Cercetarea românească în iunie: Top 3 cele mai deprimante lecturi școlare19 min read

În luna iunie, cercetătorii s-au preocupat de pesimismul învățat de elevi, soarta nefericită a echipelor de fotbal feminin în anii ‘90 și regulile etice pe care ar trebui să le respecte AI-ul când comunică cu tine.

Ai citit Miorița, Moara cu noroc sau Baltagul și te-ai întrebat de ce sunt atât de pesimiste textele din manualele școlare? Mădălina Chitez, cercetător în lingvistică aplicată la Universitatea din Timișoara, a analizat peste 40 de manuale din perioade diferite (înainte de 1990 și după 2000) și a descoperit că textele școlare promovează tot mai mult o viziune pesimistă și fatalistă asupra vieții.

Studiul// „Learning to Give Up: How Romanian Textbooks May Be Instilling Fatalism in Students – Madalina Chitez”, madalinachitez.com // a identificat trei teme problematice predominante: narațiuni negative (despre traume și suferință), fatalism (credința că totul e predeterminat) și sentimentul de neputință (lipsa controlului asupra propriei vieți).

Folosind metode avansate de analiză lingvistică, alături de alte două colege cercetătoare, Chitez a observat că manualele moderne, deși lipsite de încărcătura ideologică a celor vechi, prezintă adesea situații traumatice fără rezolvare sau context moral. Pasaje precum „Toată lumea știe că trebuie să murim cândva. Nimeni nu poate opri moartea. Nu contează dacă vine de la un cancer sau de la un taliban.” (clasa a cincea) expun elevii la realități crude fără a le oferi instrumente pentru procesarea lor emoțională.

În mod surprinzător, manualele vechi, deși ideologic orientate, ofereau un cadru moral mai structurat care atenua impactul emoțional al textelor negative. În contrast, cele actuale riscă să alimenteze o cultură a pesimismului și pasivității, cu potențiale efecte de durată asupra modului în care elevii se raportează la provocările vieții și la societate în general.

Studiul include și un top 3 al celor mai deprimante fragmente din manualele de gimnaziu:

Locul 3: Cu și fără ghiozdan (clasa a șaptea) – Pierdere și melancolia copilăriei

Locul 2: Legenda Meșterului Manole (clasa a opta) – Sacrificiu uman, durere metafizică

Locul 1: Eu sunt Malala (clasa a cincea) – Amenințare cu moartea, traumă, fatalism

Echipa de fotbal feminin mergea la meciuri în tractoare cu fân

Fotbalul feminin din anii ‘90 a fost sub lupa cercetătoarei SNSPA Ileana Gabriela Szasz, care a intervievat mai multe jucătoare din acele vremuri, pentru a aduce la suprafață ceea ce documentele oficiale nu au înregistrat nicăieri. Jucătoarele echipelor de fotbal primeau echipament second-hand de la bărbați și își ajustau singure tricourile pentru a evita situațiile jenante, iar uneori spălau echipamentul în pauza meciurilor.

De la un început promițător în 1990, cu peste 2.000 de jucătoare înregistrate oficial până în 1994, fotbalul feminin românesc s-a prăbușit dramatic până la sfârșitul deceniului, rămânând doar patru echipe în competiția națională. Această evoluție a rămas aproape nedocumentată, arhivele oficiale fiind pierdute sau inaccesibile. Bazată pe interviuri cu treisprezece foste jucătoare și antrenori, pe arhive personale și analize media, cercetarea// „Strategies of Adaptation: Post-Socialist Transformations of Romanian Women’s Football in the 1990s”, tandfonline.com // reconstituie povestea a două generații de fotbaliste: una formată în anii ’80, când sportul era obligatoriu, și alta descoperită sau recrutată la vârste mai tinere în anii ’90. Studiul adună povești despre mersul în tractoare cu fân la campionate și pantofi de sport care se destrămau, uneori, chiar în timpul meciului.

