Cercetarea românească în iulie: un posibil cimitir de mamuți lângă Buzău16 min read

Cercetătorii români găsesc din ce în ce mai multe fosile în valea Râului Buzău. În iulie, am mai aflat că interiorul pământului suferă de la prea mult soare, că încă se caută medicament pentru COVID-18 sever și că un software îți va spune dacă munca îți va fi preluată de roboți.

Valea Râului Buzău ar putea fi un cimitir de mamuți, cred cercetători de la Universitatea din București și de la Muzeul Județean Buzău, care au descoperit în zonă noi fragmente de la aceste animale. Analizele au arătat că era vorba despre fragmente de dinți și omoplați ce aparțineau unor exemplare de Mammuthus meridionalis. După ce au verificat colecția Muzeului Județean Buzău, cercetătorii, conduși de lect. univ. dr. Ștefan Vasile, cadru didactic la Facultatea de Geologie și Geofizică, au identificat și alte resturi provenind de la aceeași specie de mamuți, care nu fuseseră niciodată menționate până acum în literatura de specialitate. 

Mamuții sunt „verișori” ai elefanților de azi, de dimensiuni asemănătoare, care au trăit de acum cu 3,2 milioane de ani până la cu 12.000 de ani în urmă. Resturi de la toate speciile de mamuți s-au descoperit în mai multe zone din România, însă zone precum cea de lângă Buzău, unde se descoperă frecvent astfel de fosile, sunt rare. 

Mandibulă de mamut sudic (Mammuthus meridionalis) din colecția Muzeului Județean Buzău. Sursă: unibuc.ro

„În cultura populară există noțiunea «cimitir de mamuți», cu corespondentul actual de «cimitir de elefanți» – un loc unde mamuții din trecut sau elefanții din prezent se retrag pentru a muri, atunci când simt că li se apropie sfârșitul”, menționează comunicatul de presă al Universității din București.// „O echipă interdisciplinară de cercetători de la Facultatea de Geologie și Geofizică a UB și de la Muzeul Județean Buzău a descoperit resturi scheletice pe Valea Buzăului, parte integrantă dintr-un „cimitir al mamuților””, unibuc.ro //  

Universitatea menționează și faptul că un astfel de concept nu este însă susținut de argumente științifice nici pentru cazul elefanților, nici pentru cel al mamuților. În schimb, pot exista zone în care sunt concentrate mai multe schelete de mamuți, fie datorită curgerii râurilor, fie datorită unor posibile tabere de vânători de mamuți. 

Soarele, văzut de misiunea Solar Orbiter. Foto: Solar Orbiter/EUI Team/ ESA & NASA; CSL, IAS, MPS, PMOD/WRC, ROB, UCL/MSSL

Interiorul Pământului este afectat de Soare

Un studiu publicat în Nature Communications// Latitude-dependent oxygen fugacity in arc magmas, Nature Communications // dezvăluie o legătură surprinzătoare între radiația solară de la suprafața Pământului și procesele chimice din adâncul mantalei terestre. 

Echipa de cercetare chinezo-română, din care face parte și prof. univ. dr. Mihai Ducea de la Universitatea din București, a descoperit că magma din zonele ecuatoriale este mai puțin oxidată decât cea din zonele polare, din cauza diferențelor în cantitatea de carbon transportată în mantă de plăcile tectonice. 

Prin analiza a mii de mostre de magmă și depuneri marine, cercetătorii au descris procesul prin care se întâmplă asta: radiația solară influențează temperatura apelor de la suprafață și, implicit, tipurile de organisme marine care trăiesc acolo. Aceste organisme ajung în mantă odată cu mișcarea plăcilor care coboară spre interiorul Pământului. Astfel, plăcile din zonele tropicale transportă mai puțin carbon, deci magma de acolo rămâne mai puțin oxidată. 

Savanții cred că mediul de la suprafața Pământului are un impact major în adâncul mantalei, ceea ce înseamnă că pot fi mai ușor identificate zonele unde se găsesc anumite resurse minerale importante.

Deleagă plictiseala spre inteligența artificială

Știi deja că o parte semnificativă din munca angajaților de azi va fi delegată spre roboți și inteligență artificială. Dar de unde se începe? Cercetătorii de la Universitatea Lucian Blaga din Sibiu au creat o metodă de a afla răspunsul și au înregistrat-o cu un brevet european.// „ULBS a înregistrat primul Brevet European la European Patent Office (EPO) | Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu”, ulbsibiu.ro // Ei au dezvoltat un software capabil să detecteze și să analizeze activitățile repetitive de pe calculator ale angajaților. Cu acest program, cercetătorii vor să afle ce activități repetitive fac angajații și care dintre acestea s-ar preta să fie automatizate.

Sistemul se bazează pe monitorizarea activității de pe calculator a fiecărui angajat și utilizarea unor module software bazate pe inteligență artificială și învățare automată, specializate în procesarea și analiza volumelor mari de date. Unul dintre module, de exemplu, detectează tiparele de activități repetitive pe baza analizei ecranului calculatorului angajatului și identificarea de similarități. 

