Cum s-a văzut aselenizarea în presa românească comunistă26 min read
„Un pas mic pentru om, un salt uriaș pentru omenire” este una dintre cele mai bine-cunoscute replici din istorie. Oameni din întreaga lume, de orice etnie, religie și de orice vârstă ar putea să o recunoască ușor și să o plaseze în context. Sunt cuvintele rostite de Neil Armstrong în momentul în care a devenit primul om care a pășit vreodată pe Lună.
Dar de ce este această replică atât de celebră, atât de adânc înscrisă în imaginarul colectiv al întregii omeniri, nu doar a pasionaților de astronomie, nu doar a americanilor?
Răspunsul este unul complex și ține de sociologie, antropologie și de mentalul colectiv. Undeva, pe parcurs, eforturile americanilor de a promova temerara lor misiune atât pe plan intern (pentru a justifica uriașele bugete alocate acestui proiect), cât și internațional au dat roade. Deodată, pe nesimțite parcă, trimiterea unui om pe Lună s-a transformat dintr-o realizare a NASA și a poporului american la o realizare a întregii omeniri. Aproximativ 500 de milioane de oameni din întreaga lume au urmărit transmisiunea în direct a momentului aselenizării – un record de audiență pentru acea vreme.
O aventură a umanității
Această schimbare de percepție, aceasta trecere subtilă, dar foarte evidentă de la „americanii au ajuns pe lună” la „omenirea a ajuns pe lună” s-a simțit foarte clar în presa românească.
Deși România se afla în plină dictatură comunistă, informațiile despre eforturile americanilor de a trimite un om pe Lună abundau în ziarele din vara lui 1969. Am fost foarte surprinsă să descopăr multitudinea ecourilor în presă (în special după ce o documentare similară asupra accidentului de la Cernobîl a oferit materiale puține și informații manipulate în retorica pro-sovietică).
În ziarele românești din vara anului 1969, am găsit, încă de la începutul lunii iulie, știri sau anunțuri aproape zilnice despre ultimele pregătiri ale navetei Apollo-11 și ale echipajului sau în vederea lansării.
Pagina 4 a ziarului „Scînteia”, 7 iulie 1969
Pagina 6 a ziarului „Scînteia Tineretului”, 9 iulie 1969
Săptămânalul „Lumea” publică și el, în numărul apărut la 10 iulie, informații despre „programul aselenizării”.
Coperta numărului din 10 iulie 1969 al revistei săptămânale „Lumea”
Articol apărut în numărul 29 al revistei săptămânale „Lumea”, 10 iulie 1969
La 15 iunie, pe prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului”, se anunța că: „În perioada în care echipajul stației Apollo-11 va atinge suprafața satelitului natural al Pământului, Observatorul astronomic […] organizează pentru public un program special de observații asupra Lunii.”
Anunț pe prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului”, 15 iulie 1969
Tot la 15 iulie, cotidianul „România Liberă” anunța în pagina de știri internaționale: „Mâine, Apollo-11 pornește spre Lună.” Ce este interesant aici este, însă, faptul că știrea despre aventura astronauților americani este „contrabalansată” pe aceeași pagină cu o știre despre eforturile de cucerire ale spațiului cosmic întreprinse de „frații ruși”. Aflăm deci că, pe 13 iulie, rușii au lansat și ei în spațiul cosmic o rachetă având la bord stația automată Luna-15, care „va efectua cercetări științifice asupra Lunii și spațiului cosmic circumlunar”. Avem chiar și o scurtă declarație pe marginea acestei noi realizări a rușilor care vine chiar de la administratorul NASA, Thomas Paine. Cursa pentru cucerirea spațiului cosmic părea una foarte strânsă.
