Cercetarea românească în aprilie: Dezinformați sunt ceilalți17 min read

Oamenii de știință au studiat de ce îi consideri pe ceilalți mai dezinformați decât tine, cât de mult a crescut salariul mediu după aderarea la UE, cât de privatizată este de fapt sănătatea românească și de ce manualele noastre produc elevi fără competențe care să poată fi folosite în viața reală.

România capitulează în fața dezinformării, arată un studiu recent// „Flavia Durach, Mălina Ciocea, Cătălina Nastasiu | Countering Disinformation: A Delicate Balance Between International Action and National Particularities”, snspa.ro //  realizat de Flavia Durach, Mălina Ciocea, Cătălina Nastasiu în cadrul unui proiect european derulat la SNSPA. Deși 84% dintre români cred că populația țării a fost expusă la știri false, doar 57% recunosc că ei înșiși au fost afectați de acest fenomen. Această discrepanță, numită „efectul persoanei a treia”, reprezintă o vulnerabilitate, deoarece poate diminua vigilența personală în evaluarea informațiilor.

Cercetarea evidențiază un paradox al consumului media din România: sursele cele mai puțin credibile (precum rețelele sociale) sunt printre cele mai utilizate, în timp ce cele considerate mai de încredere (precum radioul) sunt mai puțin accesate. Aproximativ trei sferturi dintre români se bazează pe intuiție și cunoștințe personale pentru a evalua veridicitatea informațiilor, o altă vulnerabilitate importantă.

Abecedarele au de trei ori mai multe cuvinte pe pagină

O cercetare realizată de specialiști în lingvistică de la Universitatea de Vest din Timișoara, coordonată de dr. Mădălina Chitez, arată că manualele moderne conțin de până la patru ori mai multe cuvinte pe pagină față de cele vechi. Un abecedar din 1982 avea în medie 44 de cuvinte pe pagină, în timp ce manualele de azi ajung până la 173 de cuvinte pe pagină – o creștere de 309%.// „Manualele sub lupă: de ce sunt atât de complexe, din punct de vedere lingvistic, manualele școlare din România?”, madalinachitez.com // Pentru că ele nu sunt gândite prietenos, elevii sunt descurajați și învățarea este mai dificilă. Problema apare și la manualele de gimnaziu, unde apar termeni abstracți din teoria literară și definiții complicate, care ar fi mai potrivite pentru liceu.

Studiile internaționale susțin că materialele educaționale ar trebui să aibă un limbaj pe înțelesul copiilor și să construiască cunoștințele pas cu pas. Din păcate, manualele românești nu respectă aceste principii. Cercetătorii au descoperit că elevilor li se cere să scrie texte complexe fără să primească suficiente explicații sau exemple și că lipsesc etapele logice necesare dezvoltării gândirii critice. Textele folosite la Evaluarea Națională includ frecvent limbaj arhaic sau termeni tehnici care depășesc vocabularul uzual al elevilor, ceea ce poate explica și rezultatele slabe la testele PISA, unde aproape jumătate dintre participanți nu ating nivelul minim de competență în lectură. 

Sursă: Romanian Business Monitor UBB, Facebook

Salariul mediu a crescut de trei ori de la aderearea UE

Salariul mediu net a crescut de trei ori de la aderarea la Uniunea Europeană, arată o echipă de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca care a analizat evoluția veniturilor în România de la aderarea la UE. Suma a crescut de la 312 euro în 2007 la 1.045 euro în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de peste 122% după ajustarea cu inflația. Cu toate acestea, inegalitățile persistă. Proporția angajaților care câștigă sub salariul mediu a scăzut foarte puțin, de la 71% la 67%.

Grupul Romanian Economic Monitor (RoEM)// Romanian Economic Monitor (RoEM), facebook.com // explică de ce mulți români nu percep o îmbunătățire reală a nivelului de trai, identificând existența a „trei Românii” economice: Capitala, câteva județe prospere (Cluj, Timiș, Brașov), și restul țării cu salarii sub media națională. După cum avertizează profesorul Levente Szász, prorector UBB și coordonatorul RoEM, distribuția inegală a beneficiilor creșterii economice poate genera tensiuni sociale care riscă să afecteze dezvoltarea economică viitoare.

Același grup, condus de profesorul Szász Levente, a analizat și impactul noilor tarife americane asupra economiei românești. Economiștii clujeni spun că, deși SUA reprezintă doar 2,34% din comerțul extern al României, economia țării va fi afectată semnificativ în mod indirect prin partenerii săi europeni.

Evoluția perioadelor de secetă în România în ultimii 172 de ani: moderat / sever / extrem. wiley.com

Secetele devin mai grave

România are un catalog al tuturor secetelor din ultimii 172 de ani, datorită unui studiu al cărui autor principal este Monica Ioniță, afiliată la Universitatea din Suceava. Catalogul// „Drought’s Grip on Romania: A Tale of Two Indices”, Wiley // identifică cinci perioade critice de secetă, dintre care episoadele din 1866-1867 și 2019-2022 au fost cele mai severe.

