Domeniul public
Cercetarea românească în martie: omenirea poluează încă din Evul Mediu18 min read
Cât internetul își făcea poze sub formă de anime, cercetătorii români au folosit abilitățile inteligenței artificiale pentru a crea modele artificiale de aortă, a găsi soluții pentru fludiziarea traficului și a înțelege mai bine Delta Dunării.
Un sistem vital pentru clima globală, ce reglează temperaturile în întreaga lume, se află în pericol. O echipă internațională de cercetători, din care fac parte și prof. univ. dr. Mihai Dima și drd. Denis Nichita de la Facultatea de Fizică a Universității din București, // „Cercetători de la Facultatea de Fizică a UB, coautori ai studiului „Structural Stability Changes of the Atlantic Meridional Overturning Circulation” publicat în revista npj Climate and Atmospheric Science”, unibuc.ro // privind circulația oceanică din Atlantic: Atlantic Meridional Overturning Circulation – AMOC, un curent oceanic care funcționează ca un transportor uriaș de căldură, a depășit un punct critic de la care nu mai există cale de întoarcere.

Circulația Meridianală din Atlantic (AMOC). Sursă: Universitatea din București
Problema a apărut ca urmare a încălzirii globale din ultimul secol și jumătate. Creșterea concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă a dus la topirea accelerată a gheții din regiunile polare, iar apa dulce rezultată din topirea ghețarilor, ajungând în Atlanticul de Nord, reduce densitatea apelor de suprafață și perturbă mecanismul natural al circulației oceanice.
Noutatea acestui studiu constă în faptul că, pentru prima dată, există dovezi științifice că AMOC ar fi trecut deja de punctul critic, iar slăbirea sa va continua ireversibil. Analiza datelor istorice arată că acest proces de slăbire a început încă de la sfârșitul secolului XIX. Precedentele istorice sugerează că astfel de modificări ale circulației oceanice au fost asociate în trecut cu schimbări climatice bruște și semnificative.

M. Robu, I. C. Mirea, D. Veres, S. Olive, M. Vlaicu, P. Telouk și J.E. Martin
Primele dovezi ale poluării cu metale grele în Evul Mediu, găsite în România
Oamenii poluează de mult, foarte mult timp. // „Earliest evidence for heavy metal pollution on wildlife in Middle Age Europe”, sciencedirect.com // coordonat de Marius Robu, de la Institutul de Speologie Emil Racoviță, semnalizează faptul că în România s-au descoperit cele mai vechi urme ale poluării ale vieții sălbătice cu metale grele din perioada medievală. Echipa a analizat dinții unui urs brun care a trăit acum aproximativ o mie de ani în Carpații Românești și a descoperit dovezi clare ale poluării cu metale grele.
Studiul, care reprezintă prima dovadă de acest fel din Europa medievală, s-a concentrat pe zona Mehedinți-Banat, cunoscută pentru activitățile sale metalurgice intensive din acea perioadă. Folosind tehnologii moderne de analiză, cercetătorii au putut să detecteze niveluri ridicate de plumb, litiu și zinc în dinții ursului. În plus, cercetătorii au putut identifica perioade specifice de expunere la poluare. Animalul, un mascul de cinci-șase ani, era expus la concentrații mai mari de metale grele în special în timpul verilor, când își căuta activ hrana. Au fost identificate cinci astfel de perioade consecutive.

Universitatea din Oradea
// „În premieră, Peștera Urșilor a fost scanată 3D”, Universitatea din Oradea // prima scanare 3D completă a Peșterii Urșilor din Bihor. Peștera, cunoscută pentru fosilele de urs de peșteră și frumoasele sale formațiuni, poate fi acum studiată fără să fie pusă în pericol de oameni.
În mod tradițional, studierea unei peșteri, care conține sute de mii de formațiuni, este foarte dificilă prin metode clasice de măsurare, pentru că prezența omului influențează mediul. Pentru a răspunde acestei provocări, echipa de studenți a utilizat tehnologii avansate de scanare 3D, care au permis crearea unui model digital detaliat al peșterii. Acesta va servi ca referință pentru monitorizarea schimbărilor geologice și biologice. Baza de date digitală creată va permite urmărirea precisă a evoluției peșterii în timp și va ajuta la luarea unor decizii bazate pe informații științifice pentru protejarea sa.

