Lars Baron/Getty Images

De ce fac fotbaliștii infarct?

De Mihai Ghiduc 17.06.2021

Moartea cardiacă subită e principala cauză de deces în rândul fotbaliștilor. Defibrilatoarele pot ajuta (precum s-a întâmplat cu Christian Eriksen), însă testarea sportivilor e mai puțin eficientă.

Cazul lui Christian Eriksen, care s-a prăbușit subit pe teren, în minutul 43 al meciului Danemarca-Finlanda de la Euro 2020, atrage atenția asupra unei probleme mai vechi a fotbalului: un număr surprinzător de mare de fotbaliști care au făcut infarct. Din fericire pentru Eriksen, intervenția rapidă a colegilor și a medicilor l-a salvat, însă au fost multe cazuri fatale. Pe o listă lungă a jucătorilor care au murit pe teren, „List of association footballers who died while playing”, en.wikipedia.org cele mai multe decese au survenit în urma unor probleme cardiace. Printre acestea, românii Michael Klein și Cătălin Hîldan, dar și camerunezul Patrick Ekeng, care juca pentru Dinamo București. 

Ai putea spune că e ciudat ca, într-un sport în care se fac teste și analize în mod constant și în care capacitatea de efort, adică, în esență, capacitatea inimii de a transporta oxigenul către musculatură, este unul dintre principalii indicatori, să treacă neobservate atât de multe cazuri cu probleme. Însă, adesea, problemele cardiace sunt prea mici pentru a apărea în teste și nici analizele nu sunt foarte complexe, la niveluri competiționale mai puțin ridicate. De exemplu, chiar după meciul cu Danemarca, Victor Pițurcă, fostul selecționer al României, spunea într-o emisiune televizată cât de scumpe au fost analizele efectuate de națională înaintea precedentului turneu final al Campionatului European – ceea ce indică faptul că unele dintre acestea nu sunt efectuate decât la competiții majore.

Moartea cardiacă subită

Moartea rapidă și neașteptată datorată unor afecțiuni cardiace poartă numele de moarte cardiacă subită și este principala cauză de deces a fotbaliștilor. Este o situația rară, dar nu atât de rară pe cât indicau estimările de acum câteva decenii – un deces la 50.000 sau chiar 200.000 de jucători. 

Jucătorii de fotbal sunt supuși unui efort intens, pe parcursul celor (cel puțin) 90 de minute ale unui meci, alergând 10-12 km, cu numeroase ruperi de ritm, sprinturi dese și scurte (o medie de un sprint de 2-4 secunde la un minut și jumătate), schimbări bruște de direcție și, în general, o stare de permanentă alertă. Cum, în ultimele decenii, numărul meciurilor a crescut, ajungând și până la trei pe săptămână, riscurile au crescut și ele. Și chiar dacă moartea cardiacă subită nu e specifică fotbalului, faptul că este cel mai popular sport de pe planetă, cu un număr semnificativ mai mare de jucători, global, îl transformă în principalul sport în care apare această formă de deces.

Probabil cel mai cuprinzător studiu„Outcomes of Cardiac Screening in Adolescent Soccer Players”, nejm.org pe tema morții cardiace subite în rândul fotbaliștilor a fost făcut la inițiativa federației engleze de fotbal. Vreme de zece ani (1996-2016), echipe de medici au testat fotbaliști adolescenți, aflați la începutul carierei profesioniste, cu o medie de vârstă de 16,2 ani. Cei 11.162 de atleți au trecut printr-un screening care consta în chestionare, examinări fizice, electrocardiograme și ecografii. 

Dacă testele inițiale au identificat 42 de atleți cu afecțiuni ce ar putea duce la moartea cardiacă subită (30 s-au operat, 12 s-au lăsat de fotbal) și alte 225 de persoane cu anomalii cardiace, în anii următori (o medie de circa șapte ani de la testarea inițială), opt fotbaliști au murit neașteptat, iar șase dintre aceștia (75%) nu au prezentat niciun semn care ar fi putut fi considerat un avertisment la testele efectuate în studiu. 

Cercetătorii au concluzionat că riscul morții cardiace subite la fotbaliști e de 1 caz la 14.794 de persoane/an (sau 6,8 la 100.000 de persoane). Mic, dar mult mai mare decât ce se credea până acum trei ani.  

CITEȘTE ȘI: Cum ajung fotbaliștii să fie îngenuncheați de accidentări? 

