Arhiva personală

Cu cât vorbești mai multe limbi, cu atât iei decizii mai logice – studiul unei românce25 min read

De Adriana Moscu 04.02.2025

Dr. Viorica Marian, psiholingvistă din Republica Moldova, locuiește și predă în SUA și studiază cum modelează limbajul creierul și cum îți poate influența percepția asupra realității.

Dr. Viorica Marian este profesoară de psihologie și științe ale comunicării la Universitatea Northwestern// Site oficial: vioricamarian.com // și conduce Laboratorul de Cercetare în Bilingvism și Psiholingvistică din 2000.// „Bilingualism and Psycholinguistics Research Laboratory”, bilingualism.northwestern.edu // Vorbitoare nativă de română și rusă, fluentă în engleză, a studiat multiple limbi și a explorat impactul multilingvismului asupra creierului și cogniției. 

I-am descoperit cercetările cu doi ani în urmă, când și-a lansat în Statele Unite cartea The Power of Language/Puterea limbajului, apărută și în România în toamna lui 2024.// O poți cumpăra de aici: humanitas.ro // 

Deși pare că fiecare vorbește o singură limbă, mintea funcționează prin multiple coduri de comunicare – de la limbajul vorbit la cel matematic sau poetic, spune cercetătoarea. 

Am discutat cu Viorica Marian despre cum fiecare limbă nouă pe care o înveți schimbă modul în care procesezi informația, îți influențează memoria, percepția de sine și a celorlalți, emoțiile și deciziile. Dar și ce numeri când nu poți să dormi – oi sau capre? 

https://mindcraftstories.ro/images/2025/02/Mindcraftstories_Viorica-Marian-multilingvism_Puterea-limbajului_Humanitas.jpg

Mintea transformă codurile pe care le folosești pentru a gândi

„Mintea nu este un singur lucru, ci un ansamblu de procese cognitive: luarea deciziilor, interacțiunea socială, creativitatea, logica, memoria, percepția. Toate acestea sunt influențate de limbile pe care le vorbim și de codurile pe care le folosim, însă în moduri diferite. 

În esență, codurile folosite – fie limbajul, fie matematica sau muzica – restructurează creierul și influențează procesele cognitive. Nu ne schimbăm în mod independent, ci în funcție de codurile, limbajele și culturile în care suntem încadrați. Limbajul pe care îl vorbim ne formează percepția asupra propriei persoane, a celorlalți și a deciziilor pe care le luăm.” 

Limbajul influențează felul în care desenezi un curcubeu

„Codurile pe care le folosim modelează felul în care gândim, iar gândirea, la rândul ei, modelează limbajul. Cele două sunt strâns legate și influențează profund felul în care percepem și înțelegem universul.

Un exemplu relevant este percepția curcubeului. În carte, explic cum, atunci când ne gândim la curcubeu sau îl desenăm, folosim un set de culori prestabilit, învățat încă din copilărie. Știm că are un anumit număr de culori și le reprezentăm în mod consecvent.

În realitate, însă, spectrul curcubeului conține un număr infinit de nuanțe, care se schimbă gradual, fără delimitări clare între ele. Ceea ce percepem și modul în care clasificăm aceste culori sunt influențate de limbaj și de învățarea culturală.

Spectrul vizibil conține nu doar culorile pe care le percepem, ci și nuanțe invizibile pentru ochiul uman. Cu toate acestea, clasificăm culorile pe baza denumirilor disponibile în limbaj. Dacă avem un set limitat de cuvinte – roșu, galben, verde, albastru – le folosim pentru a descrie curcubeul. În alte limbi, unde există mai multe denumiri pentru culori, oamenii pot percepe și clasifica nuanțele diferit. Unii pot distinge mai clar între tonuri de purpuriu, galben sau portocaliu, având mai multe cuvinte pentru ele. Acest fenomen nu se aplică doar culorilor, ci și modului în care descriem mirosurile, gusturile sau orice alt aspect al realității din jur.”

Lumea nu trăiește într-o realitate obiectivă, identică pentru toți

„Percepția este structurată de creier, care interpretează semnalele primite prin simțuri și le combină cu experiențele anterioare, ceea ce face ca realitatea să fie percepută diferit de la o persoană la alta.