Pagina 6 a ziarului „România Liberă”, 15 iulie 1969
Tot la 15 iulie, din ziarul „Scînteia Tineretului” aflăm că în jur de 2 milioane de persoane vor lua parte în direct la „cel mai mare spectacol al deceniului”. Printre aceștia se numără peste 3.100 de ziariști și 700 de corespondenți speciali din 52 de state ale lumii. România a avut și ea reprezentanți din partea presei la momentul lansării. Jurnalistul C. Alexandroaie a fost trimisul special din partea Agerpres, iar Corneliu Bogdan – ambasadorul României la Washington – s-a numărat printre diplomații invitați la lansare.
Pagina 6 a ziarului „Scînteia Tineretului”, 15 iulie 1969
În același material aflăm și despre faptul că NASA a anunțat că va transmite în direct la TV imagini ale „coborârii primilor oameni pe satelitul natural al Pământului”. România și Polonia au fost singurele țări din Europa de Est care au preluat în direct transmisiunea televizată. Celelalte țări din blocul sovietic au transmis înregistrări ale momentului.
Optimism și încredere
La 16 iulie, la ora 15.32 ora Bucureștiului, racheta Saturn-5, purtătoarea echipajului format din astronauții Neil Armstrong, Edwin Aldrin și Michael Collins, a cabinei spațiale Apollo-11 și a modulului lunar, a decolat de la baza de lansare din Cape Kennedy.
Pagina 6 a ziarului „Scînteia Tineretului”, 16 iulie 1969
„Astăzi începe marea odisee cosmică. În năzuința lor milenară de cunoaștere, ridicând la limita extremă perfecțiunea tehnicii epocii noastre, oamenii își trimit primii semeni în misiunea de cucerire a Lunii”, titrează ziarul „Scînteia Tineretului” în pagina 6, anticipând evenimentele lansării conform programului publicat de NASA. Întregul articol este scris la timpul viitor, dovadă a optimismului și a unei încrederi aproape de neconceput în succesul acestei misiuni.
Datorită diferenței de fus orar și a orarului de închidere a ediției, adevăratele ecouri și reacțiile marcate de uimire și fascinație au fost publicate abia a doua zi, la 17 iulie. Toate ziarele momentului au publicat pe prima pagină un scurt anunț care marchează momentul istoric, în ciuda faptului că prima pagina a ziarelor era în mod tradițional „rezervată” Partidului și „mărețului Conducător”.
„Un moment istoric în dezvoltarea civilizației umane – Primii oameni în drum spre Lună” titrează pe prima pagină ziarul „Scînteia”.
Prima pagină a ziarului „Scînteia” din 17 iulie 1969
Articolul se continuă în pagina 6, unde avem mai multe detalii despre zborul istoric, inclusiv un program detaliat al activităților care urmează să fie întreprinse pe Lună de primii selenauți, dar și reacții de la momentul lansării rachetei Saturn-5.
Articol pe pagina 6 a ziarului „Scînteia” din 17 iulie 1969
„Apollo-11 a părăsit Pământul cu primii oaspeți ai Lunii”, scrie pe prima pagină „România Liberă”. „Aceasta experiență spațială, care va dura 8 zile, 3 ore și 17 minute, deschide o noua pagină în istoria cosmosului. Pentru prima dată, trei oameni au părăsit Terra îndreptându-se spre un alt corp ceresc, Luna, cu misiunea de a poposi pe suprafața lui și să-i smulgă din trup roci și mostre de sol, pe baza cărora oamenii de știință să poată clarifica nu numai vârsta, dar și originea și trecutul sau milenar.”
Prima pagină a ziarului „România Liberă” din 17 iulie 1969
Săptămânalul „Lumea” apare la 17 iulie cu o copertă dedicată Lunii și un articol de fond despre harta feței vizibile a satelitului natural al Pământului, unde modulul lunar urma să aselenizeze.
Coperta numărului din 17 iulie al revistei săptămânale „Lumea”
La 18 iulie, ziarele românești continuă să relateze informații foarte detaliate despre călătoria spre Lună a astronauților americani. „România Liberă” dedică o jumătate din pagina de știri internaționale acestui subiect. Articolul este înțesat cu detalii despre activitatea astronauților la bordul lui Apollo-11, dar și despre programul viitoarelor zile. Fiecare pas al celor trei, fiecare gest al acestora pare să fi fost atent orchestrat, pentru a elimina riscul apariției unei erori.