Un studiu retrospectiv„Does sports activity enhance the risk of sudden death in adolescents and young adults?”, sciencedirect.com efectuat în regiunea Veneto din Italia, a analizat întreaga populație de adolescenți dintre 1979 și 2009, adică aproape 1,3 milioane de persoane, dintre care circa 112.000 au practicat un sport. Din cele 300 de cazuri de moarte subită, 55 s-au produs la atleți, ceea ce înseamnă o incidență de 2,3 la 100.000 de persoane/an (față de 0,9 la nepracticanți). 

Concluzia este că activitatea fizică intensă poate duce la moartea cardiacă subită în cazul celor cu predispoziții, nu că sportul în sine ar fi cauza, iar studiul nu a găsit o diferență între fotbal și alte sporturi. Nici un studiu spaniol„Causes of Sudden Death During Sports Activities in Spain”, sportmedicine.ru (PDF) care a analizat morțile unor sportivi n-a evidenția fotbalul decât prin numărul mare de practicați (însă cele mai multe morți s-au înregistrat la cei care practicau ciclismul).

Cauzele morții cardiace subite la jucătorii de fotbal au fost analizate, în 2013, de cercetători de la Universitatea Texas într-o analiză publicată în Journal of Sports Medicine.„Soccer and Sudden Cardiac Death in Young Competitive Athletes: A Review”, hindawi.com Acestea sunt destul de diverse, de la cardiomiopatia hipertrofică, adică îngroșarea anormală a mușchiului inimii, și anomalii congenitale ale arterei coronare până la cardiomiopatia aritmogenă de ventricul drept și miocardite, adică inflamarea mușchiului inimii. Chiar și loviturile puternice în piept pot duce la infarct. 

Cum poate fi evitată moartea subită?

Probabil cel mai important lucru e intervenția rapidă, în cazul unui incident cardiac survenit pe terenul de fotbal. Moartea lui Marc-Vivien Foé, în 2003, în meciul Camerun-Columbia din semifinala turneului FIFA Confederations Cup, a dus la cele mai drastice schimbări în fotbalul profesionist, poate și pentru că s-a întâmplat la un eveniment major. Jucătorul camerunez s-a prăbușit la centrul terenului, în minutul 72, iar intervenția medicilor, care a durat 45 de minute, nu l-a putut salva. 

Urmare a acestei morți, FIFA a obligat stadioanele să aibă defibrilatoare,„AED – FIFA Medical Platform”, fifamedicalnetwork.com regulă care a salvat multe vieți„Player’s life saved on football pitch: ‘He was gone for about five minutes’”, nzherald.co.nz de la introducerea ei, inclusiv pe cea a lui Christian Eriksen. Existența acestor dispozitive nu este însă larg răspândită, dincolo de ligile majore. În Anglia, probabil țara cu cel mai dezvoltat sistem piramidal (140 de ligi, cu aproape 500 de divizii), încă se fac campanii publice„Christian Eriksen collapse: Defibrillators ‘must be accessible’ in football”, bbc.com pentru introducerea lor pe toate terenurile. În România, Federația Română de Fotbal anunța în 2016„FRF oferă defibrilatoare tuturor membrilor săi”, frf.ro că fiecare membru al federației va primi un defibrilator, dar nu e clară care este situația actuală a dotărilor ligilor inferioare.

Intervenția pe teren este necesară și pentru că, așa cum s-a văzut mai sus, programele de screening, și ele obligatorii, nu depistează decât cazurile flagrante. Multe dintre afecțiunile cardiace care pot duce, în timp, la moartea cardiacă subită sunt prea mici pentru a fi depistate de o electrocardiogramă. Specialiștii recomandă„Cardiac screening saves footballers lives – but we can do more”, heconversation.com creșterea frecvenței testelor și folosirea unor metode moderne, care pot depista schimbări mai subtile ale mușchiului inimii, dar, într-un final, spun că tot defibrilatoarele (și personalul pregătit să le folosească) pot salva vieți.

O chestiune mai puțin cercetată: ce rol are dopingul?

Într-un sport în care câștigurile, pentru cei care reușesc să ajungă la nivel înalt sunt astronomice, riscul ca unii dintre jucători (sau chiar echipe) să apeleze la scurtătura dopajului e mare. Deși oficial se susține că nu există dopaj sistematic în fotbal,„FIFA’s approach to doping in football”,  resources.fifa.com (PDF) acest lucru nu prea e crezut de nimeni.„’No systematic doping in football’: A critical review”,researchgate.net

De exemplu, într-unul dintre cele mai celebre cazuri de dopaj din sport, Operación Puerto (din 2006),„Operación Puerto doping case”,  en.wikipedia.org în care a fost cercetată rețeaua pusă la punct de medicul spaniol Eufemiano Fuentes, au fost implicați și fotbaliști, probabil de la marile cluburi spaniole, fără a fi însă numiți. Doar ciclismul, un sport care a fost pe cale să fie distrus de scandalurile de dopaj, a făcut publice numele implicate în scandal.

