Foto: Daniel Balakov / Getty Images
Cercetarea românească în iunie: Cum devine AI-ul autoritar cu bătrânii10 min read
Sistemele de inteligență artificială folosite în îngrijirea vârstnicilor ar putea avea o trăsătură neașteptată: ele pot fi excesiv de paternaliste cu aceștia și să le limiteze autonomia. În luna iunie, cercetătorii români au mai investigat folosirea tehnologiilor de AI pentru urmărirea pacienților aflați în recuperare și monitorizarea împăduririlor.
Un studiu recent, la care a contribuit și Constantin Vică, conferențiar și prorector la Universitatea din București, atrage atenția asupra caracterului paternalist al sistemelor de inteligență artificială folosite în îngrijirea persoanelor vârstnice. Astfel de sisteme AI încorporează adesea stereotipuri și prejudecăți despre vârstnici, limitându-le autonomia și libertatea în numele binelui lor general presupus.
// „Conferențiarul Constantin Vică, de la Facultatea de Filosofie a UB, coautor al articolului “Paternalistic AI: the case of aged care”, publicat la Springer Nature”, unibuc.ro // arată că discriminarea pe bază de vârstă determină sistemele de inteligență artificială să ia decizii care nu iau în considerare preferințele și nevoile individuale ale vârstnicilor. De asemenea, introduce conceptul de „paternalism tehnologic” pentru a descrie modul în care aceste sisteme AI extind supravegherea persoanelor în vârstă și le limitează libertatea de mișcare și acțiune în propria casă.
Ar avea AI-ul aceeași atitudine și față de pacienții aflați în convalescență? Vor afla cercetătorii de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, care // „Lansarea proiectului European THCS TransCare”, utcluj.ro // pentru îmbunătățirea îngrijirii medicale după externarea din spital, tot cu ajutorul AI. Ei speră ca tehnologia să ajute pacienții să aibă o tranziție lină la îngrijirea la domiciliu, să reducă reinternările și să eficientizeze sistemul medical. Pentru aceasta, cercetătorii din consorțiul european din care face parte și universitatea clujeană vor dezvolta soluții bazate pe tehnologii moderne – inteligență artificială, internetul lucrurilor, analiză de date. Acestea vor ajuta la monitorizarea de la distanță a pacienților, respectarea mai fidelă a tratamentamentelor primite și la intervenții personalizate. Proiectul va studia și modul în care pot fi reproiectate circuitele medicale pentru o mai bună integrare a tehnologiei. Soluțiile vor fi adaptate specificităților sistemelor medicale europene și nevoilor pacienților cu boli cronice.
Foto: Fundația Conservation Carpathia
Împăduriri monitorizate de AI
În paralel cu pacienții aflați în recuperare, inteligența artificială va urmări și pădurile. // „Proiect pilot de monitorizare a împăduririlor cu drona”, carpathia.org // noi tehnologii pentru monitorizarea regenerării și conservării pădurilor greu accesibile din Munții Făgăraș. Ei vor folosi drone echipate cu camere foto și algoritmi de inteligență artificială. Dronele survolează zonele prestabilite, surprinzând sute de imagini, care ulterior sunt combinate într-un program specializat. Rezultatul va fi o imagine de ansamblu foarte detaliată a terenului. Inteligența artificială va analiza imaginile pentru a identifica tipurile de vegetație, starea puieților plantați sau regenerarea spontană a pădurii.
Soluțiile ecologice pot fi inechitabile
Peste 70% din populația urbană europeană se confruntă cu probleme cauzate de schimbările climatice, care le afectează viața de zi cu zi. Universitatea de Vest din Timișoara lucrează la o platformă care analizează impactul schimbărilor climatice asupra orașelor și evaluează eficacitatea adaptărilor urbane. // „Novel platform empowers cities to build climate resilience and adaptation”, cordis.europa.eu // va funcționa ca un instrument de sprijin pentru luarea deciziilor în mediul urban. IRAP va utiliza modele AI pentru a genera informații actualizate despre factorii de risc specifici orașelor, precum efectul de insulă de căldură și vulnerabilitatea la inundații. Cercetătorii vor studia, în plus, legăturile dintre poluarea aerului, schimbările climatice și riscurile pentru sănătate.
Orașele adoptă din ce în ce mai multe soluții ecologice, ceea ce ridică o întrebare interesantă, pe care o abordează cercetătorii de la Universitatea din București: oare nu cumva, prin aceste schimbări, se mărește distanța dintre zonele bine dezvoltate și cele vulnerabile? Deși soluțiile de tipul spațiilor verzi urbane sau managementul apelor pluviale aduc beneficii de mediu, ele pot adânci decalajele economice și sociale în interiorul orașelor. // „GREEN-INC”, vubtechtransfer.be // cât de echitabile sunt soluțiile ecologice implementate în cinci orașe europene, printre care și București. Ei își propun să analizeze modul în care pot fi proiectate soluțiile ecologice, astfel încât impactul lor să fie distribuit cât mai echitabil în comunitate.
Foto: Proiectul Opportunities
Discursul despre imigranți, schimbat prin artă
// „Mediterranean migration and its lessons for Europe”, europa.eu // caută soluții și pentru impasul societăților europene legate de imigranți. Fundația The Open Network for Community Development din Iași este implicată într-un proiect european care își propune să schimbe discursul public despre imigranți: de la simple statistici, la o înțelegere mai nuanțată a motivațiilor și contribuțiilor lor în societățile gazdă. Cercetătorii din acest proiect abordează o tehnică denumită cross-talk, forumuri care reunesc aproximativ 15 participanți, inclusiv imigranți, localnici, politicieni și jurnaliști. Aceste sesiuni încep cu prezentarea unei povești reale de imigrație, colectată de partenerii proiectului din țări precum Austria, Franța, Italia, Portugalia și România. Până în prezent, au fost adunate peste 200 de astfel de narațiuni. În toamna acestui an, o companie de teatru belgiană va transforma poveștile într-un spectacol de teatru, care va fi prezentată în turnee atât în Europa, cât și în Africa.