Cercetarea analizează și modul în care caracterul secetelor s-a modificat în timp. Dacă în trecut, lipsa precipitațiilor era factorul determinant, temperaturile ridicate joacă astăzi un rol esențial prin accelerarea evaporării. Sudul și estul României sunt zonele cele mai afectate de această tendință de aridizare, în special după anul 1990, când impactul încălzirii globale a devenit tot mai evident.

Un alt studiu, realizat de WWF România, arată că peste 11 milioane de hectare din România riscă aridizarea, iar aproximativ 7,5 milioane sunt amenințate de deșertificare în Dobrogea, sudul Câmpiei Române și Moldova. Cu alte cuvinte, agricultura românească va intra în criză din cauza schimbărilor climatice. Efectele sunt deja vizibile: între 70-100% din culturile de toamnă din 2023 (grâu, orzoaică, ovăz și rapiță) și aproximativ 2 milioane de hectare de culturi de primăvară din 2024 (porumb și floarea soarelui) au fost compromise.

Studiul// „Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din România — InfoClima.ro”, infoclima.ro // trage un semnal de alarmă privind producția de porumb, una dintre cele mai importante culturi din România. Cercetătorii estimează o scădere a producției de porumb cu 8-10% până în 2050 și cu 10-12% până în 2070 în scenariul moderat. În scenariul pesimist, scăderile ar ajunge la 10-13% până în 2050 și 15% până în 2070.

Zonele sudice, în special Oltenia și Muntenia, vor fi cele mai afectate, cu scăderi de peste 15% în scenariul pesimist, iar regiunile nordice sunt mai reziliente.

Cercetătorii români lucrează la tehnologii avansate de teledetecție 3D pentru a monitoriza creșterea pădurilor și contribuția lor la reducerea poluării. Sistemul rezultat va fi pus gratuit la dispoziția administratorilor forestieri. Efortul este finanțat cu fonduri europene// „Guardians of the glades: protecting Europe’s forests against climate change”, projects.research-and-innovation.ec.europa.eu // și implică cercetători de la Administrația Națională de Meteorologie din România și Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea”.

Pădurile primare, precum cele din Munții Făgăraș, sunt extrem de rare și vulnerabile, iar 95% dintre administratorii forestieri sunt îngrijorați în primul rând de fenomenele climatice. Deciziile care se iau astăzi legate de păduri le vor influența în următorii 80-100 de ani, ceea ce pune o presiune foarte mare pe viziunea din prezent. În plus, modul în care sunt administrate pădurile are un impact mai semnificativ asupra ecosistemelor decât schimbările climatice în sine. 

În cadrul proiectului european, cercetătorii dezvoltă un sistem de suport decizional bazat pe opt studii de caz din diverse ecosisteme forestiere europene.

Sistemul medical se privatizează treptat

Sistemul medical din România trece printr-o privatizare accelerată a serviciilor esențiale, conform unei cărți publicate de Academia de Studii Economice.// „Transparența banilor din sistemul medical românesc”, Editura ASE // Cercetarea arată că proceduri critice precum hemodializa, radioterapia sau investigațiile PET-CT sunt realizate aproape exclusiv în clinici private, iar chimioterapia este deja 33% privatizată. Aproximativ 46% din cheltuielile Fondului Național de Asigurări de Sănătate (25,7 miliarde lei) ajung la furnizori privați.

Echipa de cercetători condusă de prof. Nicolae Istudor și medicul Dragoș Garofil a utilizat date de la ANAF pentru a obține o imagine mai precisă decât cea oferită de statisticile oficiale. Cercetarea relevă că România alocă doar 6,18% din PIB pentru sănătate, mult sub media europeană, și – surprinzător – 30% din cheltuieli sunt suportate direct de pacienți, nu 20,5% cum raportase anterior Institutul Național de Statistică.

Deși finanțarea medicinei primare și a ambulatoriului a crescut în ultimii ani, dezechilibrul rămâne enorm: medicina de familie primește 3,7 miliarde lei, în timp ce spitalele publice consumă peste 25 miliarde lei anual. Autoritățile locale contribuie doar cu 1% la finanțarea sănătății, deși administrează 270 de spitale.

Alte noutăți științifice românești din luna aprilie:

• Prima reconstrucție mamară asistată robotic din România și Europa de Est a fost realizată la Institutul Regional de Oncologie din Iași, folosind robotul DaVinci, cu o recuperare remarcabil de rapidă pentru pacientă// „Premieră medicală la Iași: Prima reconstrucție mamară asistată robotic cu sistemul DaVinci, realizată la IRO”, news.umfiasi.ro //
• Cercetătorii de la Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași au dezvoltat o proteză inovatoare care se adaptează automat la diferențele de lungime ale piciorului, eliminând nevoia ajustărilor manuale frecvente.// „Self-Adaptive Transtibial Prosthesis: Automatic Detection and Compensation of Leg Length Discrepancy”, mdpi.com //

Institutul pentru Turbomotoare va contribui la misiunea ExoMars a Agenției Spațiale Europene, un program ambițios care își propune să descopere dacă a existat vreodată viață pe Marte, și în care este prevăzută lansarea, în 2028, a unui nou rover – Rosalind Franklin// „COMOTI, pilon românesc în misiunea ExoMars a ESA”, research.gov.ro //