Facultatea de Geografie / Universitatea din Bucuresti
Delta Dunării va fi copiată digital
// „DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării, infoclima.ro // un „geamăn digital” – un model virtual complex care va permite simularea diferitelor scenarii de evoluție și va ajuta la luarea unor decizii informate pentru protejarea ecosistemului. Acesta va fi realizat în cadrul unui proiect european, dezvoltat de Dr. Florin Zăinescu împreună Florin Tătui de la Facultatea de Geografie a Universității din București. Folosind sateliți și senzori avansați, echipa va monitoriza constant mișcarea apei, starea vegetației și transportul sedimentelor.
Această abordare științifică este cu atât mai necesară cu cât Delta se confruntă cu provocări majore. Nivelul Mării Negre, care a crescut deja cu 20 de centimetri în ultimele decenii, ar putea crește cu încă un metru până în 2100, amenințând să inunde zone întinse. În plus, barajelele construite pe Dunăre au redus dramatic cantitatea de sedimente care ajung în Deltă, care sunt esențiale pentru menținerea echilibrului natural al ecosistemului.
Un satelit românesc care detectează interferențele radio
// „Satelitul românesc „Corvus”, prezentat de Autoritatea Națională pentru Cercetare. Acesta va localiza sursele de interferență radio de pe teritoriul țării”, roinspace.com // satelitul Corvus, care poate să detecteze și să localizeze sursele de interferență radio care ar putea afecta comunicațiile pe teritoriul național.
Satelitul este un proiect „demonstrativ”, al cărui scop este să testeze și să valideze anumite tehnologii care ar trebui ulterior dezvoltate pentru misiuni în spațiu. Satelitul și infrastructură sa terestră – stația de comandă și control – au fost proiectate, construite și testate integral în România.
AI pentru sănătate și trafic mai lejer
// „Generative 3D Cardiac Shape Modelling for in-silico Trials”, ictp.acad.ro // un algoritm care poate genera modele 3D artificiale ale aortei umane. Aorta, cel mai mare vas de sânge din corpul uman, are forme și dimensiuni care variază de la pacient la pacient. Testarea tratamentelor și dispozitivelor medicale se poate face doar pe oameni reali, ceea ce implica riscuri și costuri considerabile.
Noua metodă dezvoltată de cercetătorii români oferă o alternativă digitală. Cercetătorii au folosit tehnici avansate de învățare automată pentru a analiza imagini CT reale și pentru a învăța un algoritm despre cum arată aorta umană. Folosind aceste informații, algoritmul poate genera modele 3D artificiale care sunt foarte asemănătoare cu cele reale. Acestea pot fi folosite pentru simulări și teste preliminare pe calculator, cel puțin în fazele inițiale ale unei cercetării.
Intersecțiile din marile orașe ar putea deveni mai sigure grație tehnologiilor moderne. La Iași, o echipă de cercetători testează un sistem inteligent care ar putea revoluționa modul în care se gestionează traficul urban. Proiectul, implementat într-una dintre cele mai aglomerate intersecții ale Iașului – Podu Roș – folosește o combinație de tehnologii: camere video de înaltă rezoluție, inteligență artificială și rețeaua 5G.
Sistemul instalat la Iași creează un model digital dinamic al intersecției și urmărește în timp real mișcările vehiculelor, pietonilor și bicicliștilor. Acest proiect face parte din // „TRials Supported By Smart Networks Beyond 5G”, adrnordest.ro // care testează tehnologii similare în Italia, Spania, Grecia și România, unde Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” este partener academic principal, alături de Orange România. Folosind edge-computing, sistemul poate identifica rapid situațiile periculoase și poate interveni pentru protejarea participanților vulnerabili la trafic.
Adopția AI-ului depinde mai mult de prieteni decât de etică
E clar că inteligența artificială poate aduce beneficii în multe domenii, dar este oare adoptată cu ușurință? O nouă cercetare realizată de echipe de la universitățile Babeș-Bolyai și Edinburgh, // „Cercetătorii UBB analizează factorii care influențează adoptarea Inteligenței Artificiale – NEWSUBB”, news.ubbcluj.ro // a urmărit să înțeleagă ce îi determină pe oameni să accepte și să folosească noi tehnologii în viața lor. Cercetătorii au analizat trei aspecte principale: beneficiile practice, compatibilitatea cu valorile etice și sociale, și cât de ușor poate fi înțeleasă și folosită tehnologia.
Ei au constatat că oamenii sunt mai înclinați să adopte o tehnologie dacă le pare familiară și ușor de folosit, mai degrabă decât dacă are multe beneficii practice. În al doilea rând, preocupările etice au un impact mai mic decât s-ar fi așteptat cercetătorii asupra deciziei de a folosi tehnologia. Mai mult, s-a descoperit că atunci când oamenii nu sunt siguri despre impactul unei noi tehnologii, tind să observe ce fac alții și să le urmeze exemplul, ceea ce poate accelera adoptarea tehnologiei în societate.
Ce s-a mai întâmplat în cercetarea românească în luna martie
- S-a aprobat un // „POLITEHNICA București a semnat proiectul – HUB Român de Inteligență Artificială – HRIA”, upb.ro // cu implicarea a șase universități, sub conducerea Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București.
- // „Mental maps, generational insights and symbols of urban spaces in a Romanian context”, Springer // a investigat cum arată orașul în reprezentarea mentală a locuitorilor: tinerii țin minte mai degrabă zonele de agrement, adulții în vârstă menționează cu mai multă ușurință spațiile culturale
- // „Probationers’ Voices Reviving Memories – PRO-VOCEM” (Vocile celor care readuc la viață amintiri) – un nou proiect susținut financiar de Comisia Europeană, lansat la Universitatea de Vest din Timișoara – UVT”, uvt.ro // vorbește despre formele de discriminare prin care trec persoanele rome care au probleme cu legea.
// „TomaDragos’ collections on Flickr”, flickr.com // care documentează impactul seismelor importante, începând cu cel din 1940 și până la cele din anii ’90 al cercetătorului Dragoș Toma-Danilă de la Institutul de Fizica Pământului.