Poți deveni pacient al unui studiu despre insomnie

Cercetătorii în psihologie de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca vor evalua eficacitatea a două metode de tratament psihologic pentru insomnia cronică. Participanții vor beneficia gratuit de aceste intervenții specializate, un raport clinic personalizat la cerere și șansa de a câștiga un voucher de cumpărături online. Persoanele interesate să participe se pot înscrie completând un formular online disponibil pe site-ul universității.// „Proiect pentru tratarea insomniei cronice, la UBB – NEWSUBB”, news.ubbcluj.ro //

Insomnia cronică, o problemă tot mai frecventă în România, înseamnă dificultăți de adormire, treziri frecvente pe timpul nopții sau somn neodihnitor. În viața reală, aceasta se traduce prin oboseală persistentă, performanță redusă în activitățile zilnice, iritabilitate și risc crescut de dezvoltare a altor probleme de sănătate mentală. Deși afectează calitatea vieții multor adulți, accesul la tratamente eficiente și validate științific este încă limitat. Cercetarea, coordonată de psihologul Larisa Tînc, își propune să dezvolte protocoale de tratament eficiente care să poată fi implementate pe scară largă în sistemul românesc de sănătate.

Un cadru etic pentru roboții AI

Probabil ai aflat deja pe propria piele că ChatGPT poate minți cu seninătate. Este adevărat, undeva scris mic, în josul ecranului, cu text gri deschis pe alb, scrie că „uneori face greșeli”. Dar poate oare fi mai transparent și mai etic? Cercetătorii de la Universitatea din București, coordonați de profesoara Mihaela Constantinescu, participă la un proiect internațional// „Proiectul talkingtobots”, talkingtobots.net //  care își propune să definească reguli de comunicare responsabilă pentru modelele lingvistice mari (LLM-uri), tehnologia din spatele chatboților precum ChatGPT. 

Acest proiect de trei ani, finanțat cu peste 1 milion de euro, va studia studia așteptările oamenilor față de comunicarea cu inteligența artificială și reacțiile lor atunci când aceste așteptări nu sunt îndeplinite, ținând cont de diferențele culturale și lingvistice. Scopul final este crearea unor ghiduri pentru dezvoltatorii de AI care să asigure că sistemele lor comunică într-un mod etic și transparent.

Planet Observer/Universal Images Group via Getty Images

Un consorțiu de cercetare despre sistemele fluviu-deltă-mare a primit un upgrade european

Un consorțiu de cercetare românesc care studiază  sistemele fluviu-deltă-mare în toată complexitatea lor, cu accent pe efectele schimbărilor climatice și conservarea biodiversității, numit Danubius-RI, a devenit oficial un Consorțiu European pentru Infrastructură de Cercetare. Aceasta este o premieră pentru România, care coordonează pentru prima dată un astfel de proiect la nivel european.// DANUBIUS-RI a devenit oficial un Consorțiu European pentru Infrastructură de Cercetare”, geoecomar.ro //

Ecosistemele care leagă râurile de mări sunt resurse naturale de foarte mare importanță, dar sunt amenințate de poluare, intervenții umane necontrolate și schimbări climatice. Până acum, cercetarea acestor sisteme a fost fragmentată, pentru că fiecare disciplină științifică aborda doar aspecte izolate ale problemei. 

Scopul proiectului Danubius-RI este de a aduce la un loc date și expertiză din multiple domenii pentru a oferi o imagine completă a proceselor care au loc de-a lungul întregului parcurs al apei, de la izvor până la mare.

Șapte țări europene participă în acest consorțiu, iar România joacă rolul principal prin găzduirea centrului de coordonare și a infrastructurii de gestionare a datelor. În Delta Dunării se va crea un „laborator viu”, coordonat de Institutul GeoEcoMar. Rețele de senzori vor fi amplasate strategic pentru a monitoriza parametri esențiali precum fluxurile de apă, sedimentele transportate și calitatea apei. Aceste date vor ajuta cercetătorii să înțeleagă mai bine impactul activităților umane asupra ecosistemelor acvatice și să dezvolte strategii pentru protejarea lor.

Universitatea de Vest din Timișoara a lansat „REGEN:17″, un joc video educațional creat integral de studenți, care abordează cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă (ODD) stabilite la nivel global. Creatorii lui au plecat de la întrebarea: cum să facem conceptele de sustenabilitate, adesea percepute ca abstracte sau complicate, mai accesibile și atractive pentru publicul larg? 