Pagina 6 a ziarului „România Liberă” din 18 iulie 1969
La 19 iulie, „Informația Bucureștiului” publică pe prima pagină o „știre” scrisă la timpul viitor: „Mâine seară, Vulturul va coborî pe Lună”. Articolul se continuă pe pagina 6, unde sunt publicate trei materiale despre aventura astronauților în drumul lor către Lună.
Prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului” din 19 iulie 1969
Pagina 6 a ziarului „Informația Bucureștiului” din 19 iulie 1969
„Scînteia Tineretului” dedică pagina 4 în întregime „secretelor Lunii”. Putem afla de ce astronauții vor fi puși în carantină după întoarcerea pe Pământ, ce ne vor spune mostrele de rocă aduse de pe Lună. Există chiar și un scurt articol despre cercetările aerospațiale românești.
Pagina 4 a ziarului „Scînteia Tineretului” din 19 iulie 1969
„Vulturul a aterizat pe Marea Liniștii”
La 20 iulie, prima navetă spațială cu echipaj uman a ajuns pe Lună. „Vulturul” (Eagle) a aterizat pe suprafața Lunii la ora 20:17:40 UTC. Desigur, datorită diferențelor de fus orar, ecourile acestui eveniment istoric au apărut în presa românească abia a doua zi, la 21 iulie.
„Sosirea pământenilor pe Lună – fapt împlinit!” titrează Scînteia pe prima pagină. Articolul se continuă în pagina 6.
Prima pagină a ziarului „Scînteia” din 21 iulie 1969
„Un moment epocal în istoria civilizației – Primii oameni au aselenizat” scrie „Scînteia Tineretului”. „Visul milenar al omenirii – sosirea primilor oameni pe Lună – s-a înfăptuit duminică la ora 22:17 ora Bucureștiului, când modulul lunar „Vulturul”, la bordul căruia se aflau astronauții americani Neil Armstrong și Edwin Aldrin, a atins suprafața satelitului natural al Pământului.
Prima pagină a ziarului „Scînteia Tineretului” din 21 iulie 1969
Ceaușescu: „O victorie epocală a științei”
„Un succes strălucit al gândirii științifice: Oameni pe Lună!” este mesajul care apare pe prima pagina a ziarului „Scînteia” din 22 iulie. Dedesubt, avem reproducerea unei telegrame trimise de Nicolae Ceaușescu președintelui american Richard Nixon:
„În numele poporului român, al Consiliului de Stat, al guvernului și al meu personal, vă transmit, domnule președinte, dumneavoastră, poporului american, astronauților Neil Armstrong, Edwin Aldrin și Michael Collins, oamenilor de știință, tehnicienilor si muncitorilor care au contribuit la grandiosul act de coborâre pe Lună a primilor pământeni, expresia celor mai vii sentimente de bucurie, sincere și călduroase felicitări.
Aselenizarea și plecarea cu succes de pe satelitul Terrei a cabinei spațiale Vulturul reprezintă o victorie epocală a științei, o expresie strălucită a capacității creatoare a umanității, un moment memorabil în istoria cunoașterii universale.
Ne exprimăm speranța ca această victorie a geniului uman va avea o influență favorabilă nu numai asupra progresului general al științei și tehnicii, ci și asupra relațiilor între popoare, asupra cauzei păcii și colaborării intenaționale.
Nicolae Ceaușescu, Președintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România”
Prima pagină a ziarului „Scînteia” din 22 iulie 1969
„Oameni pe Lună!”, „O realizare epocală în istoria civilizației umane” și „Uriaș răsunet în întreaga lume” sunt titlurile principale de pe pagina a opta a ziarului.