Deși se înțelege destul de ușor că expresia emoțiilor variază în funcție de maturitatea emoțională, mai puțini realizează că nu doar emoțiile sunt percepute diferit, ci întreaga realitate. Un exemplu clar este diferența dintre limba chineză și limbile bazate pe alfabet. Chineza, o limbă ideografică, utilizează un sistem de scriere complet diferit și influențează gândirea și conexiunile neuronale într-un mod distinct. Reiese o percepție diferită a realității, bazată pe un alt tip de organizare mentală.

Toate limbile se deosebesc prin multiple dimensiuni, nu doar prin sistemul de scriere – alfabetic sau ideografic –, ci și prin structura tonală sau netonală, direcția de citire (de la stânga la dreapta, de la dreapta la stânga, de sus în jos), precum și prin gramatică. Aceste elemente influențează modul în care oamenii gândesc și percep realitatea.

Genul gramatical, deși pare un detaliu minor, influențează percepția obiectelor. În română și alte limbi romanice, obiectele inanimate sunt desemnate ca masculine sau feminine, ceea ce schimbă modul în care sunt descrise: un cuvânt feminin tinde să fie asociat cu delicatețe, iar unul masculin cu putere. Experimentele arată că aceste diferențe de gen influențează chiar și copiii, care atribuie obiectelor voci masculine sau feminine în funcție de forma gramaticală din limba lor.”

Limbajul poate să determine decizii mai favorabile pentru viitor

„Un alt exemplu este felul în care limbile tratează timpul. În română, există o distincție clară între trecut, prezent și viitor: «am mâncat», «mănânc», «voi mânca». În alte limbi, această separare nu este atât de strictă, iar timpul prezent și viitorul nu sunt clar diferențiate.

Analize asupra datelor naționale au arătat că în țările unde limbajul nu face o separare clară între prezent și viitor, oamenii iau decizii mai favorabile pentru viitorul lor. Economisesc mai mult pentru bătrânețe și adoptă comportamente mai benefice pentru sănătate. 

Țările unde se vorbesc mai multe limbi, precum Elveția sau Singapore, tind să fie mai flexibile în comerț și relații internaționale, cu un avantaj în adaptabilitate și inovare economică. Abilitatea de a funcționa în mai multe limbi le oferă un avantaj competitiv atât în comerț, cât și în relațiile internaționale. Așadar, structura limbajului poate influența inclusiv alegerile și comportamentele pe termen lung.”

https://mindcraftstories.ro/images/2025/02/Mindcraftstories_Viorica-Marian-multilingvism-Puterea-limbajului_Arhiva-personala.jpg

Viorica Marian. Foto: arhiva personală

Multilingvismul, efecte indirecte asupra sănătății

„Studii epidemiologice au arătat o corelație între numărul de limbi vorbite într-o țară și frecvența cazurilor de afecțiuni neurodegenerative, precum Alzheimer sau demența. Populațiile care folosesc mai multe limbi par să aibă un risc mai scăzut de astfel de afecțiuni, ceea ce sugerează că multilingvismul poate avea un efect protector asupra funcțiilor cognitive pe termen lung.

După doar câteva luni de învățare a unei limbi noi, apar deja beneficii cognitive și schimbări în stilul de viață. În primul rând, utilizarea mai multor limbi menține creierul activ în mod constant și îl stimulează printr-un efort continuu de comutare între sisteme lingvistice diferite. 

Procesul este similar cu efectul exercițiilor fizice. Creierul este permanent antrenat, deoarece trebuie să aleagă limba corectă și să blocheze celelalte, asemenea unui semafor care reglează accesul informației.

De exemplu, cineva care vorbește mai multe limbi dar folosește rar una dintre ele, trebuie să activeze acea limbă atunci când începe să o utilizeze și, simultan, să inhibe celelalte limbi care pot interfera. Acest proces are loc automat și constant, fără ca persoana să fie conștientă de el.

Tocmai acest exercițiu continuu menține creierul activ și ajută la prevenirea declinului cognitiv. La fel cum medicii recomandă rezolvarea de jocuri logice, sudoku sau probleme de matematică pentru a menține mintea în formă, utilizarea mai multor limbi are un efect similar. Este un antrenament natural al creierului, benefic în special pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă.

Dacă zi de zi urmezi același drum spre casă, iar într-o zi acel drum dispare – din cauza unui cutremur, de exemplu – nu mai ai cum să ajungi la destinație, decât dacă există rute alternative deja formate. Dacă infrastructura este diversificată, vei găsi un alt drum fără dificultăți.

În medie, efectul de întârziere a debutului demenței este de patru-șase ani pentru persoanele bilingve sau multilingve, dar în unele cazuri poate fi chiar mai mare sau mai mic.”

