Foto: Flavio Coelho/Getty Images

Cercetătorii români au creat ciocolată medicală cu CBD9 min read

De Mădălina Cocea 10.10.2022, ultima actualizare: 24.10.2022

O trecere în revistă a rezultatelor științifice românești din luna septembrie.

În cercetarea românească, toamna a început cu o serie de studii care aduc mai multă lumină asupra istoriei și migrațiilor umane din zona noastră, o tehnologie nouă pentru producția de hidrogen din surse regenerabile și crearea unui grup de lucru științific pentru problemele complexe ale țării.

Pe urmele originii comune a limbilor indo-europene

Sub conducerea unui profesor de la Harvard, cercetători de la Universitatea din București au contribuit la o serie de trei lucrări,Echipa ArchaeoSciences#RO a ICUB, implicată în realizarea a trei articole de paleogenetică publicate în revista Science, unibuc.ro care prezintă cea mai detaliată istorie a popoarelor vechi dintr-o regiune extinsă, denumită „Arcul de Sud”. Aceasta se întinde din sud-estul Europei până în Orientul Mijlociu, acoperind numeroase țări: din România și Serbia, prin Grecia și Turcia, până în Armenia, Azerbaidjan, Iran, Liban și Israel. Bazându-se pe analizele ADN a peste 1.300 de indivizi din trecut, dintre care 727 secvențiate pentru prima dată, aceste studii reprezintă una dintre cele extinse analize de până acum ale ADN-ului uman antic.

Una dintre descoperirile principale ale studiului a fost legată de apariția limbilor indo-europene – cea mai mare familie de limbi din lume. Această familie de limbi a fost asociată până recent cu popoarele din stepa eurasiatică. În schimb, locuitorii din trecut de pe teritoriul Anatoliei, Turcia de astăzi, vorbeau și ei o limbă înrudită cu indo-europeana, fără a avea strămoși din stepă. Analizele ADN au relevat că acea zonă a cunoscut mai degrabă mai multe fluxuri de migrație din Asia de Vest. Astfel, studiul sugerează că limbile indo-europene și cea anatoliană au un strămoș comun, originea acestora nefiind populația de stepă, ci mai degrabă în Asia de Vest. 

În plus, cercetătorii consideră că limba indo-europeană timpurie ar fi putut să se impună în zonele studiate nu prin dominația locuitorilor de stepă asupra teritoriilor în care au ajuns (așa s-a întâmplat spre Nord, pe teritoriile de azi ale Germaniei și Marii Britanii), ci prin faptul că ar fi fost folosită ca o lingua franca. Limba ar fi putut facilita comunicarea între vorbitorii diferitelor limbi ale populațiilor de fermieri și vânători-culegători care populau peninsula Balcanică în lumea antică. La studiu au contribuit peste 200 de autori.

Ciocolată medicinală cu CBD

Cercetătorii de la Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare – IBA București au prezentat, la un eveniment organizat de Ministerul Cercetării și Digitalizării, o ciocolată cu adaos de canabidiol (CBD),Newsletter — Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, research.gov.ro (PDF) produsă pentru o companie medicală. Un compus organic din planta de cânepă (Cannabis sativa), canabidiolul este eficient în tratarea anxietății, inflamațiilor și a unor afecțiuni grave de epilepsie. Ciocolata îmbogățită cu CBD realizată de IBA are în vedere acest ultim beneficiu, fiind gândită pentru a fi ușor de administrat și tolerat de pacienții, care au nevoie de tratament anti epileptic, în special de copii.

Mai puțină risipă alimentară?

Tot IBA, la finalul lunii septembrie, cu ocazia Zilei Internaționale de Conștientizare asupra Risipei Alimentare, a prezentat o propunere de creare a unei linii de finanțare pentru creșterea eficienței alimentare,Ziua internațională a conștientizării asupra risipei alimentare, 29 septembrie 2022, bioresurse.ro similară programului de investiții în creșterea eficienței energetice. 

În 2022, cercetătorii au realizat un studiu privind impactul economic potențial al unui astfel de program de investiții, relevând faptul că 65% dintre respondenți l-ar accesa. Valoarea medie a investiției necesare unei firme HoReCa ar fi de 100.000 de euro. Conform datelor IBA, risipa alimentară rămâne o problemă în România, dar este în scădere. Dacă în 2016 nivelul mediu al risipei dintr-o gospodărie era de 10,43%, acest nivel a scăzut în 2020, la 6,5%.

Hidrogen din surse regenerabile

Cercetătorii de la Institutul pentru Protecția Mediului lucrează la o tehnologie eficientă de producere a hidrogenului din surse de energie regenerabilă, cum ar fi energia solară și eoliană. În acest scop, va fi dezvoltat un sistem de control integrat specializat de inteligență artificială (AI), care ar gestiona și optimiza automat procesul de producție a hidrogenului. Până acum, inteligența artificială a fost folosită cu succes pentru stocarea și injectarea hidrogenului, dar nu și pentru gestionarea automată a producției acestuia.HydroG(re)EnergY-Env Project, edi.lv 

Știință pentru problemele complexe ale României

La Universitatea Politehnica Timișoara au fost puse bazele unui grup de lucruO nouă premieră la Timișoara! Soluții pentru problemele complexe ale țării, upt.ro care să coaguleze specialiști din toate domeniile pentru cercetarea în domeniul Sistemelor complexe. Această secție de cercetare ar urma să adune laolaltă specialiști din domenii variate, umaniste, tehnice, inginerești, economice, științe teoretice și aplicate, pentru a lucra împreună să rezolve problemele complexe ale societății românești. Cercetătorii vor propune soluții în domenii precum orașele inteligente, industria 4.0, sistemul educațional, sistemul energetic național, dezvoltarea rurală. 



Text de

Mădălina Cocea

„Traduce” știința pe înțelesul publicului și ajută cercetătorii să comunice mai bine cu publicul larg, mediul de afaceri și presă. Povestește de ce și cum face asta pe comunicarestiintifica.ro

ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetătorii întreabă: filmele socialiste voiau succes la box office?

De
O retrospectivă a studiilor românești din luna octombrie: de la cinema la semne de cutremur și de la berze la ciuperci.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Ce spun studiile despre roxadustat, substanța cu care s-ar fi dopat Simona Halep

De
Fosta lideră WTA este acuzată de dopaj cu roxadustat, o substanță controversată care acționează precum eritropoietina, dar se ia pe cale orală
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Carlsen versus Niemann. O privire statistică asupra scandalului momentului în șah

De
A trișat un maestru de șah de 19 ani pentru a-l învinge pe liderul mondial? Modelele statistice încearcă să ofere un răspuns.
ȘTIINȚĂ|Q&A

„Scenariul unui atac cu bombă nucleară este puțin probabil.” Interviu cu Lidia Matei, specialistă în științe nucleare

De
Științele nucleare sunt folosite azi cu succes în tratarea cancerelor, sau pentru detectarea metalelor prețioase. Nu de ele ar trebui să se teamă oamenii, spune cercetătoarea Lidia Matei.