Pagina 8 a ziarului „Scînteia” din 22 iulie 1969
În ziua următoare, ecourile aselenizării continuă să fie bogate în presa românească. În rubrica „Cadran științific” a ziarului „Scînteia tineretului” putem citi despre viitorul programului Apollo.
Ziarul „Scînteia Tineretului”, pagina 4, rubrica „Cadran științific”
Pe ultima pagină a ziarului „Scînteia”, un scurt articol este dedicat astronautului Michael Collins – „Marele Uitat”. Rolul său cheie în misiunea spațială a fost adesea trecut cu vederea în favoarea celor doi colegi, Armstrong și Aldrin, care au pășit pe Lună. Despre Collins, „Scînteia” titrează că „nu a avut posibilitatea să vadă nici măcar la televizor spectacolul grandios al primilor oameni pe Lună”.
Articol apărut în pagina a ziarului „Scînteia” din 23 iulie 1969
La 24 iulie, ziarul „România Liberă” titra pe prima pagină: „Astăzi, exploratorii Lunii sosesc pe Pământ.” Aflăm că modulul de comandă al stației Apollo-11, purtându-i pe cei astronauți temerari, va ameriza în apele Pacificului, în apropiere de insula Hawaii la ora 18:51 ora Bucureștiului.
Prima pagină a ziarului „România Liberă” din 24 iulie 1969
„Exploratorii Selenei se înapoiază pe Terra”, scrie și „Informația Bucureștiului”, care publică un program detaliat al ultimelor ore ale celei mai faimoase misiuni spațiale din istoria omenirii.
Prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului” din 24 iulie 1969
„Geniul și cutezanța omului au transformat în realitate fantasticul itinerar Pământ-Lună-Pământ” scrie „Scînteia” pe prima pagină vineri, 25 iulie. „195 de ore, 20 de minute și 45 de secunde ale lui Apollo-11 încununează drumul lung de veacuri al minții către Lună”, scrie „Scînteia” tot pe prima pagină. Articolul este însoțit de o poză a celor trei astronauți cu Luna în fundal și se continuă cu un articol de fond în pagina 6 a ziarului.
Prima pagină a ziarului „Scînteia” din 25 iulie 1969
„Informația Bucureștiului” publică pe prima pagină o poză cu cei trei astronauți râzând. Din titlu aflăm ca selenauții au fost supuși unui prim control medical după întoarcerea pe Pământ, dar nu au fost semnalate semne ale vreunei contaminări a acestora. Detalii aflăm în articolul din pagina 4.
Prima pagină a ziarului „Informația Bucureștiului” din 25 iulie 1969
La 26 iulie, entuziasmul pe marginea evenimentului epocal continuă. Ziarul „Scînteia” dedica o pagină întreagă (din cele 6 ale ziarului) acestui subiect, care este abordat cu debordant optimism de jurnaliștii români ai epocii.
Pagina 6 a ziarului „Scînteia” din 26 iulie 1969
„Tăcuta Lună își dezvăluie tainele” și „Epilog la extraordinara expediție Apollo-11” sunt câteva din titlurile pe care le putem citi în „România Liberă”.
Pagina 6 a ziarului „România Liberă” din 26 iulie 1969
Ecourile în presă continuă și în zilele următoare. De fapt, avem articole pe aceasta temă în fiecare zi, în toate ziarele epocii. În total, am găsit peste 100 de articole pe această temă doar în luna iulie a anului 1969.
Primii pași ai omului pe Lună au reprezentat un moment de răscruce în demersul omenirii de cucerire a spațiului cosmic. Dar, mai mult decât orice, dintre foile îngălbenite de timp reiese emoția și un sentiment de incluziune, de apartenență, care a marcat acest moment istoric.
Am fost chemați cu toții să luăm parte la aventura spațială a celor trei astronauți, să o urmărim în direct, să ne simțim temerari, să „fim” acolo împreună cu ei. Grație tehnologiei, am putut urmări în direct primul pas al omului pe lună, iar ecoul acestor emoții a avut reverberații profunde.