Raportul realizat de sistem este apoi pus la dispoziția șefilor din companie, care pot înțelege mai ușor ce activități repetitive ale salariaților ar putea fi automatizate. Universitatea a înregistrat un brevet european la European Patent Office (EPO) pentru acest sistem.

Mihail Terenti, Universitatea din Suceava, prezentând proiectul MultiTouch la evenimentul Noaptea Cercetătorilor. Sursă: multitouch-itn.eu

Posibil medicament pentru cele mai grave forme de COVID-19?

Deși pare că a fost depășită criza COVID-19, cercetătorii încă încearcă să găsească un medicament care previne unul dintre cele mai grave efecte ale bolii: sindromul de detresă respiratorie acută (ARDS). Acesta apare atunci când plămânii sunt atât de inflamați și plini cu lichid, încât nu mai reușesc să furnizeze suficient oxigen organismului. Cu o rată mare de mortalitate și fără tratament, ARDS-ul nu apare doar la COVID-19, ci și în pneumonii severe, pancreatită sau supradoze de heroina. 

O echipă de cercetători europeni, din care fac parte și profesori ai Universității de Medicină și Farmacie din București, investighează// „Breathing easier – nature-inspired treatments could relieve acute respiratory distress”, europa.eu // un medicament experimental numit FX06, o proteină naturală din corp care ajută la protejarea vaselor de sânge. Ei speră că FX06 va reduce scurgerea de fluid în plămâni în cazul ARDS. 

Momentan, are loc primul studiu clinic, cu 260 de pacienți din Europa cu forme ușoare și moderate de ARDS, pentru a testa eficacitatea acestui medicament. Pe lângă observațiile din acest studiu, echipa de cercetare va folosi și inteligența artificială pentru a studia sângele pacienților și a înțelege mai bine cum acționează FX06. Rezultatele studiului sunt așteptate la mijlocul anului 2026. 

Nava de cercetare Rexdan. Sursa: Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați

Software pentru navigabilitatea Dunării

Dunărea acumulează sedimente în exces, iar cercetătorii europeni, sub coordonarea Universității din Galați, vor să prevină problemele care pot apărea din această cauză. Sedimentele în exces din Dunăre provin din eroziunea solului montan și cauzează probleme de navigație și risc crescut de inundații. În cadrul unui proiect european numit Sundanse, cercetătorii vor dezvolta un instrument software de predicție, care vor contribui la îmbunătățirea navigabilității Dunării și reducerea riscurilor de mediu. De asemenea, va finanța activități demonstrative în cinci regiuni pentru replicarea rezultatelor și vor realiza un ghid de management al sedimentelor.// „Lansarea SUNDANSE: O inițiativă Horizon Europe pentru soluții durabile de sediment în sistemul fluviului Dunărea – Marea Neagră”, ugal.ro //

Ecranele tactile sunt omniprezente, însă pot exclude persoanele cu deficiențe de vedere sau auz. Pentru a face ecranele tactile mai accesibile pentru toți, un proiect european la care a participat și un grup de cercetare de la Universitatea din Suceava a încercat să înțeleagă mai bine modul în care simțurile interacționează și se completează. Echipa de cercetare a propus// „Giving digital devices a new touch”, cordis.europa.eu // strategii pentru ca ecranele să compenseze mai bine simțurile deficitare, prin stimulări combinate tactile, vizuale și auditive. Rezultatele studiilor au fost reunite într-un ghid de bune practici pentru stimularea multisenzorială. 

Cercetătorii din Timișoara și Cluj vor să afle ce te convinge să refolosești și să reciclezi produsele și cum ar putea autoritățile publice să implementeze soluții mai bune. Universitatea de Vest din Timișoara va coordona proiectul internațional CIRCUZEN,// „Universitatea de Vest din Timișoara câștigă proiectul CIRCUZEN: O inițiativă majoră în domeniul economiei circulare – UVT”, uvt.ro // care vizează promovarea economiei circulare. Cercetătorii vor evalua strategiile publice actuale și analiza economia circulară în orașe din România, Franța și Tunisia. Rezultatul final va include un instrument digital de monitorizare a economiei circulare, dar și soluții la care pot contribui cetățenii, în dialog cu oamenii de știință și autoritățile publice.

Și pentru că am ajuns la ce poți face tu pentru mediu, află că poți obține bani pentru o cercetare a ta legată de adaptarea la schimbările climatice. Suma este rezervată pentru proiecte de știință cetățenească, provenind de la persoane din afara mediului academic, și este oferită de Universitatea din București și partenerii săi.// „Universitatea din București, implicată în organizarea competiției de proiecte de Citizen Science relevante pentru misiunea Uniunii Europene «Adaptarea la schimbările climatice»”, unibuc.ro //