezolva problemele.
Panta alunecoasă
La ce să fii atent? Se întâmplă atunci când cineva sugerează că o acțiune inițială va duce, inevitabil, la o serie de evenimente mult mai grave, fără a oferi dovezi clare.
// Minutul 1:34:55, emisiunea Aproximativ Discuții, HappyFishTV, youtube.com // discutând despre // Termen din filosofia Marxistă care se referă la dominarea unui grup sau națiune asupra altora prin influența culturală, ideologică și valorică. oxford-review.com // și Brâncuși, Călin Georgescu a spus următoarele:
„În Franța de curând s-a deschis muzeul Brâncuși, finanțat 100% de către statul francez. Zero investiție de către statul român. Asta înseamnă că ne-am pierdut hegemonia culturală.”
De fapt, nu a fost deschis de curând niciun muzeu Brâncuși în Franța. Înainte de moartea sa, Brâncuși a încredințat statului francez întregul său atelier. Din 1977, acesta a fost mutat într-o expoziție permanentă, adiacentă Centrului Pompidou din Paris. Din acest an și până în 2030, atelierul lui Brâncuși de la Pompidou este închis publicului, deoarece au loc lucrări de renovare. Până atunci, // Brancusi’s studio, centrepompidou.fr // O expoziție Brâncuși a fost găzduită de muzeu în primăvara acestui an.
Dincolo de asta, argumentul domnului Georgescu sugerează că lipsa de investiție a statului român în închipuitul muzeu Brâncuși din Franța a dus la pierderea hegemoniei culturale a României. Greu de crezut, în contextul în care România nu a stat niciodată prost la capitolul valori culturale, fie că e vorba de muzică, literatură, artizanat sau tradiții.
În plus, Constantin Brâncuși a trăit și a creat în Franța pentru majoritatea vieții sale, așa că, în mare parte, el face parte și din hegemonia culturală a Franței.
În loc de concluzii
Fac acum abstracție de domnul Georgescu și de faptul că are printre cele mai incoerente discursuri politice pe care le-am analizat vreodată.
Lecția mea pe repede-înainte e gata. Trebuie să știi că există multe alte feluri de erori logice și nu le vei putea identifica mereu. Adesea sunt folosite (în mod foarte intenționat) mai multe feluri de sofisme în același timp pentru a-ți copleși capacitatea de a gândi critic. Am experimentat și eu asta în documentarea acestui articol, după multe ore de interviuri vizionate.
Important e să tratezi orice comunicare politică cu un grad sănătos de scepticism și ca prima acțiune să fie să verifici, nu să crezi. Politicienii trecuți prin viață știu exact ce butoane să apese pentru a te atrage și a face un mesaj să fie pe placul tău. De aceea, orice declarație discutabilă trebuie tratată cu maximă seriozitate.
