Cercetarea românească în octombrie: luna spațiului16 min read

Luna octombrie a marcat lansarea misiunii spațiale HERA, care încorporează tehnologie românească vitală pentru navigație. Echipele de cercetare din țară au contribuit și la securitatea cibernetică în spațiu, modernizarea centralelor hidroelectrice și crearea unei platforme pentru „atlasul creierului”.

În 2022, o misiune condusă de NASA// Double Asteroid Redirection Test (DART), science.nasa.gov // a ciocnit un sistem de asteroizi, pentru a vedea dacă este o metodă eficientă de a devia rocile cosmice de la traseul lor obișnuit. În luna octombrie a acestui an, o misiune spațială în care este încorporată și tehnologie românească a plecat în cosmos pentru a investiga în ce măsură au fost deviați asteroizii. 

HERA// Mai multe detalii pe esa.int // va ajunge în 2026 la sistemul binar de asteroizi Didymos, unde va analiza efectele impactului produs anterior de misiunea DART asupra asteroidului mai mic, Dimorphos. Este prima dată când o sondă spațială va studia un astfel de sistem binar de asteroizi, folosind tehnologii inovatoare de navigație autonomă. România a contribuit cu două sisteme importante: cel de navigație vizuală și antenele radio.

Obiectivul principal al misiunii este să transforme acest experiment la scară mare într-o tehnică verificată și repetabilă de apărare planetară. Prin analizarea detaliată a modificărilor produse de impactul DART, cercetătorii vor putea înțelege mai bine cum pot fi deviați asteroizii care ar putea amenința Pământul în viitor. Sistemul de navigație vizuală dezvoltat în România, capabil să detecteze asteroidul de la o distanță de cinci milioane de kilometri, reprezintă o componentă esențială a acestei misiuni de pionierat.

Cât de vulnerabilă este tehnica spațială?

O echipă de la GMV România va conduce misiunea CyberCUBE,// „GMV secures major contract for ESA’s CyberCUBE mission to bolster Space Cybersecurity”, gmv.com // care are ca scop dezvoltarea și testarea unor sisteme de protecție împotriva amenințărilor cibernetice în spațiu. Misiunea CyberCUBE va lansa pe orbită un laborator experimental sub forma unui microsatelit de dimensiunea a trei cutii de pantofi. Acest satelit va fi echipat cu sisteme avansate de procesare și monitorizare a securității, care vor permite testarea și validarea noilor tehnologii de protecție cibernetică în condiții reale de zbor orbital.

Timp de cel puțin un an, satelitul va colecta date despre vulnerabilitățile sistemelor spațiale și va testa diferite strategii de apărare împotriva atacurilor cibernetice. Informațiile vor fi analizate la centrul ESA din Belgia. Datele obținute vor contribui la dezvoltarea unor sisteme de protecție mai eficiente pentru viitoarele misiuni spațiale. 

Costuri cu 10% mai mici pentru hidrocentrale performante

Un proiect european recent, coordonat de cercetători din mai multe țări, inclusiv România, prin Universitatea Politehnică din București, propune soluții digitale pentru modernizarea centralelor hidroelectrice din Uniunea Europeană. Cercetătorii dezvoltă o platformă inteligentă de management numită iAMP, care va integra trei componente esențiale: sisteme de monitorizare și întreținere predictivă pentru turbine, monitorizarea impactului asupra mediului și prognoze meteorologice avansate.// „Comunicat de presă – EU project, iAMP-Hydro, will improve EU hydropower sustainability with potential to save €1 billion per year”, upb.ro // Această platformă va permite centralelor să funcționeze mai eficient și să răspundă mai bine nevoilor actuale de energie.

Beneficiile estimate includ reducerea costurilor de operare și întreținere cu 5-10%, creșterea producției de energie regenerabilă cu 8,4 TWh (suficient cât să alimenteze un oraș cu un milion de locuințe timp de un an) și economii anuale de aproximativ un miliard de euro la nivelul UE. La scară globală, digitalizarea tuturor centralelor hidroelectrice existente ar putea genera o creștere a producției anuale cu 42 TWh, ceea ce s-ar traduce în economii operaționale de 5 miliarde de dolari. În plus, proiectul promite o reducere a emisiilor de CO₂ cu 1.260 de tone, care ar contribui la atingerea obiectivelor climatice ale UE pentru 2030.

guenterguni / Getty Images

Studii pentru restaurarea zonelor de deltă

Un studiu recent,// „Cercetătorii Alfred Vespremeanu-Stroe și Florin Zăinescu, de la Facultatea de Geografie a UB, coautori ai articolului “Delta sustainability from the Holocene to the Anthropocene and envisioning the future”, publicat la Springer Nature”, unibuc.ro // la care au contribuit și cercetătorii Alfred Vespremeanu-Stroe și Florin Zăinescu, de la Facultatea de Geografie a Universității din București, arată că zonele de deltă, care susțin viața a sute de milioane de oameni din peste 100 de țări, sunt amenințate de schimbări fără precedent. 