Creierul accesează simultan limbile pe care le cunoaște

„Studiile despre mișcările oculare demonstrează că, atunci când oamenii aud un cuvânt, creierul lor activează simultan toate limbile pe care le cunosc. De exemplu, dacă aud în engleză expresia «pick up the marker», cei care vorbesc rusă tind să-și mute privirea spre un timbru, deoarece în rusă «марка» înseamnă timbru. Vorbitorii de spaniolă își vor îndrepta privirea către o imagine cu un fluturaș – în spaniolă „mariposa” înseamnă fluture. În mod similar, vorbitorii de română vor asocia cuvintele cu alte elemente care încep cu „mar” sau un sunet apropiat.

Așadar, limbile pe care le cunoaștem nu sunt inactive, ci sunt mereu accesibile, iar creierul le activează simultan. Această activare continuă creează conexiuni între cuvintele și conceptele care se suprapun în diferite limbi, cu implicații directe asupra creativității.

Creativitatea este dificil de definit și măsurat, dar unul dintre aspectele ei fundamentale este abilitatea de a face conexiuni între idei sau obiecte aparent fără legătură. Persoanele creative – fie scriitori, pictori sau inovatori din orice domeniu – reușesc să combine elemente disparate în moduri originale.

În cazul persoanelor bilingve sau multilingve, creierul funcționează într-un mod diferit. Cuvintele din diferite limbi sunt mai apropiate între ele decât în creierul unui vorbitor monolingv. Se formează astfel conexiuni mai variate și o gândire mai flexibilă. Uneori, acest lucru poate fi observat chiar și în conversațiile de zi cu zi, când un cuvânt auzit declanșează o asociere neașteptată și duce la o idee nouă, care în mod normal nu ar fi fost luată în considerare.”

Ce numeri când nu ți-e somn, oi sau capre? Depinde ce limbă vorbești

„O fostă studentă din China mi-a povestit că, atunci când adoarme, numără capre, nu oi, așa cum se obișnuiește în română sau engleză. Motivul este că, în tibetană, cuvântul pentru capră este compus din două semne, unul dintre ele având o asemănare vizuală sau fonetică cu termenul pentru somn sau pernă. Astfel, creierul ei a creat o legătură între capre și somn, o conexiune care nu ar exista într-un creier monolingv.”

https://mindcraftstories.ro/images/2025/02/Mindcraftstories_Viorica-Marian-multilingvism-Puterea-limbajului_Recenzii.jpg

Recenzii la cartea The Power of Language/Puterea limbajului. Foto: captură de ecran

Pe viitor, lumea se va umple de muzee ale limbajelor

„În prezent, există peste 7.000 de limbi vorbite în lume, dar în fiecare an dispar câteva, fiindcă numărul lor de vorbitori nativi scade, în timp ce alte limbi devin mai răspândite. Pe măsură ce tot mai multe limbi devin marginale și sunt înlocuite de altele mai dominante, diversitatea lingvistică globală se reduce treptat.

Viteza cu care dispar limbile crește, iar fenomenul va prinde viteză în viitor. Contribuie la asta și dezvoltarea modelelor lingvistice artificiale, cum sunt sistemele de comunicare bazate pe inteligență artificială. Acestea sunt antrenate să funcționeze în principal în limbile dominante, ceea ce le face mai puțin eficiente în conservarea limbilor aflate în pericol de dispariție.

Totuși, există și avantaje. Tehnologiile actuale permit traducerea automată și accesul la informații în limbi care altfel ar fi greu de învățat sau utilizat. Astfel de instrumente îi ajută pe oamenii care vorbesc limbi diferite să comunice direct, să schimbe idei și să aibă acces la cunoștințe globale.

Dacă dispariția limbilor continuă, în viitor ar putea exista doar muzee ale limbajului, așa cum există astăzi muzee dedicate unor civilizații dispărute. Lingviștii din întreaga lume documentează și arhivează aceste limbi pe cale de dispariție pentru a păstra măcar o urmă a diversității lor.”

Limbajul nu va dispărea în viitorul apropiat

„Modul tradițional de comunicare, verbal sau scris, va continua să existe. Însă progresele în medicină, neurologie și tehnologie ar putea duce la forme alternative de comunicare, creierul ar putea transmite informații direct, fără a mai fi nevoie de cuvinte.

În prezent, nu există instrumentele necesare pentru a construi o comunicare directă bazată pe activitatea cerebrală la un nivel detaliat, comparabil cu limbajul articulat. Totuși, cercetările avansează în direcția descifrării modului în care creierul procesează concepte și imagini.

