Cercetarea românească în ianuarie: De ce îți este mai ușor să zici „I love you” decât „Te iubesc”14 min read

La început de an, cercetarea românească vine cu descoperiri interesante despre civilizația Cucuteni, confirmarea prezenței strămoșilor oamenilor pe teritoriul României și un studiu care arată că studenților scriu mai personal în engleză decât în română.

Civilizația Cucuteni-Tripolia, care s-a întins pe teritoriul actual al României, Moldovei și Ucrainei, reprezintă un fascinant experiment social din preistorie. Această cultură, care a durat peste două milenii, a fost remarcabilă prin organizarea sa aparent egalitară, fără ierarhii sociale evidente – o raritate pentru așezările antice de dimensiuni mari. Revista Nature a publicat în luna ianuarie o știre// „Who built Europe’s first cities? Clues about the urban revolution emerge”, nature.com // despre cum decurg cercetările în aceste situri, care acum sunt mult îngreunate de războiul din Ucraina.

Cercetările despre această civilizație arată că așezările lor, dintre care unele au atins dimensiuni impresionante de până la 320 de hectare, erau organizate într-un mod distinct: case de dimensiuni egale, fără palate sau temple monumentale și cu spații centrale deschise care puteau servi ca locuri de adunare sau pășunat.

Studiile arheologice mai noi au identificat „megastructuri” – clădiri mai mari care probabil serveau drept spații publice pentru depozitare, ceremonii sau întâlniri comunitare. Acestea ar sugera că, spre sfârșitul existenței acestei civilizații, au apărut primele indicii ale stratificării sociale, vizibile în variațiile dimensiunii caselor și în centralizarea puterii. Dispariția culturii Cucuteni-Tripolia în jurul anului 2800 î.Hr. rămâne însă subiect de dezbatere. Aceasta e atribuită fie schimbărilor climatice, fie transformărilor sociale interne. 

Descoperiri mai vechi din anii ‘60, reanalizate. Sursa: Nature Communications

Strămoșii oamenilor, descoperiți pe teritoriul României

O analiză nouă pe artefacte descoperite în anii ’60 în România// „Hominin presence in Eurasia by at least 1.95 million years ago”, nature.com // oferă dovezi că strămoșii oamenilor au fost prezenți pe continentul european cu aproximativ 1,95 milioane de ani în urmă, cu mult mai devreme decât se credea anterior. Situl arheologic de la Grăunceanu, situat în Valea Oltețului, a oferit indicii sub forma unor oase de animale care prezintă urme de tăiere. Până acum, cele mai vechi dovezi ale prezenței umane în afara Africii proveneau din Georgia și erau datate la aproximativ 1,85-1,77 milioane de ani.

Din cele 4983 de specimene fosile analizate, cercetătorii au descoperit 20 de oase cu urme de tăiere. Dintre acestea, unele oase prezintă clar urme de tăiere care nu puteau fi făcute decât de unelte, ceea de dovedește că strămoșii oamenilor erau prezenți aici acum aproape două milioane de ani. Pentru a confirma vechimea sitului, au folosit metoda de datare uraniu-plumb pe dentină fosilă, care a indicat o vârstă medie de 1,95 milioane de ani.

Starea de conservare a fosilelor sugerează că acestea au fost îngropate rapid, probabil în urma unei inundații sezoniere cu energie scăzută. Majoritatea specimenelor (peste 75%) și-au păstrat cel puțin jumătate din elementul scheletic original, iar peste 85% prezintă semne minime de eroziune, ceea ce indică că nu au fost expuse mult timp la suprafață înainte de îngropare.

Studenții scriu mai personal în engleză

Dacă ți s-a părut vreodată că îți este mai ușor să spui lucruri personale în engleză decât în română, un studiu publicat de cercetători din București și Timișoara// „Frontiers | Elucidating the emotional persona in the Romanian university students’ academic discourse: a corpus-based exploration”, frontiersin.org  // pare să îți dea dreptate. Echipa a examinat modul în care studenții români își exprimă emoțiile și gândurile în textele academice scrise în română și engleză, și au descoperit că textele scrise în engleză sunt mai personale și mai directe, în timp ce cele în română tind să fie mai formale și mai indirecte. 

Această diferență reflectă influențele culturale și lingvistice asupra modului în care studenții își exprimă emoțiile în scris. De asemenea, s-a observat că textele academice în engleză, în special cele de tip eseu și analiză, conțin mai multe expresii emoționale comparativ cu cele în română.

