andresr / Getty Images
Cercetarea românească în noiembrie: AI-ul devine ajutor de bucătar12 min read
În noiembrie, contribuțiile românești în cercetare au ajutat la înțelegerea mai bună a modului în care creierul nostru face curățenie, crearea mai rapidă a rețetelor alimentare, dar și la producerea în siguranță a combustibilului în spațiu.
Cum s-a răspândit agricultura în Europa preistorică? // Social and genetic diversity in first farmers of central Europe, Nature Human Bevahiour // la care au contribuit și doi cercetători români, abordează această întrebare printr-o analiză a 250 de schelete umane vechi de peste 7.500 de ani.
Cercetarea, semnată și de Cătălin Lazăr, de la Universitatea din București, și Pavel Mirea, de la Muzeul Județean din Teleorman, s-a concentrat pe comunitățile culturii // „Linearbandkeramik Culture – European Farming Innovators”, thoughtco.com // primii agricultori care s-au răspândit pe scară largă în Europa. Rezultatele arată diferențe genetice semnificative între comunitățile LBK din est și cele din vest.
Fermierii din estul Europei păstrau mai multe gene moștenite de la populațiile locale de vânători-culegători, comparativ cu cei din vest, ceea ce sugerează că procesul de răspândire a agriculturii nu a fost uniform, iar populația agricolă s-a amestecat cu cea locală în diverse grade.
Studiul a dezvăluit și aspecte interesante despre organizarea socială a acestor comunități timpurii. Bărbații rămâneau de obicei în comunitățile lor natale, în timp ce femeile se mutau mai des între așezări, un model social numit patrilocalitate. Un caz special a fost descoperit la situl Asparn-Schletz din Austria, unde urmele unui masacru au arătat că victimele nu ar fi făcut parte dintr-un grup familial restrâns, ci dintr-o populație mai mare și diversă.
Cum face creierul „curățenie”
Cercetătorii de la Transylvanian Institute of Neuroscience și Universitatea Babeș-Bolyai // „The gamma rhythm as a guardian of brain health”, elifesciences.org // despre undele gamma din creier și rolul lor terapeutic. Aceste unde, care reprezintă oscilații rapide ale activității cerebrale (între 30 și 150 Hz), par să joace multiple roluri în funcționarea creierului.
Deși studiate încă din 1938, funcția lor exactă a rămas parțial neelucidată. Cercetările arată că undele gama apar natural în timpul proceselor cognitive precum învățarea și atenția, dar și că stimularea artificială a creierului cu unde gama de 40 Hz poate avea efecte terapeutice.
Noi studii sugerează că aceste unde ar putea avea un rol esențial în menținerea sănătății creierului prin două mecanisme principale: reglarea fluxului sanguin și ajutarea creierului să elimine substanțele toxice care se acumulează între celulele nervoase, similar cu modul în care sistemul limfatic curăță restul corpului.

Ghid de activități, la care au contribuit și cercetătorii din Constanța. Sursă: theplatform.playsproject.eu
O echipă internațională de cercetători, coordonată de Universitatea Ovidius din Constanța, a dezvoltat o platformă online gratuită dedicată promovării unui stil de viață sănătos în rândul copiilor cu vârste între 6 și 12 ani. Platforma, creată în cadrul proiectului european PLAYS (Practical Learning to Advance Youngsters in Sport), oferă resurse educaționale care încurajează activitățile fizice și dezvoltarea armonioasă a copiilor.
// „Comunicat de presă | Universitatea Ovidius din Constanța a prezentat rezultatele obținute în cadrul proiectului european PLAYS”, univ-ovidius.ro // cercetătorii au elaborat, de asemenea, și un ghid cuprinzător cu recomandări nutriționale și pedagogice. Inițiativa își propune să combată sedentarismul și timpul excesiv petrecut în fața ecranelor de către copii.

Experimentul DropCoal, instalat la bordul Stației Spațiale Internationale. Foto: RISE
Experiment românesc în spațiu
Un experiment românesc spațial denumit DropCoal, dezvoltat prin colaborarea dintre RISE și INFLPR, // „DropCoal is now operational on the International Space Station”, https://roinspace.com // Dispozitivul, instalat de astronautul Donald Pettit în laboratorul ICE Cubes, studiază comportamentul picăturilor de lichid în condiții de microgravitație. Primele teste au confirmat că toate sistemele funcționează așa cum au fost proiectate: dispozitivul poate genera picături de lichid controlat, poate transmite date către Pământ și poate înregistra imagini ale experimentelor.
Numeroase tehnologii spațiale depind de modul în care se comportă lichidele în absența gravitației normale. Înțelegerea precisă a comportamentului fluidelor este esențială pentru procese cum ar fi sistemele de răcire ale navelor spațiale sau producerea de combustibil în spațiu.
România va dezvolta o tehnologie proprie de drone, printr-un program coordonat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” (INCAS). În prezent, țara noastră, ca multe alte state, depinde de tehnologii importate în domeniul vehiculelor fără pilot. Această situație nu este ideală, mai ales când e vorba despre aplicații în domeniul securității naționale sau în situații care necesită răspunsuri rapide la nevoi specifice locale.
// „Ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării și Ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului au semnat protocolul pentru primul program de dezvoltare a dronelor 100% românești, mcid.gov.ro // este structurat pe trei direcții principale. Prima se concentrează pe dezvoltarea dronelor de tip MALE, care pot zbura la altitudini medii și au o autonomie mare, a doua direcție vizează transformarea muniției clasice în sisteme aeriene autonome, iar a treia se ocupă de vehicule maritime fără pilot.
Rețete mai rapide, bazate pe învățare automată
Dezvoltarea de noi produse alimentare care să fie atât sănătoase, cât și accesibile, devine mai eficientă datorită unui instrument digital inovator realizat de o companie din Târgu Mureș. În cadrul proiectului european OptiSignFood, Metacognis Limited SRL a creat o soluție software care simplifică procesul // „Digital innovation delivers optimised food recipes”, cordis.europa.eu //
Dezvoltarea unui nou produs alimentar poate dura până la doi ani și eșuează des. Producătorii trebuie să găsească echilibrul perfect între calitatea nutrițională, impactul asupra mediului și un preț final accesibil pentru consumatori. Noul instrument folosește tehnici de învățare automată și inteligență artificială pentru a analiza rapid diferite combinații de ingrediente.
Sistemul se bazează pe o bază de date complexă care conectează informații nutriționale cu date despre impactul asupra mediului, cum ar fi amprenta de carbon a fiecărui ingredient. În colaborare cu Agroscope, centrul elvețian de excelență pentru cercetare agricolă, echipa românească a dezvoltat un sistem care poate reduce timpul necesar creării unei noi rețete cu până la 80%.