Cercetarea românească în februarie: Dinozaurii pitici aveau prieteni uriași14 min read

În luna februarie, cercetătorii români au contribuit la descifrarea unor mistere, cum ar fi: ce fel de dinozauri trăiau pe teritoriul actual al României, cum s-a resimțit Mica Era Glaciară în Transilvania secolului al 16-lea și dacă studenții din provincie mai depind sau nu de pachetul de acasă.

O echipă internațională de cercetători, din care fac parte și oameni de știință de la Institutul de Științe Spațiale, a detectat// „Experimentul KM3NeT detectează un neutrino cosmic cu cea mai mare energie observată vreodată”, spacescience.ro // cel mai energetic neutrino cosmic detectat vreodată, cu o energie de 220 PeV – o cantitate care depășește cu mult capacitățile oricărui accelerator de particule construit de om. Pentru aceasta, au folosit un detector submarin, numit KM3NeT, din Marea Mediterană. 

Un modul al observatorului KM3NeT. Foto: KM3NeT

Neutrinii sunt particule care călătoresc prin Univers aproape fără să interacționeze cu materia din jur. Această proprietate îi face foarte greu de detectat, dar și foarte valoroși pentru astronomi, deoarece pot transporta informații despre evenimente cosmice extreme precum explozii stelare sau găuri negre supermasive. Spre deosebire de alte particule cosmice, neutrinii nu sunt deviați de câmpurile magnetice din spațiu, astfel că ei pot indica direct sursa lor de origine.

Pentru a detecta aceste particule, a fost construit KM3NeT, un telescop submarin gigantic care folosește apa Mării Mediterane ca mediu de detecție. Echipat cu mii de senzori optici ultrasensibili, detectorul poate observa urmele slabe de lumină produse când neutrinii interacționează cu apa.

Sursă: Universitatea din București

Ne-au crescut dinozaurii!

Pe teritoriul României nu au locuit doar dinozauri pitici, arată o descoperire// „Universitatea din București anunță descoperirea a două noi specii de dinozauri pe teritoriul Geoparcului Internațional UNESCO Țara Hațegului”, unibuc.ro //  la care au contribuit și cercetători de la Universitatea din București. Până în acest moment, paleontologii considerau că zona Țara Hațegului, care în urmă cu 70 de milioane de ani era o insulă tropicală, găzduia doar dinozauri de dimensiuni mici. Această idee se baza pe teoria „nanismului insular”, fenomenul prin care animalele care trăiesc pe insule evoluează spre dimensiuni mai mici pentru a se adapta la resursele limitate.

Noile specii descoperite, Petrustitan hungaricus și Uriash kadici, aparțin familiei sauropodelor – dinozauri erbivori cu gât lung. În timp ce Petrustitan era relativ mic, Uriash era un gigant, măsurând aproximativ zece metri lungime și cântărind în jur de opt tone. Această descoperire sugerează că dinozaurii au ajuns în Europa fie prin folosirea unor punți de uscat temporare, fie după ce au traversat înot distanțe maritime considerabile.

Arhivă din secolul 16. Sursă: Gaceu et al. 2024

Jurnalele transilvănene de acum 500 de ani descriu Mica Eră Glaciară

În urmă cu jumătate de mileniu, Transilvania a trecut printr-o perioadă extrem de dificilă din punct de vedere climatic. O echipă de cercetare la Universitatea din Oradea, condusă de Ovidiu Răzvan Gaceu, a combinat dovezi din „arhiva naturii” (ghețari, sedimente, polen) cu „arhiva societății” (cronici, jurnale de călătorie și registre bisericești) pentru a reconstitui condițiile meteorologice ale vremii.

Descoperirile// „500-year-old Transylvanian diaries show how the Little Ice Age completely changed life and death in the region”, eurekalert.org  // relevă un contrast puternic între prima și a doua jumătate a secolului. Începutul perioadei a fost marcat de căldură extremă și secetă, cu episoade dramatice, precum vara anului 1540, când izvoarele au secat și animalele mureau pe câmpuri. Situația s-a schimbat radical în a doua parte a secolului, când regiunea a experimentat ploi abundente și inundații frecvente, în special în anii 1590.