Prin gamificare, „REGEN:17″ transformă teme complexe precum combaterea sărăciei, educația de calitate sau acțiunea climatică în experiențe interactive care pot fi înțelese și apreciate de utilizatori de toate vârstele, dar în special de tineri. „REGEN:17″ este disponibil gratuit online.// „UVT a lansat „REGEN:17” – primul joc video dezvoltat integral de studenți, dedicat Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă – UVT”, uvt.ro //

Câte zile cu peste 40 de grade vor fi în orașul tău?

România s-a încălzit vizibil în ultimele decenii, dar efectele sunt diferite de la o zonă la alta. Un nou instrument interactiv dezvoltat de cercetători români permite vizualizarea impactului schimbărilor climatice la nivel de județ, oferind predicții până în anul 2100. Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în meteorologie și climatologie la Universitatea din București, autorul acestui instrument,// „Cât de cald devine județul tău? — InfoClima.ro”, infoclima.ro // analizează patru indicatori esențiali: temperatura medie anuală, nopțile tropicale și zilele cu temperaturi extreme peste 35°C și 40°C.

Rezultatele arată că județele din sudul și sud-estul țării sunt cele mai vulnerabile. În zone precum Mehedinți, Olt, Giurgiu, Călărași sau Constanța, temperatura medie anuală a crescut cu peste 1°C, un prag suficient pentru a modifica perioadele de vegetație și a crește necesarul de irigații. În contrast, zonele montane sunt deocamdată mai protejate, cu județe precum Brașov sau Harghita care înregistrează foarte puține nopți tropicale. Însă tendința de încălzire continuă în toate regiunile.

RISE / ESA

Experiment spațial românesc afectat de prăbușirea capsulei

Cercetătorii români de la compania RISE au lansat recent în spațiu al doilea experiment din seria DropCoal, care studiază comportamentul picăturilor în lipsa gravitației. Acesta a fost  instalat în capsula NYX dezvoltată de The Exploration Company și lansat cu un SpaceX Falcon 9. Experimentul a funcționat aproximativ 30 de minute în microgravitație, colectând date despre coalescența picăturilor de lichid. 

Din păcate, din cauza unei defecțiuni la sistemul de parașute, capsula s-a prăbușit în Oceanul Pacific în timpul revenirii pe Pământ, ducând la pierderea echipamentului. Cu toate acestea, cercetătorii încearcă să recupereze datele transmise înainte de prăbușire. 

Studiul comportamentului picăturilor în microgravitație// „DropCoal NYX Configuration: 2nd RISE Hardware in Space – Romanian InSpace Engineering”, roinspace.com // este finanțat de Agenția Spațială Europeană, în parte datorită numeroaselor sale aplicații practice. Pe Pământ, gravitația maschează anumite aspecte ale comportamentului fluidelor, dar în spațiu, cercetătorii pot observa interacțiunile pure dintre picături. 

Chandrasinghe et al., Biology

Un dinozaur bolnav de cancer descoperit în România

Lupta împotriva cancerului și-a găsit un aliat dintr-o sursă neașteptată: fosilele unui dinozaur descoperit în România. Cercetători din România și Marea Britanie au identificat// „Scientists Found Cancer in a Dinosaur – And It Might Help Save Human Lives”, sciencealert.com // resturi de țesut moale în rămășițele unui Telmatosaurus transsylvanicus, un dinozaur care a trăit acum 66-70 de milioane de ani.

Această „șopârlă de mlaștină” avea dimensiunea unei vaci, iar în falca sa a fost detectată o tumoare de tip ameloblastom, similară cu cele întâlnite la oameni în prezent.Studiul deschide o nouă direcție în oncologie, sugerând că putem învăța despre cancer privind spre trecut. 

Animalele mari contemporane, precum balenele și elefanții, au dezvoltat mecanisme naturale de protecție împotriva cancerului – este posibil ca și dinozaurii să fi avut asemenea adaptări care ar putea inspira noi tratamente medicale.