S-a demonstrat, în principal de la practicanții de culturism care apelează la steroizi, că utilizarea dopajului poate duce la moartea subită cardiacă.„Sudden Cardiac Death in Anabolic-Androgenic Steroid Users: A Literature Review”, ncbi.nlm.nih.gov Și eritropoetina (EPO), o altă substanță care a fost (și probabil mai e) folosită intens pentru dopaj poate cauza moartea subită.„Erythropoietin doping as cause of sudden death in athletes: an experimental study”, 1library.org Alți stimulanți, precum cocaina și amfetaminele, cresc riscul apariției unor probleme cardiace care pot, în cele din urmă, duce la deces.„Sudden cardiac death in athletes”, onlinelibrary.wiley.com 

În plus, oricât de avansate ar deveni testele, trișorii sunt mereu cu un pas în față, într-un adevărat „război al înarmării”. „In sport’s drug-testing arms race, the cheats are usually a step ahead”, theconversation.com Chiar înainte ca anumite substanțe să fie interzise, alte „soluții” noi apar – iar riscurile asociate cu utilizarea acestora cresc, pentru că efectele asupra organismului, dincolo de rezultatele „pozitive” imediate, sunt adesea necunoscute.

Revenind la moartea cardiacă subită, e clar că testele de screening cardiac presupun că, în anii următori, atleții vor avea o carieră „curată”, iar posibilitatea ca aceștia să apeleze la stimulanți mai mult sau mai puțin legali nu e luată foarte serios în considerare. Iar, în lipsa unor informații clare, precum în ciclism,„Doping in sport : To the athletes dying young”, nytimes.com e greu de demonstrat că vreun deces din fotbal a fost provocat de doping.

Ce e de făcut?

Un studiu recent efectuat pe fotbaliști de medici de la Spitalul General Massachusetts„Elite soccer players help define normal heart measures in competitive athletes”, sciencedaily.com a încercat să definească mai bine valorile cardiace normale ale sportivilor profesioniști și pentru a face screeningurile mai eficiente. E clar că sportivii au alte standarde decât oamenii „obișnuiți”, deși o altă analiză recentă,„A career in sport does not eliminate risk of cardiovascular disease: A systematic review and meta-analysis of the cardiovascular health of field-based athletes”,  sciencedirect.com făcută pe jucători de fotbal american, demonstrează că o carieră sportivă nu reduce riscul acestora de a dezvolta probleme cardiace de-a lungul vieții.

Prin urmare, probleme cardiace vor apărea, oricât de multe și de dese ar fi testele, așa că dotarea stadioanelor și terenurilor de antrenament cu defibrilatoare și pregătirea personalului pentru a le utiliza sunt principalele lucruri care pot ajuta, în cazul unor noi incidente. Și nu doar pe teren, ci și în tribune,„Acute Coronary Events Among Spectators in a Soccer Stadium”,  revespcardiol.org pentru că nu trebuie uitat că, din punctul de vedere al problemelor cardiace, fotbalul e la fel de periculos și pentru spectatori.



Text de

Mihai Ghiduc

Redactor-șef. A oscilat între print (Opinia studențească, Men's Health, Maxim, Marie Claire) și online (Vice, Glamour, Slow Forward) până l-a prins din urmă revoluția tehnologică.

TEHNOLOGIE|SCIENCE OF SPORT

Tehnologia atleților paralimpici. Cum funcționează și cât de mult ajută performanța?

De
Fără proteze, scaune cu rotile și alte echipamente ajutătoare, competițiile de la Jocurile Paralimpice ar fi imposibile.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

Cele mai periculoase 5 substanțe din lume

De
De origine animală, bacteriană sau sintetică, cele mai toxice substanțe de pe Pământ pot ucide și atunci când sunt administrate în doze invizibile.
ȘTIINȚĂ|SCI-FACTS

10 unități de măsură ciudate care încă sunt folosite

De
Nevoia de a măsura cât mai mulți parametri și fenomene duce la apariția unor unități de măsură complicate sau chiar bizare.
ȘTIINȚĂ|SCIENCE OF SPORT

Medalii și demență: cât de periculoase sunt comoțiile cerebrale pentru sportivi?

De
Asociate multă vreme doar cu sporturile de luptă, tot mai multe cercetări arată incidențe mari de comoții cerebrale și boli neurodegenerative în alte sporturi de contact