Atunci când o persoană se gândește la un copac, un chip uman sau un animal, anumite rețele neuronale specifice se activează. Deja există tehnici care permit înregistrarea acestei activități și identificarea tiparelor asociate cu anumite gânduri, deși la un nivel rudimentar. Nu se pot încă surprinde nuanțele și complexitatea unei conversații, dar este posibil ca viitoarele metode de analiză a creierului să permită o interpretare mult mai detaliată.”

Într-un viitor ipotetic, ar putea apărea „hoți de gânduri”

„Persoanele care nu pot comunica din cauza unor afecțiuni neurologice, cum ar fi sindromul de «locked-in» sau paraliziile severe, pot deja să transmită idei simple prin monitorizarea activității cerebrale. Aceasta le oferă o posibilitate reală de interacțiune cu mediul și de exprimare, ceea ce reprezintă un progres major în neuroștiințe.

Dacă această tehnologie ar fi dusă la extrem, așa cum sugerează literatura science-fiction, ar putea apărea riscuri reale. Se poate imagina un scenariu în care activitatea cerebrală a unei persoane este înregistrată în timp ce aceasta se află într-o cameră, pe stradă sau într-o clădire, iar informațiile sunt reconstruite și interpretate de altcineva. O astfel de posibilitate ar ridica probleme serioase de etică și confidențialitate. Limitele dintre gânduri private și accesibilitatea informațiilor mentale ar fi astfel redefinite complet.

Într-un viitor ipotetic, ar putea apărea «hoți de gânduri», ceea ce ar impune dezvoltarea unor metode de protecție mentală, precum parole pentru accesul la propriile gânduri.”

Telepatia, tot mai aproape de a deveni realitate

„Pe termen lung, nu este exclus ca limbajul verbal să fie completat sau chiar înlocuit de forme alternative de comunicare, bazate pe transmiterea directă a gândurilor. Deși această idee pare radicală acum, la fel păreau și alte inovații din trecut. Când a apărut tiparul, părea incredibil că ideile pot fi multiplicate și răspândite rapid. Când a fost inventat radioul, părea de neconceput ca sunetul să fie transmis prin unde invizibile. Internetul a fost, la rândul său, privit cu scepticism la început.

Dacă un concept nu este imposibil din punct de vedere științific, atunci el rămâne posibil. Într-un astfel de scenariu, mitul Turnului Babel ar putea fi uitat, iar oamenii ar putea ajunge să comunice printr-un limbaj universal, nu prin cuvinte, ci prin tehnologii care le-ar permite să se înțeleagă direct, dincolo de barierele lingvistice.”



Text de:

Adriana Moscu

Este jurnalistă și, de peste 20 de ani, se bucură de principalul avantaj al profesiei, pentru că nicio zi nu seamănă cu alta. Are o relație de love-hate cu oamenii, pe care, de cele mai multe ori, îi îmblânzește prin interviuri.

ȘTIINȚĂ|RO-CERCETARE

Cercetarea românească în ianuarie: De ce îți este mai ușor să zici „I love you” decât „Te iubesc”

De
La început de an, cercetarea românească vine cu descoperiri interesante despre civilizația Cucuteni, confirmarea prezenței strămoșilor oamenilor pe teritoriul României și un studiu care arată că studenților scriu mai personal în engleză decât în română.
ȘTIINȚĂ|TRAVELING MINDS

Dana Mustață, povestea româncei care reconstituie istoria televiziunii comuniste

De
Predă la Universitatea din Groningen și studiază istoria televiziunilor comuniste. În cercetările ei, scoate la iveală aspecte mai puțin cunoscute ale televiziunii din fostele state comuniste și evidențiază legăturile culturale și politice care au marcat în trecut această industrie.
ȘTIINȚĂ|OVERVIEW

Criptografie #2: Securitatea și geometria

De
Securitatea cibernetică bazată pe numere prime are avantajul vechimii, deci al experienței: algoritmii sunt cercetați, auditați și revalidați periodic. Dar viitorul computațional și mai ales cel cuantic impun o regândire a uneltelor criptografiei.
ȘTIINȚĂ|BS DETECTOR

Nu, România nu are „aur monoatomic” și nici „toate metalele rare posibile și imposibile”

De
Spre surprinderea nimănui, Călin Georgescu în continuare debitează aberații vag legate de știință sau complet absurde, precum ideea de aur monoatomic.