Această evoluție diferă de tendința generală de atunci din Europa de Vest, unde Mica Eră Glaciară își făcea deja simțită prezența. În Transilvania, temperaturile ridicate au persistat mai mult timp, ceea ce sugerează o întârziere în manifestarea acestui fenomen climatic. Consecințele acestor extreme meteorologice au fost severe: trei decenii de epidemii de ciumă, 23 de ani de foamete și nouă ani de invazii de lăcuste.

Tot de evoluția climei este interesată și Daniela Pascal, cercetătoare de la Institutul de Fizică Nucleară din București, care petrece două luni pe Insula Livingston din Antarctica, unde colectează probe de rocă pentru proiectul ISOPOLAR.// „Newsletter In-House”, Ministerul Educației și Cercetării // Acest proiect urmărește să studieze cum s-a schimbat mediul înconjurător în această regiune și se concentrează pe patru perioade importante: formarea insulei, perioada când a fost acoperită de gheață, topirea treptată a acesteia și situația actuală.

Rocile din Antarctica funcționează ca niște arhive naturale, păstrând în compoziția lor informații despre condițiile de mediu din diferite perioade geologice. Cercetătorii vor analiza aceste probe folosind metode moderne, inclusiv o tehnică specială care poate măsura vârsta rocilor cu mare precizie, ajutând astfel la stabilirea perioadelor când gheața a început să se retragă. 

Sursă: Transylvanian Institute of Neuroscience

Un posibil tratament pentru Huntington

O echipă internațională de cercetători care include specialiști de la Transylvanian Institute of Neuroscience (TINS) a făcut un pas important în dezvoltarea unui posibil tratament pentru boala Huntington, o afecțiune gravă a sistemului nervos. Cercetarea, publicată recent în revista Science Translational Medicine,// „Contribuție a cercetătorilor români la o descoperire majoră în terapia inovatoare a bolii Huntington”, Newsletter TINS // propune o abordare nouă pentru această boală care, deocamdată, nu are tratament. 

Boala Huntington este cauzată de o secvență repetitivă în ADN – trei „litere” genetice (CAG) care apar de prea multe ori. La persoanele sănătoase, această secvență se repetă de 10-35 ori, dar la cei afectați de boală, numărul repetițiilor este mai mare. Această anomalie face ca o proteină esențială să devină toxică pentru celulele creierului, ducând la pierderea controlului mișcărilor, probleme de comportament și dificultăți de gândire. 

Cercetătorii, printre care Dr. Mihai Miclăuș și Dr. Gabriel Balmuș de la TINS, au descoperit că pot interveni în acest proces reducând cantitatea unei proteine numite MSH3, care este implicată în repararea ADN-ului, oprind astfel expansiunea toxică a secvenței CAG din gena HTT. Ei au folosit molecule speciale (oligonucleotide antisens) care pot pătrunde natural în celulele nervoase și pot reduce nivelul MSH3. 

Această abordare pare să fie sigură, deoarece studiile anterioare au arătat că organismul uman tolerează bine niveluri reduse ale acestei proteine. Rezultatele sunt direct legate de proiectul HUNTGEN, implementat la TINS, care investighează mecanismele genetice ale bolii pentru a dezvolta terapii personalizate.

Pachetul de acasă rămâne important pentru studenți

Aproximativ 40% dintre studenți primesc regulat pachete cu mâncare de acasă, conform unui studiu recent// „Dietary habits and sustainable online ordering among Romanian provincial students”, Revista de Studii Financiare // realizat de Academia de Studii Economice din București, la care au răspuns 1.500 de studenți din provincie. Pachetele sunt ridicate cu precădere din stația de autobuz (45%) și mai puțin de la gară (25%). Contactul cu familia rămâne strâns, cu o treime dintre studenți mergând acasă de 2-3 ori pe lună.

Studiul mai dezvăluie o particularitate a studenților români în comparație cu cei din alte țări: dependența mai mare de mâncarea gătită și trimisă de familie. Acest obicei pare să reziste în era comenzilor online, studenții din provincie comandând rareori mâncare prin aplicații. Când o fac, este vorba mai ales de studenți de gen masculin, care preferă în principal fast-food-ul sau restaurantele locale, alegând mai degrabă în funcție de gust decât de valoarea nutritivă.