Pentru a ajunge la aceste concluzii, cercetătorii au folosit un corpus de aproape 2000 de texte din nouă universități românești, și le-au analizat cu ajutorul instrumentului Linguistic Inquiry and Word Count 2015 (LIWC2015). Instrumentul permite aplicarea tehnicilor avansate de analiză a datelor, cum ar fi învățarea automată supravegheată, analiza rețelelor și a clusterelor, pentru a identifica tiparele emoționale distincte în funcție de limbă, gen și disciplină.

Simulare virtuală a scenei crimei. Sursă: LAW-GAME

ChatGPT, suspect de serviciu

O nouă platformă de antrenament pentru forțele de ordine combină realitatea virtuală cu inteligența artificială pentru a moderniza pregătirea polițiștilor. Proiectul european// „Training police with serious games”, cordis.europa.eu // la care au contribuit și specialiști de la Software Imagination & Vision SRL și Serviciul de Protecție și Pază, oferă un mediu virtual realist unde ofițerii pot exersa diverse scenarii operaționale în condiții de siguranță. Platforma permite simularea unor situații complexe, de la investigarea scenelor crimei până la gestionarea situațiilor de criză, pentru a oferi polițiștilor posibilitatea să-și dezvolte abilitățile fără riscurile asociate antrenamentului în situații reale.

Sistemul a fost testat în patru țări europene, care s-au concentrat aspecte diferite ale muncii polițienești. În Estonia, accentul a fost pus pe gestionarea situațiilor care implică terorism, în Grecia pe tehnici de interogare și negociere, iar în Lituania pe investigarea accidentelor rutiere. România a găzduit testarea modulului de investigare a scenelor crimei. Tehnologia folosește instrumente avansate precum recunoașterea expresiilor faciale și a emoțiilor, plus un sistem de dialog natural cu suspecți virtuali controlați de AI. 

marketwatch.ro

Un nou centru internațional de cercetare, dedicat studiului sistemelor fluvii-mări, își începe construcția în Delta Dunării. Proiectul DANUBIUS-RO// „A început etapa de construcție a componentelor românești ale infrastructurii DANUBIUS-RI!”, incdsb.ro //, coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Științe Biologice, va deveni operațional la sfârșitul anului 2026 și va putea primi anual 300 de cercetători din întreaga lume.

Delta Dunării, cea mai mare deltă naturală din Europa, va servi ca laborator natural pentru studierea problemelor precum eroziunea costieră, modificările în biodiversitate și impactul schimbărilor climatice asupra acestor medii sensibile. Centrul va fi construit la Murighiol și va include facilități moderne de cercetare: un hub central, laboratoare de analiză și o rețea extinsă de stații de monitorizare în teren. 

Cu șase stații de cercetare și 52 de puncte de observație distribuite strategic în deltă, cercetătorii vor putea studia în detaliu acest ecosistem unic. Proiectul, care beneficiază de o finanțare de 130 de milioane de euro, majoritar din fonduri europene, se integrează într-o rețea mai largă de cercetare la nivel european. 

Poți auzi cu nasul?

Un studiu publicat în Nature Communications aduce o descoperire fascinantă despre modul în care creierul nostru se adaptează la schimbări. Echipa de cercetare, condusă de dr. Raul Muresan,// „Descoperire importantă cu implicarea cercetătorilor UBB: o zonă a creierului dedicată mirosului ne ajută și să auzim – NEWSUBB”, news.ubbcluj.ro // a descoperit că o zonă din creier despre care se credea că este dedicată exclusiv procesării mirosurilor are de fapt un rol mult mai complex, fiind implicată și în procesarea sunetelor și în adaptarea rapidă la schimbările din mediu.

Experimentul a fost realizat pe șoareci care trebuiau să învețe să asocieze recompensele fie cu mirosuri, fie cu sunete, în timp ce regulile se schimbau pe parcursul testelor. În mod suprinzător, zona numită cortex piriform, cunoscută pentru procesarea mirosurilor, s-a dovedit capabilă să proceseze și informații legate de sunete, adaptându-se în doar câteva secunde la schimbările de reguli.

Studiul arată cât de flexibil este creierul când se adaptează la situații noi. Conexiunile neuronale dintre cortexul piriform și bulbul olfactiv pot transmite rapid informații despre diferite tipuri de stimuli, nu doar despre mirosuri, ceea ce explică capacitatea noastră de a ne adapta eficient la schimbări.