Provocările sunt multiple și interconectate, de la creșterea nivelului mării cauzată de încălzirea globală până la construcția de baraje și presiunea tot mai mare a activităților umane. Aceste schimbări rapide pun în pericol nu doar ecosistemele, ci și comunitățile care depind de ele, iar asta poate duce la migrații forțate cu consecințe sociale importante.

Pentru a găsi soluții, Universitatea din București va fi implicată într-un proiect european cu finanțare de 2,5 milioane de euro. Cercetătorii vor studia deltele lumii, cu o atenție specială pe Delta Dunării. Folosind tehnologii avansate și o abordare interdisciplinară, ei speră să înțeleagă mai bine cum pot fi făcute deltele mai reziliente în fața schimbărilor actuale. Obiectivul final este dezvoltarea unor strategii care să permită acestor ecosisteme să rămână sustenabile și să continue să susțină comunitățile umane, în timp ce se adaptează la noile condiții climatice și de mediu.

În zona Deltei Dunării deja se desfășoară un proiect// „Going with the flow: water becomes economic and biodiversity driver in Europe”, projects.research-and-innovation.ec.europa.eu // de restaurare a zonelor umede, tot prin finanțare europeană. Cu ajutorul WWF România, cercetătorii europeni din proiectul GOVAQUA încearcă să șteargă efectele a câtorva decenii de degradare a mediului și să restaureze câteva zone care au fost secătuite pentru folosirea apei în agricultură. Echipa din România își dorește ca prin aceste activități să crească disponibilitatea apei în perioadele de secetă, să fie revitalizat turismul și pescuitul, iar vietățile din zonă să fie mai bine protejate.

În alte zone ale Europei, precum sudul Franței, proiectul experimentează sisteme inovatoare de gestionare a apei, care să permită fermierilor să tranzacționeze drepturi de apă în funcție de necesități.

Recensământul racilor, coordonat de un român

O echipă internațională de cercetători, coordonată de Lucian Pârvulescu de la Universitatea de Vest din Timișoara, a dezvoltat o hartă digitală// „World of crayfish”, world.crayfish.ro // dedicată racilor de apă dulce. Acest proiect a reunit contribuțiile a aproape o sută de cercetători din întreaga lume, cu scopul de a îmbunătăți înțelegerea distribuției acestor crustacee importante pentru ecosistemele acvatice.

Platforma online are două niveluri de acces. Publicul larg poate vizualiza distribuția generală a speciilor de raci pe hartă, în timp ce cercetătorii înregistrați au acces la date precise despre locații și pot descărca seturi de date pentru analize științifice. Platforma include și informații despre habitatele de apă dulce și rețeaua hidrografică globală, precum și o bază de date cu literatură științifică relevantă.

TRICK

Pașaport de haine

Vrei să vezi de unde vine bumbacul din hainele tale? Asociația „Mai Bine” din Iași colaborează la un proiect de cercetare european care a creat un „Pașaport Digital al Produsului” (DPP).// „Digital platform improves circularity for textile industries”, cordis.europa.eu // Acesta funcționează ca un sistem de urmărire ce oferă informații complete despre originea materialelor, impactul asupra mediului și parcursul produsului prin lanțul de aprovizionare. 

Dezvoltarea acestei platforme răspunde unei probleme acute: în Uniunea Europeană, hainele sunt tratate aproape ca produse de unică folosință, iar situația e cu atât mai paradoxală cu cât consumatorii susțin că își doresc produse sustenabile și sunt dispuși să plătească mai mult pentru haine produse responsabil.

Tehnologia folosită în acest „pașaport” combină blockchain-ul – care asigură siguranța și transparența informațiilor – cu inteligența artificială, care analizează datele și verifică acuratețea lor. Sistemul a demonstrat că poate fi folosit cu succes în industria textilă și are potențial de extindere în alte domenii.

Petra Ritter / Charité – Universitätsmedizin Berlin

Proiectul european Human Brain Project (HBP)// Mai multe detalii pe humanbrainproject.eu // a fost una dintre cele mai mari reușite ale cercetării europene din ultimul deceniu. E vorba despre un atlas digital al creierului – un Google Maps al materiei tale cenușii – care permite cercetătorilor să exploreze în detaliu structura complexă a creierului uman. Acum, proiectul european continuă prin dezvoltarea unei noi platforme, EBRAINS 2.0// „Mapping the mind – EU-funded research unlocks secrets of the human brain”, projects.research-and-innovation.ec.europa.eu //, cu ajutorul companiei românești Codemart, care face toate aceste resurse și instrumente accesibile întregii comunități științifice.

Atlasul creierului, care a cartografiat peste 200 de zone cerebrale distincte, s-a dovedit deja util în practica medicală, după ce a fost folosit cu succes în chirurgia epilepsiei.// EPINOV, „Improving EPIlepsy surgery management and progNOsis using Virtual brain technology”, ins-amu.fr //